13 august 1926, s-a născut Fidel Castro Ruz, prim-secretar al CC al Paridului Comunist din Cuba

0 1

2004 – A avut loc deschiderea Jocurilor Olimpice din 2004, de la Atena, în cadrul căreia au participat 10.500 de sportivi şi 5.500 de oficiali din 202 de ţări, în cadrul a 301 evenimnete, cu medalii şi 28 de sporturi diferite.

2000 – La această dată, Arieh Deri, fost ministru de interne, a început executarea celor trei ani de închisoare pentru corupţie, fraudă şi abuz de încredere, în urma condamnării de către tribunalul districtual din Ierusalim. Prin această condamnare i s-a interzis ocuparea postului de ministru timp de zece ani.

1961 – În noaptea de 12 spre 13 august a început ridicarea Zidului Berlinului, separarea est germanilor de berlinezii din vest, considerat un simbol al Războiului Rece, parte a Cortinei de Fier şi  cea mai cunoscută parte a frontierelor RDG-ului.

Conceput de administraţia liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, şi aprobată de liderul sovietic Nikita Hruşciov, zidul a constituit o barieră de separare între Berlinul Occidental şi Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani, fiind demolat la 9 noiembrie 1989.

A fost construit în perioada postbelică, în efortul de a stopa consecinţele scurgerii de forţă de muncă şi pierderilor economice asociate cu migraţia zilnică a unui mare număr de profesionişti şi lucrători calificaţi între Est şi Vest.

Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania Răsăriteană şi pentru blocul comunist, Zidul fiind văzut ca un simbol al tiraniei comuniste, însă liberalizarea politică, asociată cu declinul Uniunii Sovietice, a dus la relaxarea restricţiilor la trecerea frontierei est-germane, lucru care a dus la demonstraţii de masă şi căderea guvernului comunist. În momentul în care a fost dat publicităţii, la 9 noiembrie 1989, un decret al oficialităţilor est-germane care permitea trecerea liberă a frontierei a făcut ca mase uriaşe de est berlinezi să se apropie de zid, reuşind să traverseze prin toate punctele de trecere, unindu-se cu mulţimea din Berlinul Occidental.

1946 – Delegaţia română care a participat la Conferinţa de Pace de la Paris şi-a expus punctul de vedere: recunoaşterea calităţii de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice şi adeziunea la principiile Cartei ONU.

1926 – S-a născut Fidel Castro Ruz, prim-secretar al CC al Paridului Comunist din Cuba, preşedintele Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri.

1920 – A început Bătălia de la Varşovia, bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea Primului Război Mondial (1918).

Bătălia de Varşovia (numită şi Miracolul de pe Vistula) a fost încheiată prin Tratatul de pace de la Riga (1921); Forţele Armatei Roşii, comandate de Mihail Tuhacevski, s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varşovia, şi către fortăreaţa Modlin, aflată în vecinătate. Pe 16 august, forţele poloneze au contraatacat dinspre sud, forţând trupele ruseşti să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen. S-a estimat că bolşevicii au pierdut 10.000 de soldaţi ucişi, 500 dispăruţi şi 10.000 de răniţi, 60.000 fiind luaţi prizonieri. În schimb, polonezii au pierdut 4.500 de soldaţi morţi, 10.000 dispăruţi şi 22.000 răniţi.

Victoria neaşteptată şi uluitoare în Bătălia de la Varşovia a distrus forţele bolşevice, a contribuit la asigurarea independenţei ţării şi i-a securizat frontierele.

1918 – S-a născut Frederick Sanger, biochimist britanic, responsabil pentru două dintre cele mai importante descoperiri din domeniul biologiei moleculare, dublu laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1958, 1980), membru al Consiliului de Cercetare Medicală (1962).

Primul studiu de importanţă majoră a lui Sanger a fost cel în care a determinat ordinea în cele două lanţuri de aminoacizi din insulină şi a reuşit să analizeze aminoacizii prin măsurarea petelor lăsate de aceştia pe hârtia de filtru. După parcurgerea acestor etape, în 1955, Sanger a obţinut o analiză completă a insulinei, drept pentru care a primit Premiul Nobel pentru Chimie.

1917 – S-a stins din viaţă Eduard Buchner, biolog şi chimist german, observator şi cercetător critic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1907), pentru fermentaţia alcoolică fără drojdie.

Conform teoriei fermentaţiei, fermentaţia putea avea loc numai în prezenţa celulelor de drojdie. Prin experienţe relativ simple, de fermentaţie, cu celule de drojdie omorâte, Eduard Buchner a reuşit să dovedească faptul că, pentru a avea loc fermentaţia, nu erau necesare celule vii de drojdie, ci numai o enzimă produsă de aceste celule.

1907 – La New York a început să funcţioneze primul taxi.

1899 – La numai o zi de la stabilirea recordului de viteză între America şi Europa, de către vasul „Kaiser Wilhelm der Grosseˮ al Liniei Nord-Germane Lloyd, o altă navă nemţească, transatlanticul Deutschland a cucerit mult-râvnita distincţie Panglica Albastră, oferită, de obicei, navei de pasageri care realiza cea mai rapidă cursă transatlantică. Viteza navei Deutschland a dus la spargerea recordului de 5 zile, 19 ore şi 45 minute al navei Kaiser Wilhelm cu 8 ore.

1894 – S-a descoperit un nou gaz, argonul, de către William Ramsay şi John William Strutt, anunţ făcut la Oxford, Anglia.

Argonul este un element chimic aflat pe poziţia a 18-a, în tabelul periodic al elementelor. Se găseşte sub formă gazoasă, reprezentând 0,94% din atmosfera terestră. Pe Pământ este cel mai des întâlnit şi folosit gaz nobil.

1893 – A văzut lumina zilei Constantin Brăiloiu, compozitor, muzicolog, etnomuzicolog român, membru corepondent al Academiei Române, secretar general şi membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români.

1888 – S-a născut John Logie Baird, inginer, considerat a fi „părintele televizoruluiˮ.

1826 – A decedat René Théophime Hyacinthe Laënnec, medic francez, inventatorul stetoscopului în 1816 (utilizând mai multe foi de hârtie rulate în formă de cilindru pentru a asculta pieptul unui pacient, a observat că sunetele se aud amplificate şi mai clar).

1595 – A avut loc Bătălia de la Călugăreni (13 august pe calendarul vechi, 23 august pe cel gregorian), în care oastea aliată munteano-transilvăneană, condusă de Mihai Viteazul, a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa.

Victoria de la Călugăreni, urmată de retragerea tactică în munţi, a fost valorificată prin Victoria din Bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.

Raportul de forţe era favorabil oastei otomane, care venise cu 20.000 de oameni, în comparaţie cu cei 10.000 de mobilizaţi din partea Valahiei, mult mai puţini faţă de puterea turcă.

Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 10.000 de militari şi un parc de artilerie compus din 12 turnuri mari de câmp: 8000 de munteni şi 2000 de unguri. În plus, Mihai Viteazul a apelat la o strategie pentru a-i învinge mai uşor pe otomani: a ales ca teren de luptă terenul de la sud de Călugăreni, care era împădurit, mlăştinos, străbătut de râul Neajlov, în care deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct obligatoriu de trecere peste podul îngust de peste râu. În acest spaţiu, superioritatea numerică a turcilor nu a putut fi valorificată, configuraţia terenului impunând atacul în valuri, fără a fi cu putinţă desfăşurarea largă pe flacuri.

1521 – Conquistadorul spaniol Hernán Cortés a cucerit oraşul Mexico.

Cortés a ajuns în Lumea Nouă în anul 1506 şi a participat la cucerirea Hispaniolei şi Cubei sub conducerea lui Diego Velasquez de Cuellar. Pentru aceste fapte a primit drept răsplată o moşie întinsă şi sclavi amerindieni.

Pe data de 19 februarie 1519, Cortés, cu o forţă de 600 de oameni, mai puţin de 20 de cai şi 10 tunuri de câmp, a ridicat ancora din Cuba, a navigat de-a lungul coastei Yucatanului şi în martie 1519 a debarcat în Mexic, reuşind să cucerească oraşul Tabasco cu ajutorul navelor, tunurilor şi a cailor care îi îngrozeau pe băştinaşi.

Cortés a construit Ciudad de Mexico deasupra ruinelor aztece, a adus colonişti din Spania, iar oraşul a devenit cel mai important oraş din Lumea Nouă.

117 d.Hr – A murit, la Selinus, în Asia Mică, împăratul Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus). Urna de aur cu cenuşa împăratului a fost depusă într-o încăpere din soclul Columnei din Roma, care a devenit şi mormântul cuceritorului Daciei.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats