All for Joomla All for Webmasters
18 ianuarie 1848, s-a născut scriitorul Ioan Slavici, membru corespondent al Academiei Române

18 ianuarie 1848, s-a născut scriitorul Ioan Slavici, membru corespondent al Academiei Române

Like
22
0
Wednesday, 17 January 2018
Calendar

2005 – Compania Airbus a lansat, la Toulouse, avionul A380, cel mai mare aparat de zbor din lume, destinat transportului civil.

2002A fost creată „Asociaţia de colaborare transfrontalieră Dunărea 21”, prima euroregiune înfiinţată în Balcani. Documentele de înfiinţare ale Asociaţiei au fost semnate de primarii oraşelor Calafat (România), Vidin (Bulgaria) şi Zaicear (Serbia); aceasta cuprinde aşezări urbane şi rurale din zonele riverane Dunării.

1999 – A avut loc inaugurarea, la Bucureşti, a Centrului de Formare Diplomatică şi Relaţii Internaţionale (CFDRI). În cuvântul de deschidere, ministrul de Externe Andrei Pleşu a precizat că şcoala este menită „să producă diplomaţi eficienţi, funcţionari al căror singur partid este România, după cum spunea un diplomat înainte de război”.

1997 – Boerge Ousland, explorator polar, fotograf şi scriitor norvegian, a reuşit să traverseze pe jos, de unul singur, fără niciun ajutor, continentul antarctic, ajungând la baza neo-zeelandeză Scott. A plecat în expediţie la 14 noiembrie 1996, din insula Berkner, şi a parcurs 2829 km în două luni şi patru zile.

1987 – S-a stins din viaţă Renato Guttuso, pictor expresionist şi grafician italian.

La vârsta de treisprezece ani, Guttuso a semnat primele tablouri, reproduceri după peisagisti sicilieni din sec. al XIX-lea sau pictori francezi, ca Jean-François Millet. În timpul adolescenţei, a frecventat studioul pictorlui futurist Pippo Rizzo.

În capitala Siciliei, a studiat Dreptul şi Filologia clasică, iar în 1931, acesta s-a mutat la Roma pentru a se dedica exclusiv picturii. A participat la prima Quadrienală din Roma (1931).

Realismul popular al lui Guttuso, influenţat de cubism şi de arta lui Pablo Picasso, a câştigat o forţă vehementă şi explozivă în alegerea tematică antifascistă: „Fucilazione in Campagna” (tablou dedicat poetului Federico Garcìa Lorca), „Fuga dall’Etna”.

În 1942, a obţinut Premiul Bergamo pentru tabloul intitulat „Răstignirea” (La Crocifissione, 1941), în care, sub o temă sacră, a denunţat ororile războiului. În perioada 1943-1945, a fost ofiţer de legătură al unei formaţii de partizani din Roma. În acest timp, a realizat ciclul grafic „Gott mit uns” şi colecţia de desene intitulată „Massacri”, care circulau clandestin.

1979 – A murit Barbu Theodorescu, bibliograf, biograf, editor de documente  şi istoric literar, a cărui activitate s-a concentrat mai ales asupra operei şi figurii lui Nicolae Iorga.

A urmat cursurile secundare la Liceul Naţional din Craiova, apoi Facultatea de Litere şi Facultatea de Drept la Universitatea din Bucureşti, absolvite în 1929. A urmat un stagiu de specializare în Italia şi Franţa (1929-1931). A obţinut doctoratul în filosofie în 1939, cu teza „Istoria bibliografiei române”.

Bibliotecar la Biblioteca Academiei (1926-1929), a fost secretar al lui N. Iorga, ulterior director de cabinet, când savantul a fost desemnat preşedinte al Consiliului de Miniştri (1931-1932). A funcţionat ca profesor de liceu la Bucureşti, a fost conferenţiar la Universitatea din Craiova (1960) şi la cea din Bucureşti (1966-1971).

În perioada interbelică, acesta a mai îndeplinit funcţia de subdirector al Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Artă şi de secretar al Uniunii Fundaţiilor Culturale. A colaborat la publicaţiile „Convorbiri literare”, „Revista istorică”, „Arhivele Olteniei”, „Vremea”, „Boabe de grâu”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Floarea soarelui” (1927-1929, scoasă împreună cu I.E. Torouţiu), „Adevărul”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Neamul românesc”, „Cuvântul”, „Gândirea”, „Societatea de mâine” etc.

Obiectul major, îndelungat şi constant de cercetare al lui Theodorescu este Nicolae Iorga. De la debutul editorial cu volumul „Bibliografia operilor” din lucrarea „Nicolae Iorga. Viaţa şi opera” (1931) până la biobliografia „Nicolae Iorga” (1871-1940) (1976), a cercetat, cu o devoţiune exemplară, viaţa şi mai cu seamă activitatea savantului. A tipărit atât lucrări privind ansamblul operei, precum Bibliografia istorică şi literară a lui N. Iorga (1890-1934) (I-II, 1935-1937), Nicolae Iorga (1943), Nicolae Iorga (1968), cât şi contribuţii privind o latură sau alta a biografiei şi activităţii istoricului şi scriitorului: „Un concurs universitar celebru: Nicolae Iorga” (1944), „Contribuţiuni la cunoaşterea strămoşilor lui Nicolae Iorga” (1947), „Nicolae Iorga şi educaţia maselor” (1967).

1947 – Ziarul Dreptatea a publicat apelul Partidului Naţional Ţărănesc „Către naţiune”, în care se lua atitudine împotriva măsurilor antidemocratice iniţiate şi promovate de Guvernul Groza: epurarea în rândul funcţionarilor de stat, militarilor, judecătorilor, suprimarea presei, partidelor democratice, încălcarea legilor ţării, a drepturilor individuale şi colective ale poporului român, nerespectarea angajamentelor internaţionale asumate.

1941 – În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanţă, ca în toate actele de stare civilă, numele româneşti să fie scrise cu grafie maghiară.

1926 – A văzut lumina zilei Haralambie Grămescu, poet şi traducător, a tradus din Margarita Aligher, Arany Janos, Balzac, Ibsen, Maria Teresa Leon; a transpus în limba română poveştile din „1001 de nopţi”.

Grămescu urmează o linie neoclasică şi parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experienţa simbolistă prin apetenţa pentru inefabil şi esenţe. Multe poeme sunt concepute ca parodii şi se intitulează Bacovia, Baudelaire, Rilke, Goethe, Apollinaire, Emil Botta, Nichita Stănescu.

Multe poezii sunt peisaje şi pasteluri în manieră pillatiană, altele sunt dedicate erosului, totdeauna tragic, neîmplinit. Norul lui Magellan (1972) face pereche cu piesele din primul volum, în tehnica versului, ca şi în formula poetică, tipic intelectualistă, la care adesea se adaugă ironia, o ironie tristă, provocată de imperfecţiunile speţei umane. A tradus din Balzac şi, îndeosebi, din literatura maghiară.

1919 – A fost fondată compania Bentley Motors.

1919 – Au avut loc lucrările Conferinţei de pace de la Paris, la care au participat inclusiv şi delegaţii din partea României (Ionel I.C. Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu etc) şi a guberniei Basarabia (Ion Pelivan – preşedinte, Ion Codreanu, Sergiu V.Cujbă, Gheorghe Năstase).

Conferinţa de Pace de la Paris avea drept obiectiv dezbaterea noii configuraţii politico-teritoriale şi rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Conferinţa a dus, în final, la semnarea tratatelor de pace.

Primul tratat a fost încheiat cu Germania, la Versailles (28 iunie 1919), urmat de tratatul cu Austria, la Saint-Germain en Laye (10 septembrie), pe care România, din cauză că se impuneau anumite clauze referitoare la minorităţi, clauze care au determinat demisiile succesive ale guvernelor Ion I. C. Brătianu şi general Artur Văitoianu, nu l-a semnat decât la 9 decembrie, prim-ministru fiind generalul Constantin Coandă.

Pacea cu Bulgaria s-a semnat la Neuilly pe 27 noiembrie. Prin acest tratat, Grecia căpăta Tracia, iar Serbia unele rectificări de frontieră, cu România fiind menţinut hotarul din 1916.

1879 – La Bucureşti a avut loc premiera piesei lui Ion Luca Caragiale, O noapte furtunoasă.

1871 – A avut loc proclamarea celui de-al II-lea reich german.

Wilhelm I a fost proclamat împărat al Imperiului German în Marea sală a Oglinzilor de la Versailles, după înfrângerea zdrobitoare a armatei franceze în războiul franco-prusian.

Imperiul a sfârşit în ziua de 9 noiembrie 1918, odată cu abdicarea împăratului Wilhelm al II-lea şi capitularea Germaniei, la sfârşitul Primului Război Mondial.

1856 – A venit pe lume Ion Georgescu, sculptor şi desenator; elev al lui Karl Storck.

Simţul monumentalităţii se regăseşte în statui precum Gheorghe Lazăr (1886) sau Statuia lui Gheorghe Asachi din Iaşi (1887). A executat de asemenea statuile alegorice Agricultura şi Justiţia, care împodobesc faţada Băncii Naţionale. Ion Georgescu s-a ocupat şi de pictură şi desen, lăsând o serie de remarcabile acuarele. A mai realizat busturile lui Matei Basarab, Vasile Lupu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, monumente precum cel dedicat Domniţei Balaşa (1883), creaţii precum Răpirea Proserpinei, Endymion.

Ion Georgescu a relizat mulajul basoreliefului aflat pe piatra tombală a lui Mihai Eminescu, din Cimitirul Bellu din Bucureşti. Schiţele originale ale monumentului i-au fost puse la dispoziţie de André Lecomte du Noüy, care fusese desemnat iniţial să edifice acest monument. Basorelieful reproduce chipul lui Eminescu, aşa cum a fost inclus în tabloul „Junimii”, iar mai târziu în primele ediţii Maiorescu, de la editura Soccec. Mihai Tican Rumano a recuperat mai târziu mulajul din ghips, după care s-a turnat basorelieful de la Bellu, piesa aflându-se expusă la Muzeul de Artă Pastică din Câmpulung–Muscel.

1855 În legătură cu demisia lui M.S.Voronţov din postul de rezident imperial al Caucazului, a fost desfiinţat, prin decret imperial rus, biroul special de pe lângă cancelaria acestuia, instituit temporar, în 1846, pentru a soluţiona chestiuni referitoare la gubernia Novorosia şi Basarabia ţaristă.

1848 – S-a născut scriitorul Ioan Slavici, membru corespondent al Academiei Române.

Ioan Slavici s-a născut la data de 18 ianuarie 1848, la Şiria, judeţul Arad, al doilea copil al cojocarului Sava Slavici şi a Elenei Slavici (născută Borlea). A frecventat şcoala greco-ortodoxă din satul natal, gimnaziul maghiar din Arad şi a urmat cursurile Liceului din Timişoara. A debutat în „Convorbiri literare” (1871), cu opera de comedie „Fata de birău”.

Împreună cu Eminescu, a fondat Societatea Academică Socială Literară „România Jună” şi a organizat, în 1871, Serbarea de la Putna a Studenţimii române din ţară şi din străinătate. La finalul anului 1874, s-a stabilit la Bucureşti, unde era secretar al Comisiei Colecţiei Hurmuzachi, profesor, şi, ulterior, redactor la revista „Timpul”. Împreună cu I. L. Caragiale şi George Coşbuc, a editat revista „Vatra”. În timpul Primului Război Mondial, a colaborat la ziarele „Ziua” şi „Gazeta Bucureştilor”.

Slavici a exprimat păreri antisemite, spunând în lucrarea sa, „Soll şi Haben-Chestiunea Ovreilor din România”, că evreii sunt o boală şi că ar trebui aruncaţi în Dunăre.

Articolele virulente scrise de Slavici împotriva evreilor, pe tot parcursul vieţii sale, l-au adus în situaţia de a fi citat consistent în Raportul Final al Comisiei Internaţionale asupra Holocaustului în România (coordonat de Elie Wiesel, în 2004), ca sursă principală a antisemitismului hiper-violent din anii ’30-’40 ai secolului XX. Alături de Slavici, au fost menţionaţi şi alţi scriitori iconici ai secolului XIX românesc, precum Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, B.P. Haşdeu sau filosoful Vasile Conta şi istoricul Nicolae Iorga.

Din cauza diverselor puncte de vedere politice exprimate în publicaţii de-a lungul timpului, Ioan Slavici a fost un „abonat” al închisorilor epocii, fapt reflectat chiar într-o lucrare memorialistică intitulată „Închisorile mele”, publicată în 1921.

Obosit şi persecutat, în 1925, Slavici s-a refugiat la fiica sa, care trăia la Panciu, aducându-i aminte de Şiria lui natală.

La 17 august 1925, scriitorul s-a stins din viaţă, fiind înmormântat la schitul Brazi.

1821 Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureştiul în fruntea unei cete de arnăuţi şi s-a îndreptat spre Târgu Jiu, unde a ajuns pe 21 ianuarie. În scurt timp, a început revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, care a avut ca obiectiv înlăturarea regimului fanariot din Muntenia.

1799 – Francezul Louis Robert a primit brevetul pentru descoperirea sa din 1798, prima instalaţie de produs hârtie.

1793 – Regele Ludovic al XVI-lea al Franţei a fost condamnat la moarte.

1788 – În Australia s-a înfiinţat prima colonie populată cu deţinuţi englezi.

1778 – Navigatorul englez James Cook a descoperit insulele Hawaii, cărora le-a dat numele de „Insulele Sandwich”, în onoarea lui John Montagu, al patrulea conte de Sandwich, prim lord al Amiralităţii britanice din acea vreme.

Un an mai târziu, pe 14 februarie 1779, Cook a murit ucis pe aceste insule într-un conflict cu băştinaşii.

1733 – A fost adus la o grădină zoologicaă din Boston primul urs polar prezentat public vreodată în SUA.

1689 – S-a născut Montesquieu (Charles-Louis de Secondat), scriitor şi filosof iluminist francez.

Opera sa majoră, „Scrisori persane” (1721), „profundă alegorie a dragostei, moralei, politicii şi religiei”, s-a bucurat de un succes imens şi imediat. Cartea este concepută sub forma unei colecţii de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de călători în Persia şi de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat şi a criticat instituţiile franceze.

În calitate de teoretician, a scris în 1734 o disertaţie istorică ştiinţifică asupra înfloririi şi decăderii Romei, „Considérations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur decadence” , în care afirmă că „Roma a oferit spectacolul unei fascinante pervertiri a firii umane, al unei patologii la care republicile sunt extrem de vulnerabile”.

1654 – A fost convocată, de către hatmanul Bogdan Hmelnitki, Adunarea reprezentativă a ucrainenilor de la Pereslav, ocazie cu care a fost adoptată hotărârea cu privire la unirea Ucrainei cu Rusia.

1535 – S-a întemeiat oraşul Lima (Peru).

Conchistadorul spaniol Francisco Pizarro a fondat oficial oraşul Lima, căruia i-a dat numele de „Ciudad de los reyes” (Oraşul Regilor).

Lima este o deformare a cuvântului indian quechua „rimac”, care a fost tradus prin „vorbitor”.

Devenită capitală a vice-regelui de Peru în 1542, oraşul s-a dezvoltat ca centru al unor importante activităţi comerciale şi culturale pentru întreaga America spaniolă.

facebook-profile-picture

Stefan Damian

2285 posts | 0 comments

Leave a Reply

Public News FM

Public News FM

Scroll Up