Regele Mihai I: abdicarea forțată și anii de exil

0 2

În noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitația regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu ducele de Edinburgh. Cu prilejul acestei căsătorii, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra, regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma.

De la Londra, regele Mihai, principesa Ana de Bourbon-Parma și mamele lor au mers câteva zile la Lausanne, prilej cu care regele Mihai a cerut-o în căsătorie pe principesă.

Reveniți în țară în luna decembrie, regele Mihai și regina-mamă Elena s-au retras la Sinaia pentru sărbătorile de iarnă. Pe 29 decembrie 1947, regele Mihai a primit un telefon de la mareșalul Curții, care-l informa că Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri, dorește ca regele să revină cât mai repede la București, pentru a discuta despre o ”problemă de familie”. (volumul ”Majestatea Sa Regele Mihai al României — O domnie întreruptă” — convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces; Editura Libra, București, 1995). Întâlnirea urma să aibă loc în palatul de pe Șoseaua Kiseleff (actualul Palat Elisabeta).

A doua zi, la 30 decembrie 1947, Petru Groza a venit la palat, însoțit de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regele Mihai I a fost silit, prin șantaj și amenințare (uciderea a cca. 1.000 de tineri, mulți dintre ei studenți arestați în cursul manifestărilor promonarhiste), de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR, și dr. Petru Groza, președintele Consiliului de Miniștri (care aveau asupra lor câte un pistol), să abdice, se arată în volumul ”Istoria României în date” (Ed. Enciclopedică, București, 2003). După ce, în prealabil, palatul fusese înconjurat de unități ale Diviziei ”Tudor Vladimirescu”, formată în URSS, cei doi demnitari au dat regelui spre semnare actul de abdicare (fără a i se permite să facă vreo modificare), mai arată sursa menționată. În aceeași zi, Adunarea Deputaților a adoptat Legea nr. 363, prin care România era proclamată republică populară.

În cartea ”Majestatea Sa Regele Mihai al României — O domnie întreruptă” — convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces (Editura Libra, București, 1995), regele Mihai I descrie astfel momentele din 30 decembrie 1947 de la Palatul Elisabeta:

‘Tonul discuției a urcat, s-a transformat într-o adevărată altercație verbală. Principalul meu argument a constat în faptul că demersul lor era anticonstituțional. Numai printr-o consultare populară se va putea hotărî o modificare a Constituției. (…) Pentru a câștiga timp, le-am cerut să citesc cu capul limpede actul pe care l-au redactat în numele meu. Părăsind încăperea, m-am retras într-un mic salon, la celălalt capăt al casei. Imediat, am pus mâna pe telefon pentru a-l chema pe mareșalul Curții. Linia era tăiată…M-am reîntors în salonul mare și i-am cerut lui Groza să îmi dea niște explicații. Mi-a răspuns că trebuie să semnez pe loc, adăugând că, dacă refuz, va dispune să fie executați imediat o mie de studenți care fuseseră arestați pentru că și-au manifestat atașamentul față de tron. Nu-mi puteam asuma riscul de a pune la îndoială cuvântul său. Nu-mi puteam asuma responsabilitatea de a trimite la moarte niște tineri pentru a mă agăța de tron — pentru cât timp încă? (…) Garda mea arestată, telefonul tăiat, casa noastră încercuită, eu nu puteam face absolut nimic. Constrâns și forțat, am semnat actul meu de abdicare.”

În după-amiaza zilei de 30 decembrie 1947, regele Mihai a plecat înapoi la Sinaia. La 3 ianuarie 1948, regele Mihai I, însoțit de regina-mamă Elena și de câteva persoane (mareșalul Curții, secretarul particular al regelui, un aghiotant și câțiva funcționari de la Palat, conform cărții ”Majestatea Sa Regele Mihai al României — O domnie întreruptă”), a părăsit România cu un tren special, îndreptându-se spre Lausanne, în Elveția.

Momentele plecării din gara de la Sinaia sunt descrise astfel de regele Mihai în cartea ”Convorbiri cu Mihai I al României” (Mircea Ciobanu, Ed. Humanitas, București, 1991):

”În seara zilei de 3 ianuarie, cu bagajele făcute, controlate, încuiate, am coborât spre gara de la Sinaia. (…) Când ne-am urcat în tren, asta este ultima imagine care mi s-a întipărit în minte de la Sinaia, unul din ofițeri, nu mai țin minte ce grad avea, a întors puțin capul către mine. Și am văzut că îi curgeau lacrimile pe față. S-a închis ușa, obloanele vagonului au fost coborâte (…) ”

În martie 1948, regele Mihai a plecat la Londra, unde, în fața câtorva ziariști, a făcut o declarație în care afirma că abdicarea îi fusese impusă cu forța și că o considera nulă. În aceeași lună, a făcut o vizită în SUA, la New York, apoi la Washington, unde a fost primit de președintele american Harry Truman. Tot în 1948, a fost creat în SUA Comitetul Național Român.

‘În loc de guvern (în exil, n. red.), noi am format deci un Comitet Național Român, ceea ce este aproape același lucru (…) Noi făceam eforturi pentru a mobiliza diaspora românească. Deoarece erau numeroși românii care părăsiseră țara. Ceva mai târziu, prin anii șaizeci, fuga a devenit aproape imposibilă, doar dacă erai gata să treci Dunărea înot. Acestea fiind spuse și din nefericire pentru Comitetul nostru, cei care fugiseră nu făceau cu toții parte din elita politică. Din această cauză, am întâmpinat mari dificultăți pentru a găsi persoane capabile să reprezinte forțele vii ale mișcării noastre. Acest Comitet Național a primit, totuși, sprijinul americanilor. (…)”, amintește regele Mihai în cartea ”Majestatea Sa Regele Mihai al României — O domnie întreruptă” — convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces.

În luna mai 1948, autoritățile comuniste de la București au retras, printr-un decret, naționalitatea română regelui Mihai și tuturor membrilor Familiei Regale.

Regele Mihai I al României s-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma la 10 iunie 1948, în Palatul Regal de la Atena, în religia ortodoxă. În anul 1966, și-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în cadrul unei ceremonii religioase catolice. Au avut cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) și Maria (n. 1964).

Regele Mihai și regina Ana aveau să înfrunte împreună greutățile unui exil care a durat aproape cinci decenii.

Despre perioada de început a exilului său, regele Mihai rememorează în volumul ”Majestatea Sa Regele Mihai al României — O domnie întreruptă” :

”Am învățat foarte multe despre ființa umană, în special în anii care au urmat imediat plecării mele în exil. Mi s-a întors de multe ori spatele. Comportarea față de mine a unor persoane pe care le consideram a-mi fi prietene s-a schimbat cu totul. Acesta a fost un lucru pe care mi-a fost extrem de greu să îl admit, la acea vreme. Educația pe care o primisem mă învățase să îi ajut pe cei aflați în nenorocire, onoarea mea îmi interzisese întotdeauna să lovesc un om la pământ. Din nefericire, am fost adeseori confruntat, la începutul exilului nostru, cu o indiferență, dacă nu chiar cu o ostilitate, jignitoare”.

Prima locuință stabilă a cuplului regal a fost o căsuță în suburbia ”La Conversion” a orașului Lausanne din Elveția. Apoi s-au mutat în Anglia, între 1950 și 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire. Începând cu anul 1956, și până în 1976, regele Mihai și regina Ana au locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveția, în ”Vila Fantasia”, între 1976 și 2004 — în Vila Serena din satul Versoix, potrivit site-ului www.familiaregala.ro. Din 2004, cuplul regal a locuit la Aubonne, în Elveția.

În primii ani de exil, regele Mihai și regina Ana au întemeiat, în satul din Anglia unde se stabiliseră, o fermă agricolă. Din 1955, când a fost înființată în Elveția o filială a ”Lear Inc.” (cu sediul central în SUA) — o mică întreprindere care fabrica aparate de radio și o stațiune service care se ocupa de întreținerea și repararea avioanelor particulare — , regele Mihai s-a angajat aici ca pilot de încercare. Apoi, împreună cu doi parteneri, a înființat o mică întreprindere de electronică, care a funcționat din 1958 până în 1966. Mai târziu, regele Mihai a lucrat ca agent de bursă la New York. La Versoix, regina Ana l-a ajutat adesea pe regele Mihai la atelierul auto, la repararea și restaurarea jeepurilor.

”Singurul meu contact cu România era radioul, BBC-ul sau Radio Europa Liberă. Și mai puteam, de asemenea, conta pe unele persoane, străini, care transmiteau anumite informații în România. Era o cale indirectă, dar la urma urmelor era totuși o cale!” spunea regele Mihai, în legătură cu perioada exilului, în volumul ”Majestatea Sa Regele Mihai al României — O domnie întreruptă”.

R  A  P  O  R  T asupra plecării fostului REGE MIHAI

În ziua de 3 ianuarie a.c  la ora 17, au venit în gara Sinaia un convoi format din mașinile (sunt specificate numerele de înmatriculare) urmate de două camioane mari pline cu bagaje: cufere, geamantane și saci.

Acest convoi era însoțit de maiorul Vergotti și personal de la Palat.

Imediat a început îmbarcarea celor trei turisme în vagoanele ce se găseau garate în spatele fostei rampe regale – cât și a bagajelor sub directa supraveghere a lui Vergotti.

La ora 18, a sosit de la București garnitura specială cu care pleca Mihai din țară.

Paza trenului era asigurată de 25 de agenți de siguranță sub conducerea insp. Nicolski și comisar șef Vendel și de ostași și ofițeri din Divizia Tudor Vladimirescu.

Fiecare ușă a vagonului era păzită de un agent și un soldat cu armă automată. (…)

La ora 17.05 când au venit la gară camioanele cu bagaje, a sosit în fața gării auto A.C. 7942 American Press cu ziaristul englez Leonard Kirschen și încă trei ziariști americani, care sosiseră în Sinaia la ora 13.00.

După sosirea garniturii agenții de ordine sub conducerea comisarului șef Tiroiu (…) au început evacuarea persoanelor.

Leonard Kirschen și ziariștii americani au început să protesteze, cerând explicații din partea cui vine ordinul de evacuare.

La ora 19.15 au sosit la gară cu mașinile: Mircea ioanițiu, Nelly Catargi, Dr. Bianu, Col. Stanciu, Lt.col. Bercea Niculae și c-dor Gherghel Arpad.

Din informații am aflat că col. Stanciu însoțea trenul până la graniță.

D-na Catargi s-a urcat imediat în vagonul suitei, pe peronul fostei gări regale rămânând ceilalți, care după 10 minute au urcat în vagon, în afară de Lt.col. Bercea, c-dor Gherghel și Col. Stanciu cari au rămas pe peron.

Între timp în vagonul bucătăriei au fost încărcate un butoi cu brânză, saci cu cartofi, lăzi cu zahăr și pachete cu alimente.

La ora 19.45 s-a dat dispoziții ca Leonard Kirschen și ziariștii americani să fie poftiți să se suie în mașină și să plece din preajma gării, ceea ce au și făcut.

La ora 20.15 a sosit în gară Mihai cu mama sa și Jaques Vergotti. Mihai și Elena au trecut prin salonul gării și fără a sta de vorbă cu nimeni au suit în vagon.

Odată cu Mihai au mai sosit și două mașini Willys Overland cu bagaje, care au fost suite în vagon sub supravegherea lui Vergotti, a valetului Olteanu și a șoferului Moldoveanu – șoferul lui Mihai.

Olteanu, valetul lui Mihai ducea două casete grele, de care s-a interesat special Vergotti întrebând de ele și dacă au fost duse în vagonul special al lui Mihai.

La ora 20.30 trenul special cu fostul Rege Mihai și suita – au părăsit gara Sinaia, cu destinația Lausanne – Elveția.

Din Sinaia au plecat cu Mihai și Elena următorii: Mircea Ioanițiu, Nelly Catargi, Dr. Bianu, Jaques Vergotti, valetul Olteanu și șoferul Moldoveanu.

Din informațiile obținute de la Isp.Gl.Paraschiv, s-au aflat următoarele: Insp.Gl.Paraschiv se afla de două zile la castelul din Sinaia și a făcut controlul bagajelor suitei ce urma să-l însoțească pe Mihai.

Bagajele lui Mihai nu au fost controlate și acesta a avut dreptul să aducă 12 valize ale sale, odată cu el la gară.

Din cele observate de noi, valizele care au fost duse la gară de Mihai cu 15 minute înainte de plecare – au fost 30.

Dl ministru Ghe. Gheorghiu Dej s-a interesat la telefon  prin Secretarul General, dacă s-a respectat ordinul ca bagajele lui Mihai să nu fie controlate.

După abdicare Mihai a stat foarte grav și izolat, iar Elena a plâns tot timpul.

De la București au plecat cu trenul special ce a sosit la Sinaia 32 de persoane, printre care și Negroponte, ginerele lui Barbu Stirbey cu soția și cei (…) copii.

Trenul special urma să se oprească la Săvârșin pentru a lua trei persoane.

Polițiștii și ostașii fac paza trenului până la graniță. Garnitura merge până în Elveția, de unde se va înapoia în țară.

Incidente – La ora 19.15 când a sosit în gară Mircea Ioanițiu, un elev de liceu care se afla sus pe șosea, crezând că Ioanițiu este Mihai, a strigat: TRĂIASCĂ REGELE!

Elevul a fost imediat arestat de șeful Siguranței Tiron și, din informațiile culese de la gardian, acesta este fiul unui maior din fosta Gardă Regală.

Imediat după acest incident au venit Leonard Kirschen și ziariștii americani, care s-au interesat de cele petrecute, luând note. (…)

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats