All for Joomla All for Webmasters
11 februarie 1945, a luat sfârşit Conferinţa de la Yalta

11 februarie 1945, a luat sfârşit Conferinţa de la Yalta

Like
5
0
Saturday, 10 February 2018
Calendar

1991 – S-a înfiinţat, la Haga, Organizaţia Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO) – un fel de „Naţiuni Unite alternative”, cu scopul de a ajuta popoarele şi naţiunile nereprezentate în cadrul ONU să-şi facă auzită vocea în organizaţiile internaţionale.

1990 – Liderul sud-african Nelson Mandela a fost eliberat din închisoare, după 27 de ani petrecuţi în arest.

1975 – Partidul Conservator britanic a ales-o ca preşedintă pe Margaret Thatcher, aceasta devenind prima femeie britanică lider de partid politic.

1971 – A fost semnat Tratatul cu privire la interzicerea amplasării armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor şi al oceanelor şi în subsolul acestora.

1970 – Japonia a devenit cel de-al patrulea stat din lume care a lansat un satelit pe orbita Pământului.

1945 – Nicolae Rădescu, prim ministru al României, a ţinut discursul la cinematograful „Aro”, în care el preciza poziţia sa şi a guvernului faţă de acţiunile PCR din ţară, de preluare prin forţă a prefecturilor şi primăriilor.

1945 – A luat sfârşit Conferinţa de la Yalta.

(Foto: După Conferinţa de la Teheran-1943 , cei trei lideri – F.D. Roosevelt, W. Churchill şi I.V. Stalin au decis să se reîntâlnească, în scopul definitivării situaţie postbelice, după înfrângerea statelor agresoare, ceea ce a dus la Conferința de la Yalta -ortografiat şi Ialta-, din februarie 1945)

Conferinţa de la Yalta a avut loc între 4 şi 11 februarie 1945, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, la care au participat preşedintele Statelor Unite, Franklin Roosevelt, prim-ministru al Regatului Unit, Winston Churchill, şi Joseph Stalin, liderul URSS.

Acordurile de la Yalta au stabilit noua configuraţie politică a lumii pentru următorii 45 de ani.

Întâlnirea a venit după Conferinţa de la Teheran, care a avut loc paisprezece luni mai devreme.

Conferinţa de la Yalta s-a concentrat pe condiţiile de capitulare a Germaniei, atât în plan military, cât şi politic, precum şi pe organizarea Europei după război.

A fost decisă capitularea necondiţionată a Germaniei, împărţirea teritoriului său în 4 zone de ocupaţie, a patra zonă urmând să fie ocupată de Franţa, ţara care nu a fost însă invitată la Yalta, şi Constituirea unui comitet interaliat de supraveghere.

1942 – A avut loc întâlnirea mareşalului Ion Antonescu cu Hitler, la Cartierul general al acestuia din Prusia orientală. Conducatorului român i s–au dat asigurări că Germania nu va permite Ungariei şi Bulgariei să atace România şi i s–a cerut sporirea contribuţiei de război.

1941 – Relaţiile diplomatice dintre România şi Belgia au fost întrerupte oficial, la cererea Germaniei. Legaţia română de la Bruxelles a fost transformată în Consulat general.

1935 – A avut loc greva generală a 2 000 de mineri din Anina, România, care s-a finalizat cu victoria parţială a greviştilor (11-15 februarie).

1934 – A văzut lumina zilei Manuel Antonio Noriega.

Generalul Manuel Antonio Noriega a fost din 1984 până în 1990 şef al forţelor armate din Panama şi a exercitat puterea de facto în ţară, fără a avea calitatea constituţională de şef de stat. A fost agent dublu al CIA şi al serviciilor secrete comuniste cubaneze.

Preşedintele american George Bush, sub pretextul omorârii unui soldat american de către soldaţi panamezi, a ordonat invazia din Panama la 20 decembrie 1989, sub numele de cod „Operaţiunea Just Cause”.

Noriega s-a predat la 3 ianuarie 1990 şi a fost anchetat de procurori din Miami, judecat şi condamnat, în 1992, la 40 de ani în închisoare.

Pedeapsa i-a fost redusă la 30 de ani, iar mai târziu la 17 ani, pentru buna purtare. Ar fi trebuit să fie eliberat la 9 septembrie 2007, dar extrădarea lui a fost solicitată de Franţa şi Panama.

Manuel Noriega a fost condamnat în contumacie în Franţa, în 1999, la zece ani de închisoare pentru spălare de bani şi la o amendă de 75 milioane franci francezi. De asemenea, a fost condamnat în Panama la două termene de douăzeci de ani de închisoare pentru uciderea a doi adversari politici.

1929 – A luat fiinţă statul Vatican, prin acordurile italo-papale de la Lateran. Papa a exercitat puterea legislativă şi executivă, prin intermediul unui corp de cardinali.

Papa Pius al XI-lea a semnat cu Mussolini Tratatul de pace de la Lateran, prin care statul italian a acordat Vaticanului proprietatea exclusivă şi jurisdicţia suverană asupra unui cartier din N-V Romei, în schimbul recunoaşterii de către papă a guvernului fascist.

Papa Pius al XI-lea este recunoscut ca suveran al Vaticanului şi un Concordat, care a stabilit catolicismul ca „religie unică a statului italian”.

Educaţia catolică a devenit obligatorie în învăţământul primar şi secundar, iar divorţul civil a fost interzis. La rândul său, Papa a recunoscut suveranitatea Casei Regale de Savoia, în Italia, cu capitala la Roma.

1921 – S-a născut Ion I. Inculeț, inginer canadian de origine română, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (din 1992); Doctor Honoris Causa al Universității Western Ontario (Canada), director al centrului de electrostatică aplicată al Universității Western Ontario.

Ion I. Inculeț este autor și coautor a numeroase invenții sau inovații patentate în diverse țări ale lumii.

1920 – A venit pe lume regele egiptean Faruk I.

Suspiciunile de corupţie şi înfrângerea egiptenilor în războiul arabo-israelian (1948) au condus la o lovitură de stat militară în ziua de 23 iulie 1952. Farouk a fost detronat de un Consiliu revoluţionar condus de Gamal Abdel Nasser şi Mohammed Naguib. I-a succedat la tron fiul său încă un copil, Fouad II.

Monarhia de facto a fost abolită, iar republica a fost proclamată în anul următor.

1880 – Grecia a recunoscut oficial independenţa de stat a României.

1878 – A fost publicat primul buletin meteo săptămânal în România.

1868 – A decedat Jean-Bernard-Léon Foucault, fizician și astronom francez, rămas în istoria fizicii mai ales pentru experiența sa care a demonstrat rotația Pământului în jurul axei sale (pendulul lui Foucault, instalat în Pantheonul din Paris).

Foucault a mai avut contribuții în fizică: determinarea vitezei luminii, inventarea giroscopului, descoperirea „curenților Foucault”.

1866 – Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice ca urmare a conjuraţiei pregătite de monstruoasa coaliţie (conservatori şi liberali radicali). S-a format o locotenenţă domnească, compusă din Lascăr Catargiu (reprezentant al Moldovei şi al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Munteniei şi al liberarilor) şi colonelul Nicolae Haralambie (reprezentant al armatei), precum şi un guvern provizoriu, condus de Ion Ghica (prim-ministru şi ministru de externe), făcând ca Unirea Principatelor să fie în primejdie.

O parte din elita politică a noului stat România, creat în baza a două principate româneşti: Moldova şi Valahia (Muntenia), considera că reformele în stil occidental ale lui Cuza veneau prea repede. Unii dintre marii proprietari de terenuri se temeau de desproprietăriri în folosul ţăranilor. Se contura tot mai mult ideea precum că adevărata suveranitate, faţă de Imperiul Otoman, România o poate obţine doar sub un principe străin. În baza acestui ultim deziderat s-a creat coaliţia din reprezentanţii a unor tabere diametral opuse, lucru care a mirat pe toată lumea. Coaliţia dintre conservatorii cei mai de dreapta şi liberalii cei mai de stânga, cu complicitatea comandanţilor unor unităţi militare, a fost numită ulterior şi „monstruoasa coaliţie”.

În noapte de 10 spre 11 februarie 1866, la orele 5, a pătruns în palat un grup de ofiţeri cu pistolul în mână silindu-l pe principele Cuză să semneze abdicarea. Ulterior,  domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost obligat să se îmbrace în haine civile şi a fost scos din palat, printre două rânduri de soldaţi care primiseră ordin strict să stea întorşi cu spatele pentru a nu-l vedea pe fostul domn. Atât de mari erau temerile complotiştilor în privinţa unei eventuale reacţii violente a soldaţilor, cu toţii fii de ţărani împroprietăriţi de Cuza!

A doua zi, fostului domnitor i s-a permis să plece spre Austria, de unde niciodată n-a revenit şi unde niciodată n-a făcut vreo plângere, repetând mereu că şi el dorise venirea unui principe străin.

1847 – S-a născut inventatorul american Thomas Alva Edison, cel care a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune (1877), fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent.

Sub conducerea lui s-a construit prima central electrică din lume (în 1882, la New York).

1809 – Inginerul american Robert Fulton a inventat vaporul cu aburi.

1650 – S-a stins din viaţă René Descartes, filozof și matematician francez.

S-a născut în localitatea La Haye en Touraine, în 1596, fiind al treilea copil al cuplului Joachim și Jeanne Descartes, o familie de mici nobili din regiunea Touraine, Franța. La numai un an de la nașterea lui René, mama sa a murit, iar Descartes a fost crescut de o doică.

În 1604, la vârsta de 8 ani, a fost încredințat noului așezământ al iezuiților din La Fleche, bastion al gândirii aristotelice. Aici, a studiat latina și greaca, matematica, fizica, logica, morala și metafizica. Între 1614 și 1617, și-a luat bacalaureatul și licența în drept la Universitatea din Poitiers.

În 1618, Descartes s-a înrolat într-una din armatele „la modă” de pe atunci, cea a prințului de Orania, fără vreun imbold deosebit pentru viața militară.

În aprilie 1619, a plecat din Olanda spre Danemarca și Germania. A asistat la încoronarea (28 iulie) împăratului Ferdinand al II-lea, la Frankfurt. A petrecut iarna la Neuburg, pe Dunăre, angajat în armata catolică a ducelui de Bavaria în decursul „războiului de 30 de ani” (1618-1648).

În toamna lui 1628, acesta s-a stabilit în Olanda, unde a rămas 20 de ani. Sunt anii în care a publicat cele mai importante opere ale sale: Discursul, Meditațiile, Principiile, Pasiunile.

În noiembrie 1633, a aflat de condamnarea lui Galilei și-a renunțat la publicarea tratatului său Lumea, care se sprijinea pe sistemul copernican. În iunie 1637 a apărut la Leyda, fără semnatură, Le Discours de la méthode, în franceză, urmat de eseurile Dioptrica, Meteorii și Geometria.

În 1641, acesta a publicat, la Paris, în latină, Meditationes metaphysicae, (Meditații metafizice), opera sa capitală; traducerea franceză a apărut în 1647, la Paris, revăzută de Descartes însuși. Descartes a trimis tratatul, înainte de publicare, prin intermediul lui Mersenne, unor intelectuali de seamă (printre care Pierre Gassendi și Thomas Hobbes) și unor iezuiți (printre care tânărul teolog Antoine Arnauld) pentru ca aceștia să-și exprime obiecțiile la pozițiile sale metafizice. Așa au luat naștere Obiecțiile și răspunsurile, care au fost publicate odată cu tratatul și au făcut corp comun cu acesta, având un important rol explicativ.

În 1644, Principia philosophiae (Principiile filosofiei), scrise cu intenția de a înlocui manualele aristotelice, a contribuit la sporirea renumelui lui Descartes și la diseminarea filosofiei carteziene. Între 1645-1646, la solicitarea prințesei palatine Elisabeta de Boemia, a scris Les Passions de l’âme (Pasiunile sufletului), publicată abia în 1649.

S-a stings din viață pe 11 februarie 1650 în urma pneumoniei contractate în timpul deplasărilor de la reședința sa la palatul regal al prinţesei de Boemia, pentru a preda filosofia, la orele cinci ale dimineții – singurul moment al zilei în care regina considera că avea „mintea limpede”.

Cartezianismul rămâne unul din curentele de gândire dominante pe toată cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind continuat, pe plan metafizic, de Spinoza și Leibniz.

1531 – Biserica Angliei l-a recunoscut pe regele Henric al VIII-lea drept şef suprem.

Astfel, a fost făcut primul pas spre separarea bisericii Angliei de cea a Romei, evenimentul stând la originea constituirii Bisericii Anglicane de sine stătătoare.

1450 – S-a încheiat Tratatul de alianţă dintre Bogdan al II-lea, domnul Moldovei (1449-1451), şi Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei.

824 – A murit Papa Pascal I.

Papa Pascal I a domnit din 25 ianuarie 817 până la 11 februarie 824. S-a născut în Roma şi a fost în prealabil stareţ la mănăstirea Sf. Ştefan din Roma.

A  primit cadou de la Ludovic „cel Pios” Corsica şi Sardinia. El l-a încoronat împărat pe Lothar în anul 823, la Roma, şi a deschis un adăpost pentru grecii persecutaţi şi forţaţi să-şi părăsească ţara în timpul luptelor cu iconoclaştii.

660 î.Hr. – A luat naştere imperiul japonez.

După înfrângerea regatul Yamato, prinţul Jimmu Tenno a urcat pe tronul Japoniei şi a fondat imperiului japonez. Conform legendei, Jimmu Tenno este un descendent al zeiţei soarelui Amaterasu Omikami, divinitatea centrală a religiei shintoiste, cultul tradiţional al japonezilor. Zeiţa este onorată la celebrul altar Karhishara din prefectura Nara.

Shinto este un cuvânt care derivă din cuvintele chineze Shen (spirit) şi Tao (cale), care înseamnă „calea spiritelor”.

Shintoismul recunoaşte prezenţa spiritelor (kami) în elemente ale naturii precum lacuri, stânci, peşteri sau păduri.

Tradiţia spune că toţi împăraţii din istoria Japoniei descind din Jimmu Tenno, iar actualul împărat Akihito (care a urcat pe tron în 1989) ar fi al 125-lea descendent direct al lui Jimmu Tenno.

În 1872, guvernul Meiji a proclamat 11 februarie drept zi a întemeierii Japoniei, zi care a fost comemorată ca sărbătoare Kigensetsu până în 1948. Suspendată după Al Doilea Război Mondial, celebrarea a fost restabilită în 1966.

facebook-profile-picture

Stefan Damian

1683 posts | 0 comments

Comentarii

Public News FM

Public News FM

Scroll Up