All for Joomla All for Webmasters
15 aprilie 1912, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”, cu 1.517 morţi dintr-un total de 2.209 pasageri

15 aprilie 1912, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”, cu 1.517 morţi dintr-un total de 2.209 pasageri

Like
4
0
Saturday, 14 April 2018
Calendar

2004 – S-a desfăşurat, la Bucureşti, prima ediţie a „Festivalului Artelor”, festival muzical de toamnă, organizat de Artexim.

Festivalul se organizează din doi în doi ani, în alternanţă cu Festivalul Internaţional de Muzică „George Enescu”.

1998 – A murit Pol Pot, „criminalul secolului”, responsabil pentru asasinarea, de către khmerii roşii, a două milioane de cambodgieni. Deţinător al puterii absolute în întreaga Cambodgie, în perioada 1976-1979, Pol Pot a instituit o adevărată dictatură a groazei în ţara sa.

Aşa-numitul „comunism al epocii de piatră” avea în vedere desfiinţarea oraşelor, a banilor şi edificarea unui stat eminamente agrar.

1991 – A avut loc inaugurarea oficială a activităţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) (Londra).

1988 – A avut loc primul zbor al aeronavei experimentale TU-155 cu motor pe combustibil criogenic.

1983 – S-a deschis, la Tokio, după modelul „Disney World”, parcul de distracţii „Tokyo Disneyland”.

1971 – La Porţile de Fier, a fost conectat la sistemul energetic naţional primul hidroagregat, de producţie românească.

1964 – Plenara lărgită a CC al PCR a adoptat Declaraţia cu privire la poziţia PCR în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Declaraţia condamna pretenţiile PCUS de a domina mişcarea comunistă internaţională sub pretextul internaţionalismului proletar.

Declaraţia a marcat începutul oficial al politicii independente a României în cadrul „lagărului comunist”.

1964 – S-a deschis cel mai lung pod din lume, care traversează golful Chespeake (SUA), de 17,5 mile.

1957 – S-a încheiat un acord româno-sovietic privind statutul juridic al trupelor sovietice staţionate încă din 1944 pe teritoriul României.

1951 – A avut loc, la Londra, pentru prima data, concursul „Miss Univers” (Miss of the World).

1949 – A avut loc la Bucureşti, pe scena Teatrului Naţional, premiera dramei Bălcescu de Camil Petrescu.

Piesa a reînviat evenimentele de la 1848 din ţara noastră, aducând în prim plan figura lui Nicolae Bălcescu.

1944 – A avut loc primul bombardament de noapte al aviaţiei engleze asupra României în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial. În cadrul bombardamentului a fost atacat Turnu Severin.

1944 – A avut loc cel de-al doilea mare bombardament anglo-american asupra Capitalei, cu utilizarea şi de bombe incendiare. Au fost distruse o parte a clădirii Universităţii, clădirea „Cărţii Româneşti” ş.a.

1941 – A avut loc o puternică grevă a minerilor din Valea Jiului, care a îngreunat aprovizionarea armatei antonesciene şi a trupelor germane aflate în ţară.

1940 – La Bălţi, în sala Teatrului Scala, a avut loc o şezătoare literară cu participarea unei echipe de scriitori, membri ai Societăţii Scriitorilor Români: profesor N. Herescu, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români, I. Basarabescu, E. Boureanul, Ion Buzdugan, Ion Minulescu, Virgil Carianopol, Octav Dessila, Nicolae Dunăreanu, George Gregorian şi Dimitrie Iov.

1935 – A fost semnat, la Washington, în Casa Albă, Pactul Rerih, Convenţia protecţiei organizaţiilor artistice şi ştiinţifice şi monumentelor istorice.

1931 – S-a dat în folosinţă, la New York, Empire State Building, având 102 etaje şi o înălţime de 381 metri. Pentru construcţie s-au utilizat 60.000 tone oţel, 10 milioane cărămizi şi 3 milioane cărămizi pentru faţadă.

1924 – Americanul Rans McNally a publicat primul atlas turistic.

1924 – S-a născut istoricul Stephen Fischer-Galaţi. Şi-a luat doctoratul la Universitatea Harvard şi a devenit Distinguished Professor la Universitatea Colorado. A fost director al Centrului pentru studii slave şi est-europene.

Din 1967, a editat publicaţia „East European Quarterly”. Între 1951 şi 1953, a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administraţiei Nixon a devenit consultant pentru problemele est-europene al Casei Albe.

1923 – Insulina a început să fie utilizată la scară largă în tratamentul diabeticilor.

1923 – La „New York S Rialto Theatre”, Lee De Forest a ecranizat o selecţie din scurte bucăţi muzicale care apăreau în filmările sale cu sunet. A rulat pentru prima oară, pentru un public plătitor, primul film sonor.

1918 – Bojdeuca din Iaşi a lui Ion Creangă a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România.

1912 – A avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”, cu 1.517 morţi dintr-un total de 2.209 pasageri.

Din cei 2.227 de pasageri plus echipaj aflați la bord numai 770 vor supraviețui.

Titanicul, cel mai mare pachebot din lume din acele vremuri, s-a scufundat in noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912 dupa ce s-a ciocnit de un aisberg. Tragedia a avut loc in largul insulei Terra Nova, in cursul voiajului sau inaugural pe ruta Southampton (Marea Britanie) – New York (SUA).

Datele tehnice ale celebrei nave erau impresionate pentru vremea respectivă destea a făcut înconjurul lumii şi presa internațională a relatat cu lux de amănunte nefericitul accident în care şi-au pierdut viaţa 1.517 persoane dintre cele 2.227, câte se aflau la bordul navei. eoarece Titanicul măsura 269 metri lungime, avea o lăţime de 28 de metri şi o greutate de 46.328 de tone, putând transporta un număr de 3.547 de persoane, pasageri plus membri ai echipajului. Şi la capitolul opulenţă Titanicul îşi surclasa toate rivalele în materie de transport maritim, deoarece pasagerii de la clasa întâi se bucurau de facilităţi inedite pentru epoca respectivă, având cafenele, bazin de înot, sală de sport, lifturi electrice,restaurante. Şi cum banii arată cel mai bine cât se plătea acest lux, cel mai scump bilet pentru călătoria inaugurală la clasa întâi a costat 875 de lire sterline, adică 64.204 lire sterline la nivelul de azi. După ce Titanicul a lovit aisbergul care i-a provocat o tăietură în carenă pe o lungime de 90 m, au trecut 2 ore şi 40 minute până când nava s-a scufundat rupându-se în două părţi, iar 1.517 de oameni au murit în apa îngheţată a Atlanticului.

Titanic H.M.S., un vas de pasageri despre care s-a spus ca nu se poate scufunda, a devenit astfel o legenda, despre tragica poveste a scufundarii transatlanticului fiind scrise mii de pagini si fiind un film, cu acelsai nume, regizat de James Cameroon – care a facut la randul sau istorie dupa un triumf la gala premiilor Oscar si unul in box-office. Epava a fost descoperita zacand la 4 km adancime, in septembrie 1985, de o echipa de cercetatori franco-americana.

Nava a plecat in 10 aprilie 1912 in prima sa cursa in urale si acordurile fanfarei, fara ca nimeni sa se gandeasca la tragedia care avea sa urmeze. Pe cand se afla la 400 de leghe marine de tarm, mai multe semnale radio trimite de pe un alt vas informa ca sloiuri si bucati mari de gheata plutesc in deriva in apele recei ale Atlanticului. John Phillips, radiotelegrafistul de pe uriasul pachebot, nu a luat in seama alerta, iar Titanicul a mers mai departe in drumul spre moarte.

Ciocnirea de iceberg a fost fatala pentru gigantul Titanic.

In seara zilei de 14 aprilie, la ora 23.40, un aisberg a lovit lateral nava, care si-a inceput scufundarea lenta, dupa ce un marinar a strigat cat a putut de tare: “Iceberg, drept inainte!”. Primul ofiter William Mcmaster Murdoch a ordonat o intoarcere rapida spre stanga, o manevra care nu a putut evita coliziunea la tribord. Chila a fost strapunsa in citeva locuri, sub nivelul de plutire, pe o lungime de 91 de metri, permitind apei sa inunde cinci compartimente, devenind atit de grele incit nava a inceput sa se incline, ducind la inundarea altor compartimente.

Titanicul si-a continuat inaintarea in acordurile orchestrei, care de la muzica de antren a trecut la intonarea unui imn religios, care prevestea sfarsitul. Apoi s-a auzit in difuzor vocea capitanului Edward John Smith, care a anuntat ca nava se scufunda: ”Echipaj si ofiteri ai Titanicului, sunteti eliberati de orice sarcina. V-ati facut datoria, dovedindu-va a fi demni de numele britanic. Sa scape cine poate. Dumnezeu sa fie cu voi.” La circa 30 de minute, s-a dat comanda lansarii la apa a celor 20 de barci de salvare (care aveau capacitate doar pentru 1.178 de persoane) si au fost trimise semnale de ajutor prin radio.

In 15 aprilie 1912, la ora 2.10 dimineata, pupa s-a ridicat din apa, iar unul dintre cosurile vasului s-a rupt si a cazut peste punte, inghitand oameni si obiecte de pe Titanic. Transaltanticul s-a scufundat dupa 2 ore si 40 de minute de la ciocnirea de iceberg.

Doar doua din cele 20 de barci s-au intors sa salveze si alti pasageri, ale caror vieti se scurgeau incet din trupurile prinse in menghina apelor inghetate. Vasul Carpathia a venit prima la locul catastrofei dupa patru ore de la impact, reusind sa salveze 700 de oameni.

La 1 septembrie 1985, la ora 1.00, submersibilul Argo a fotografiat pe fundul oceanului resturile navei, in cadrul unei expeditii conduse de geologul marin Robert Ballard. Peste un an, a doua expeditie a reusit sa prezinte imagini mai detaliate ale epavei Titanicului si cateva obiecte de lux de pe nava. Ulterior, la pupa epavei a fost montata o placa memoriala, iar Congresul Statelor Unite a declarat situl subacvatic un memorial al victimelor, fiind interzise “modificarea, deteriorarea sau salvarea” acestuia.

Titanic – cel mai mare vas transatalantic era inalt cat un bloc cu 15 etaje

Titanic avea un tonaj de 66.239 tone, dimensiuni de 259,83 x 28,19 metri, patru cosuri inalte de 19 metri, unul nefunctional insa, doua catarge, un motor cu opt cilindri tripli si turbine pe baza de abur. Viteza maxima pe care o putea atinge era de 23 de noduri. Vasul putea transporta la bord 1.034 de pasageri – clasa I, 510 – clasa a II-a si 1.022 pasageri – clasa a III-a. Proprietarul vasului Titanic, compania White Star Line, a etichetat vasul ca fiind “nescufundabil”. Constructia sa din otel masiv si marimea sa grandioasa i-a determinat pe toti sa creada ca acesta poate rezista oricarei infruntari.

Echipajul de pe Titanic a fost total nepregatit sa navigheze in apele inghetate ale Atlanticului de Nord. De asemenea, echipajul a avut un numar insuficient de binocluri si proceduri neclare de monitorizare a conditiilor din traficul maritim, precum si un numar insuficient de barci de salvare. Mai mult, capitanul se pare ca a fost convins de proprietari sa mareasca viteza vasului pentru a ajunge in port cat mai repede, dar si pentru a-i proba performantele, toate acestea contribuind la producerea dezastrului.

1904 – A luat fiinţă Automobil Club Român (A.C.R.), asociaţie a automobiliştilot din România, cu sediul în Bucureşti, sub denumirea „Asociaţia Automobil Club Român”, la iniţiativa lui G. V. Bibescu; reorganizată în 1967 sub denumirea actuală. Este membră a Federaţiei Internaţionale a Automobilului (din 1912) şi a Alianţei Internaţionale de Turism (din 1979).

1896 – A apărut, la Bucureşti, sub conducerea lui I. L. Caragiale, săptămânalul Epoca literară, supliment al ziarului Epoca (1885).

1891 – A fost prezentat publicului cinetoscopul, o maşină ce proiecta imaginile pe un perete alb şi le punea în mişcare, de către inventatorul american Thomas Edison.

1870  – A avut loc debutul literar al lui Mihai Eminescu în revista Convorbiri literare, cu poezia Venere şi Madonă.

Mihai Eminescu, poet, prozator, publicist şi economist, a fost unul dintre exponenţii de seamă ai gîndirii social-economice din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cea mai însemnată parte a activităţii sale a fost dedicată gazetăriei şi politicii. Din 1876, a devenit ziarist profesionist – ocupaţia sa principală până la sfârşitul vieţii.

Opera poetică eminesciană a fost divizată de destinul poetului în două secţiuni, prima, cea antumă a fost publicată în timpul vieţii poetului de Titu Maiorescu la editura Socec. Cea mai mare parte a creaţiei sale a rămas în manuscris, predate de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Române, unde au fost folosite iniţial de Perpesscius pentru ediţia critică, iniţiată în 1939, la Editura Fundaţiilor Regale Regele Carol al II-lea, şi finalizată abia în anul 2000.

Manuscrisele au rămas multă vreme nefolosite, criticii au considerat că ele conţin bruioane sau simple schiţe ale operelor neterminate, din acest motiv Titu Maiorescu nici nu şi-a pus problema posibilei lor editări.

Criticul literar care le-a pus într-o lumină cu totul specială a fost George Călinescu, cel care şi-a susţinut doctoratul în literatură pornind de la nuvela postumă Avatarii faraonului Tla şi care a recompus imaginea întregii opere în magistrala sa monografie Opera lui Mihai Eminescu, un studiu în patru volume, editat iniţial la Editura Fundaţiilor Regale Regele Carol al II-lea, pentru Literatură şi Artă, în perioada 1934-1936.

1862 – S-a născut, la Ştefăneşti, jud. Botoşani, Nicolae Leon, zoolog roman, reprezentant al perioadei de consolidare a biologiei româneşti, entomolog, descoperitor a numeroase structuri organice; totodată, autorul primelor cercetări asupra epidemiologiei malariei din România. Este considerat ca întemeietor al parazitologiei din ţara noastră şi fondator al primului laborator de parazitologie la Iaşi. A scris numeroase studii şi articole despre apariţia şi transformarea speciilor, despre ereditate.

1824 – Ţarul Alexandru I a sancţionat hotărârea Consiliului de Miniştri privind anularea în Basarabia ţaristă a funcţiei de semiraş (curier) şi includerea satelor obligate de a-şi asuma cheltuielile de întreţinere a acestor funcţionari în componenţa localităţilor ce plăteau impozite şi îndeplineau prestaţii de stat.

1765 – A murit primul savant rus de importanţă mondială, Mihail Lomonosov, cel care a formulat legea conservării materiei şi a intuit–o pe cea a conservării energiei. Este creatorul odei, ca specie literară, în literatura rusă şi este considerat ca fiind unul dintre făuritorii limbii literare ruse („Epistola despre regulile prozodiei ruse”, „Retorica”).

1762 – A fost semnat Decretul imperial al Sfântului Imperiu Român de Naţiune Germană privind înfiinţarea miliţiei naţionale grănicereşti, în urma căruia a luat fiinţă regimentul II românesc de la Năsăud şi regimentul I românesc de la Orlat.

1452 – S-a născut, la Vinci, lângă Florenţa, Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inventator şi umanist Italian, întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii. Din 1515 s-a stabilit în Franţa, la Curtea regelui Francisc I, unde a şi murit.

A realizat lucrări pătrunse de un adânc umanism, pline de poezie şi de mister: portrete (Mona Lisa sau Gioconda; Doamna cu hermina; Buna Vestire), compoziţii (Sf. Ieronim în pustie; Madona în grotă), picturi murale (Cina cea de taină; Bătălia de la Anghiari), esene, unele artistice (schiţe, ca celebrul Autoportret, studii de expresie cum sunt Portretele groteşti), altele cu caracter ştiinţific. Ca sculptor, a realizat statuia ecvestră a lui Francesco Storza.

Este autorul unui celebru Tratat despre pictură. A adus contribuţii în numeroase ramuri ale ştiinţei: mecanică, optică, hidrotehnică, anatomie, botanică. A proiectat numeroase maşini (de spălat, tipografice), cuptoare metalurgice etc.

facebook-profile-picture

Stefan Damian

2079 posts | 0 comments

Leave a Reply

Public News FM

Public News FM

Scroll Up