All for Joomla All for Webmasters
17 aprilie 1924, au luat fiinţă studiourile cinematografice Metro Goldwyn Mayer

17 aprilie 1924, au luat fiinţă studiourile cinematografice Metro Goldwyn Mayer

Like
2
0
Monday, 16 April 2018
Calendar

1996 – A avut loc inauguarea oficială, la Cernavodă, a primului reactor al Centralei nucleare electrice. Au participat preşedintele Ion Iliescu şi primul ministru canadian, Jean Chretien.

1991 – Delegației Parlamentului României i s-a acordat statutul de delegație asociată la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14 noiembrie 1998, AAN și-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO.

1975 – Războiul Civil Cambodgian a luat sfârșit: Khmerii Roșii au preluat puterea la Phnom Penh, instituind cel mai cumplit regim de teroare din sec. XX, care a plasat Cambodgia în umbra istoriei contemporane.

Războiul Civil Cambodgian a fost un conflict între forțele Partidului Comunist din Kampuchea și aliații lor din Republica Democrată Vietnam (Vietnamul de Nord) și Viet Cong împotriva forțelor guvernamentale din Cambodgia (după octombrie 1970), susținută de Statele Unite și de Republica Vietnam (Vietnamul de Sud).

Luptele au fost exacerbate de influența și acțiunile aliaților din cele două părți în conflict. Armata Populară a Vietnamului (Armata Nord-Vietnameză) s-a implicat pentru a-și apăra zonele de bază și sanctuarele din estul Cambodgiei, fără de care ar fi fost în dificultate în războiul său împotriva Vietnamului de Sud. SUA avea motifvația necesității de a câștiga timp pentru a se retrage din Asia de Sud-Est și de a-și proteja aliatul, regimul sud-vietnamez. Forțele americane și cele sud- și nord-vietnameze au participat direct la lupte în diferite momente de timp. Guvernul central a fost ajutat în principal de bombardamentele americane masive și prin ajutoare financiare.

După cinci ani de lupte dure soldate cu numeroase victime, cu distrugerea economiei, cu înfometarea populației, cu atrocități uriașe, guvernul republican a fost învins la 17 aprilie 1975 când Khmerii Roșii victorioși au proclamat Kampuchea Democrată.

Deși insurgența din 1967 fusese una spontană, Khmerii Roșii au încercat, fără prea mult succes, să organizeze o revoltă mai serioasă în anul următor. Ei și-au condus adepții în zonele montane din nord-est și pe pământurile locuite de Khmer Loeu, un popor primitiv ostil atât khmerilor din zonele joase, cât și guvernului central. Pentru Khmerii Roșii, care nu erau susținuți nici de nord-vietnamezi, a fost o perioadă de regrupare, organizare și pregătire. Hanoiul și-a ignorat aliații susținuți de chinezi, iar indiferența „tovarășilor frățești” față de insurgența dintre 1967 și 1969 aveau să lase urme de neșters asupra conducerii khmerilor roșii.

La 17 ianuarie 1968, Khmerii Roșii au lansat prima ofensivă. Ea era îndreptată mai mult spre scopul de a aduna arme și de a răspândi propagandă decât spre cucerirea de teritorii deoarece, la acea vreme, adepții insurgenței numărau nu mai mult de 4–5.000.În aceeași lună, comuniștii au înființat Armata Revoluționară din Kampuchea ca aripă militară a partidului. Încă de la sfârșitul revoltei din Battambang, Sihanouk începuse să-și reevalueze relația cu comuniștii. Acordul anterior cu chinezii nu-i adusese nimic. Aceștia nu doar că nu reușiseră să-i țină în frâu pe nord-vietnamezi, dar se implicaseră ei înșiși (prin intermediul Khmerilor Roșii) în activități subversive chiar în țara lui. La sugestia lui Lon Nol (care revenise în cabinet ca ministru al apărării în noiembrie, 1968) și a altor politicieni conservatori, la 11 mai 1969, prințul a salutat restaurarea relațiilor diplomatice normale cu SUA și a înființat un nou Guvern de Salvare Națională condus de Lon Nol. El a făcut aceasta „pentru a juca o nouă carte, întrucât comuniștii asiatici ne atacau deja înainte de sfârșitul Războiului din Vietnam”. În plus, APV și FEN erau țapi ispășitori ideali pentru problemele Cambodgiei, chiar mai potriviți decât Khmerii Roșii, și îndepărtarea lor din Cambodgia ar rezolva mai multe probleme simultan. Americanii au profitat de această ocazie pentru a-și rezolva și ei problemele din Asia de Sud-Est.

1970 – Naveta spaţială Apollo 13 a revenit pe Pământ, după o misiune dramatică, care a ţinut lumea cu sufletul la gură.

1969 – Shirhan Sirhan a fost condamnat pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.

În seara de 5 iunie, Sirhan l-a asasinat pe Robert Francis Kennedy în timp ce acesta participa la o întrunire electorală, motivându-şi crima pe faptul că acesta şi-ar fi declarat susţinerea pentru Israel în timpul războilui de şase zile din iunie 1967. Sirhan a fost declarat vinovat pe 17 aprilie 1969 şi condamnat la moarte 6 zile mai târziu. Pedeapsa i-a fost comutată la închisoare pe viaţă în anul 1972 şi este în prezent deţinut în închisoarea de stat Corcoran. A depus 14 cereri succesive de eliberare condiţionată, dar fără succes.

1969 – Ca urmare a invaziei unor ţări din Pactul de la Varşovia în Cehoslovacia, Alexander Dubček, părintele „Primăverii de la Praga”, a fost înlocuit la ordinul Moscovei din funcţia de prim–secretar al CC, al PC din Cehoslovacia, de către Gustav Husak.

1964 – Geraldine Mock a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii.

1964 – Compania Ford a lansat, la Târgul Mondial de la New York, celebrul Ford Mustang.

1945 – A murit Ion Pillat, academician, antologator, editor, eseist, poet tradiționalist și publicist roman; membru corespondent al Academiei Române (1936).

După un debut parnasian şi simbolist (Visări păgâne, 1912; Eternităţi de-o clipă, 1914), a evoluat către un tradiţionalism-modernist (Pe Argeş în sus, 1923 – capodopera sa), ulterior, a scris poezie de viziune neoclasică (Scutul Minervei, 1933).

A primit în 1936 premiul național pentru literatură și a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În 1937, acesta a tradus din Charles Baudelaire și a publicat volumul Țărm pierdut.

1924 – Au luat fiinţă studiourile cinematografice Metro Goldwyn Mayer.

Din 1924, studiourile MGM (Metro-Goldwyn-Mayer), ce marchează Epoca de Aur a filmelor de la Hollywood, au produs capodoperele unor generaţii, demne de peste 175 de Oscaruri. „Vrăjitorul din Oz“, „Tom şi Jerry“, „Tăcerea mieilor“ şi „Rocky“ sunt câteva dintre operele ce au scris istoria companiei cu imaginea leului furios ce rage.

Fondată în 1924, când magnatul Marcus Loew a unit Metro Pictures, Goldwyn Pictures şi Louis B. Mayer Productions, sub deviza „Artă de dragul artei“, compania a acumulat un palmares impresionant, de la an la an. Dintre hiturile marca MGM, amintim „Rebecca“ (1940), „Hamlet“ (1948), „Marty“ (1955), „Apartamentul/ The Apartment“ (1960), „Povestea din cartierul de vest/ West Side Story“ (1961), „Tom Jones“ (1963), „În arşiţa nopţii/ In the Heat of the Night“ (1967), „Cowboyul de la miezul nopţii/ Midnight Cowboy“ (1969), „Rocky“ (1976), „Annie Hall“ (1977), „Plutonul/ Platoon“ (1986), „Rain Man“ (1988), „Cel care dansează cu lupii/ Dances With Wolves“ (1990), „Tăcerea mieilor/ The Silence of the Lambs“ (1991).

De-a lunguil anilor, corporaţia cu peste 175 de Oscaruri, dintre care 14 la categoria Cel mai Bun Film, a fost reprezentată de şapte lei diferiţi. Fiorosul Tanner a fost folosit la toate filmele Technicolor şi la animaţii, inclusiv la seriile „Tom şi Jerry“, însă Leo rămâne cel mai longeviv (56 de ani), fiind prezent din 1957. Mascota a devenit primul animal sălbatic ce şi-a lăsat amprentele în cimentul umed din faţa TCL Chinese Theatre, printre personalităţile prezente la eveniment fiind şi preşedintele Gary Barber, ce a vorbit despre istoria MGM şi marile nume ce au făcut cinste, Elizabeth Taylor, Greta Garbo, Judy Garland, Lana Turner şi Mickey Rooney.

1920 – Congresul Partidului Poporului din România, condus de Alexandru Averescu, a aceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia. Noul partid a avut de înfruntat în Basarabia opoziţia Partidului Ţărănesc, cel mai popular partid din Basarabia la acel moment.

1918 – S-a înfiinţat, la Paris, Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina, sub preşedinţia lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino; a militat pentru independenţa Transilvaniei şi unirea acesteia cu România.

1917 – În cadrul administraţiei guberniale de zemstvă a Basarabiei, s-a format Comisiunea şcolară moldovenească ce avea misiunea de a întocmi un plan de naţionalizare a învăţământului.

1901 – Statul român a cedat Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti.

1886 – La Chişinău, gubernia Basarabia, a fost dezvelit monumentul împăratului rus Alexandru II-lea, instalat pe strada Aleksandrovskaia (azi Ştefan cel Mare), la intrarea în Grădina Publică.

Dezvelit la 5 ani de la asasinarea ţarului Alexandru II-lea, monumentul a fost edificat în memoria manifestului citit de monarh în 12 aprilie 1877, la Chişinău, în faţa trupelor imperiale la declanşarea Războiului ruso-turc 1877-1878.

Monumentul, operă a arhitectului Opekuşin, a fost turnat din bronz şi reprezenta monarhul în haină regală ce ţinea un sul pe care era scris 12 aprilie (ziua citirii manifestului). Monumentul era amplasat pe un soclu din marmură pe care era scris Ţarului-Dezrobitor Alexandru II-lea. 19 februarie 1855 – 1 martie 1881 (anii de domnie). La colţurile soclului erau amplasaţi vulturi bicefali cu aripile desfăcute. Monumentul era înconjurat de un lanţ decorativ, ancorat în suporţi din granit.

La începutul anului 1918, monumentul a fost demolat în vîltoarea evenimentelor ce a zguduit urbea. Conform unor informaţii, a fost demolat de revoluţionarii ruşi, care nu-l agreau pe ţarul reacţionar, conform altora de către autorităţile româneşti.

1895 –  S-a născut Ion Vinea, pseudonimul literar al lui Ion Eugen Iovanaki, poet român în vecinătatea mișcării literare de avangardă.

După absolvirea liceului Sfântul Sava din București, a frecventat cursurile Facultății de Drept, mai întâi la București, apoi la Iași, unde și-a luat diploma de licență. Nu a profesat niciodată avocatura. Încă din anii liceului, a publicat împreună cu Tristan Tzara și Marcel Iancu revista Simbol (1912), cu atitudine netă împotriva semănătorismului. În anii 1914-1916, a publicat versuri apreciate în mod pozitiv de critică. De la început, Vinea a fost socotit un poet modern. A fi modern la acea dată însemna a fi simbolist. Dacă poeziile de ucenicie sunt într-adevăr simboliste, producțiile următoare au o nuanță mai tonică, Vinea fiind refractar oricărei înregimentări. El și-a înjghebat propria echipă în jurul revistei Contimporanul, pe care o conduce în anii 1922-1932, revistă care devine principală rampă de lansare a scriitorilor moderniști și avangardiști. Contimporanul a mobilizat revolta iconoclastă a tinerimii, lovind în tabu-urile burgheze, în platitudinea distins-academică și în modelele frumosului mistificator, încărcat de prejudecăți naționaliste și de un ruralism agresiv.

Registrul liric al lui Ion Vinea a fost foarte amplu, de la poezia simbolistă elegantă și decorativă sau ironic-patetică, până la modernismul învecinat cu extremismul avangardiștilor, pe care totuși s-a ferit să-l adopte în practica literară. Capacitatea lui de a trece de la o formulă poetică la alta a fost singulară în literatura română, versurile lui putând aminti de Lucian Blaga, dar și de Tudor Arghezi sau Adrian Maniu.

Ion Vinea este un mare creator de imagini, fără a slăbi însă niciodată controlul inteligenței artistice asupra fluxului imagistic. Față de creația sa poetică a dovedit nepăsare, risipindu-și versurile în paginile diverselor publicații la care colabora, fără preocuparea de a și le aduna într-un volum.

1880 – A fost aprobată legea privind înfiinţarea unei bănci de scont şi emisiune în România – Banca Naţională a României, cu un capital de 12 000 000 lei. Primul director a fost Teodor Mehedinţeanu, urmat apoi de Eugeniu Carada.

1881 – Delegaţiile marii boierimi muntene (şapte boieri) şi moldovene (şase boieri) au sosit la Constantinopol (astăzi Istanbul) pentru a prezenta revendicările clasei dominante din ţările române. Acestea erau: restabilirea domniilor pământene; consolidarea privilegiilor boierimii prin concentrarea puterii în mîinile unui grup restrîns de mari boieri; excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice; dreptul exclusiv pentru pîmînteni de a ocupa slujbe publice; introducerea unor reforme în spirit burghez.

Domniile pământene au fost ulterior restabilite prin numrea de către Poartă, la 1 iulie 1822 a domnitorilor: Ioan (Ioniţă) Sturdza în Moldova şi Grigore Ghica în Valahia.

1790 – A decedat Benjamin Franklin, una dintre cele mai cunoscute personalități din istoria Statelor Unite, unul  Părinţii Fondatori ai acestei ţări, diplomat, om de stiință, inventator, filozof, profesor și om politic.

A organizat prima bibliotecă din America, a inventatat multe lucruri indispensabile, cum ar fi ochelarii bifocali și paratrăsnetul, fiind unul din pionierii studierii electricităţii.

Franklin a fost cel care i-a convins pe englezi să retragă „Legea timbrului” şi i-a convins pe francezi să intervină în Războiul de Independență al Statelor Unite de partea coloniilor răsculate. În Statele Unite, a fost unul din semnatarii de frunte ai Declarației de Independență a Uniunii și al Constituției americane.

1735 – A venit pe lume Johann Seivert, istoric și poet sas, autorul primei lucrări lexicografice publicate despre scriitorii de limbă germană din Transilvania; a obținut  rezultate importante în domeniul cercetării inscripțiilor și al numismaticii. A publicat și sub pseudonimele Johann Trevies, Johann Strevei,

În anul 1754, la vârsta de 19 ani, Johann Seivert a trecut examenul public de absolvire cu atâta succes, încât i s-a permis continuarea studiilor în străinătate. Ca urmare, timp de trei ani a studiat teologia și filozofia la universitatea Helmstedt.

După întoarcerea în Transilvania, Seivert a predat întâi la gimnaziul din Sibiu, pe post de Extraordinarius (colaborator extern), apoi colaborator și, în final Konrektor.

În anul 1764, Seivert a renunțat la activitatea în învățământ și a devenit diacon la biserica mănăstirii St. Elisabeth din Sibiu, apoi a ținut predica de miercuri, iar din 8 martie 1771 a devenit arhidiacon, adică predicator orășenesc (Stadtprediger). După câteva luni, în 16 noiembrie 1771, a fost numit pastor la biserica din Gușterița (Hammersdorf), unde a profesat până la moarte.

Seivert a avut preocupări diverse, una din ele fiind numismatica, reușind să strângă o colecție valoroasă de monezi romane și transilvănene.

O altă preocupare a fost lingvistica, astfel că Johann Seivert, alături de Martin Felmer, a început să strângă terminologia dialectului săsesc.

1708 – A apărut un hrisov al domnitorului Mihai Racoviţă, în care era atestată existenţa spitalului Colţea din Bucureşti.

69 – Aulus Vitellius Germanicus a devenit împărat al Romei. A domnit din 17 aprilie 69 până în 22 decembrie 69, fiind unul din împărații aparținând Anului celor patru împărați.

A fost un apropiat al împăraților Caligula, Claudius și Nero, consul în anul 48, guvernator (proconsul) al Africii în anul 6, numit de Galba, în decembrie 68, guvernator al Germaniei Inferior. Proclamat împărat de legiunile din provinciile revoltate împotriva lui Galba (1 ianuarie 69), Vitellius și-a trimis trupele în Italia şi l-a învins pe Otho. Patru zile mai târziu, Vitellius a fost recunoscut împărat și de Senat.

După proclamarea ca împărat a lui Vespasian, la 1 iulie 69, de către legiunile din Orient, depășit de evenimente, Vitellius a rămas inactiv la Roma. Legiunile trimise de Vespasian au obținut la 24 octombrie o victorie categorică la Cremona.

facebook-profile-picture

Stefan Damian

2079 posts | 0 comments

Leave a Reply

Public News FM

Public News FM

Scroll Up