8 martie 1910, s-a născut Radu Tudoran, scriitor român celebru pentru romanul său, ecranizat în serial – „Toate pânzele sus!”

0 926

2000 – Papa Ioan Paul al II-lea a fixat această zi pentru „mea culpa publica” (zi de pocainţă).

1999 – Compania „Gerovital Cosmetics” a lansat un nou produs, o premieră mondială, parfumul anti-stress Pyramid Blue.

1995 – A avut loc deschiderea oficială a lucrărilor Comisiei de elaborare a strategiei naţionale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, compusă din oameni de ştiinţă şi din reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare.

1991 – S-a înfiinţat AM PRESS, prima agenţie de ştiri cu capital privat înfiinţată după 1989.

1982 – Staţiile automate interplanetare sovietice Venus-13 şi Venus-14 au atins suprafaţa planetei Venus.

1982 – SUA au acuzat URSS de folosirea gazelor toxice în Afghanistan, din cauza cărora aproape 3.000 de persoane au fost ucise.

1972 – Reprezentantul permanent al României la Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA) a semnat, la Viena, Acordul cu privire la aplicarea garanţiilor în cadrul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare între România şi AIEA.

1968 – La Praga, studenţii cehoslovaci şi-au declarat sprijinul faţă de mişcarea de liberalizare cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga.

Primăvara de la Praga  a fost o perioadă de libertate politică din Cehoslovacia, care a început în primăvara anului 1968, când a venit la putere Alexander Dubcek, și a durat până pe 20 august, același an, când Uniunea Sovietică și aliații săi din Pactul de la Varşovia au invadat țara.

La începutul anilor ’60, Republica Socialistă Cehoslovacă a trecut printr-o perioadă de criză economică, care a dus la înlocuirea lui Antonín Novotný de la conducerea Partidului Communist din Cehoslovacia. Rămas fără susținere în cadrul CC al PCC, Novotny a fost nevoit să demisioneze, la 4 ianuarie 1968, din funcția de prim-secretar al partidului și de președinte al Republicii. Locul său a fost luat de Alexander Dubcek, care avea sprijinul comuniștilor reformiști.

Dubcek a lansat în aprilie un program de liberalizări și reforme care includeau, printre altele, o libertate mărită a presei și posibilitatea unei guvernări multipartinice. Acest program includea, de asemenea, planuri pentru o federalizare a Cehoslovaciei în două națiuni cu drepturi egale.

Deși programul prevedea clar că aceste reforme trebuiau să aibă loc sub conducerea Partidului Comunist, presiunile populare au condus la implementarea imediată a unor reforme. A apărut, astfel, o serie de acțiuni radicale pentru acea perioadă: în presă au apărut declarații antisovietice; Social Democrații au început formarea unui partid separat; au fost create noi cluburi politice independente. Membrii conservatori ai Partidului Comunist au cerut măsuri represive imediate, dar Dubcek a preferat o conducere moderată a partidului, anunțând că la Congresul Partidului din luna septembrie vor fi încorporate în statutul partidului planurile unei legi de federalizare și va fi ales un nou Comitet Central.

Conducerea țărilor din Pactul de la Varşovia erau îngrijorați din cauza reformelor lui Dubcek, pe care le priveau ca acțiuni ce slăbeau poziția Blocului Comunist în plin Război Rece.

Conducerea sovietică a încercat să oprească sau să limiteze schimbările din Cehoslovacia printr-o serie de negocieri. Discuții bilaterale au avut loc în iulie la Čierna nad Tisou, în apropierea graniței slovaco-sovietice. La discuții, Dubcek a susținut programul aripei reformiste a Partidului Comunist din Cehoslovacia, reafirmându-și, în același timp, adeziunea la Pactul de la Varşovia.

Politica Uniunii Sovietice de a cere guvernelor socialiste ale statelor-satelit să își subordoneze propriile interese naționale intereselor Blocului Comunist (prin acțiuni militare, dacă era necesar) a devenit cunoscută sub numele de Doctrina Brejnev.

În final, sovieticii, fiind nesatisfăcuți de reformele cehoslovace, au pus în practică invazia țării. În noaptea de 20-21 august 1968, forțe militare din Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria au invadat Cehoslovacia. Între 5.000 și 7.000 de tancuri sovietice au ocupat străzile, ele fiind acompaniate de un număr mare de trupe (estimat la o cifră între 200.000 și 600.000 de soldați).

Pe durata atacului armat, 72 de cehi și slovaci au fost uciși și sute au fost răniți, iar Dubcek a cerut populației să nu opună rezistență armată. El a fost arestat și dus la Moscova (împreună cu alți membri de partid susținători), într-un avion militar sovietic.

În noaptea invaziei, Prezidiumul Cehoslovac a declarat că trupele invadatoare au intrat în țară fără cunoștința Cehoslovaciei. Imediat după intervenție, a fost convocat în secret al 14-lea congres de partid și aici s-a subliniat faptul că nimeni nu a cerut intervenția.

1961 – A decedat Grigore Pişculescu (Gala Galaction),  preot ortodox, profesor de teologie, scriitor român.

Gala Galaction a fost defensor eclesiastic pentru eparhiile Rîmnicului și Argeșului (1909-1922), preot (1922) și misionar al Arhiepiscopiei Bucureștilor (1922-1926), profesor titular la catedra de Introducere și Exegeza Noului Testament de la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1941), decanul acesteia (1928-1930), profesor de Exegeza Vechiului Testament la Facultatea de Teologie din București (1941-1947), membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor (din 1954).

Ca teolog, a publicat studii despre Noul Testament, articole, meditații, conferințe, predici. Între 1928-1934, a realizat o nouă traducere a Bibliei în limba română.

A desfășurat o remarcabilă activitate literară-publicistică. A publicat volume de nuvele, romane, note de călătorie, articole în principalele ziare și reviste ale timpului, precum și un jurnal care a fost restituit și publicat postum.

După 1944, a fost ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România în 1947, deputat în Marea Adunare Națională și a primit Ordinul Muncii, clasa întâi în 1954.

În Israel, primăria orașului Ierusalim a numit o piațetă în amintirea sa, ca semn de apreciere a contribuției sale la promovarea înțelegerii între creștini și evrei, inclusiv în timpurile cînd omenirea a fost pusă greu la încercare.

1946 – A fost brevetat primul elicopter pentru uz comercial.

1945 – Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind sub ocupaţie hortistă, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 09.03.1945, I.V.Stalin a consimţit la reinstalarea administraţiei româneşti în N-E Transilvaniei.

La 13.03.1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administraţiei româneşti în această parte a ţării.

1945 – La două zile după instalarea guvernului Petru Groza, la 06.03.1945, Churchill s-a adresat preşedintelui american Roosevelt, printr-o telegramă personală şi strict secretă, în care îşi manifesta îngrijorarea faţă de instalarea, prin forţă, a unui guvern comunist şi prevedea „epurarea fără discriminare a românilor anticomunişti…”.

În telegrama de răspuns, preşedintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea unui guvern comunist, a menţionat: eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu ruşii.

1927 – Guvernul Italiei a ratificat Tratatul de la Paris cu privire la recunoaşterea Unirii Basarabiei cu România, semnat la 28 octombrie 1920.

1921 – Trupele franceze au ocupat mai multe oraşe din zona Ruhrului, printre care şi Dusseldorf, din cauza neachitării de către Germania a datoriilor de război către Franţa (67 miliarde de mărci în aur).

1918 – S-a înregistrat primul caz de gripă spaniolă; virusul acestei boli a făcut oficial 50 milioane de victime.

1917 – După victoria de la Petrograd a revoluţiei democratice, abdicarea înpăratului rus Nicolai II-lea şi constituirea Guvernului Provizoriu, publicaţia Cuvânt moldovenesc (de la Chişinău) şi-a anunţat cititorii că noi de acum nu mai suntem robii stapânirii vechi, care, ani de-a rândul, și-a bătut joc de noi în chipul cel mai grozav.

1910 – S-a născut Radu Tudoran, scriitor român

Radu Tudoran (numele la naștere, Nicolae Bogza, naștere 8 martie 1910, Blejoi, județul Prahova – deces 18 noiembrie 1992, București) a fost un prozator român (frate al scriitorului Geo Bogza), autorul unor romane de mare succes: Un port la răsărit (1941) și Toate pînzele sus! (1954). Este și autorul ciclului de romane dedicat României secolului al XX-lea, Sfârșit de mileniu și traducător.

Este cunoscut, în special, pentru popularul său roman, ecranizat în serial – „Toate pânzele sus!”. Unii îi spun „fratele lui Geo Bogza” și l-au criticat ca autor de romane „de consum”. De fapt, Radu Tudoran (Nicolae Bogza, pe numele din certificatul de naștere) rămâne unul dintre cei mai mari prozatori români, din toate timpurile.

Multă vreme, Radu Tudoran a fost considerat doar un autor de romane uşoare, de consum. Desconsiderarea l-a deranjat, dar l-a şi ambiţionat pe scriitorul născut de ziua femeii, în 1910. Numele cu care l-au înregistrat părinţii săi la naştere a fost Nicolae Bogza. Da, nu este o coincidenţă de nume. Radu Tudoran a fost fratele cunoscutului Geo Bogza, autor al romanului „Cartea Oltului”. Cei doi au venit pe lume în localitatea prahoveană Blejoi.

După ce termină cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri în 1932, Nicolae Bogza a fost încadrat în Armata Română până în 1938. În acel an a fost remarcat de marele Zaharia Stancu, şi-a schimbat numele în Radu Tudoran şi a demisionat din armată. A realizat că acela este drumul pe care trebuie să meargă. Doi ani mai târziu i-a apărut primul volum de nuvele, „Oraşul cu fete sărace”. După 1945, scriitorul s-a mutat la Brăila, unde şi-a construit o navă cu care voia să plece în jurul lumii. Din acel an a fost trecut pe linie moartă, chiar dacă fratele său, Geo, era considerat militant de stânga.

Radu Tudoran s-a remarcat din nou în 1954, cu romanul „Toate pânzele sus!”, un succes uluitor pentru toate vârstele. De altfel, în 1977, numărul volumelor publicate de el a depăşit 1,5 milioane. Printre alte romane sau volume de nuvele publicate de Radu Tudoran se numără „Ultima poveste”, „Dunăre revărsată”, „O lume întreagă” şi „Al treilea pol al Pământului”.

Radu Tudoran a fost însurat cu actriţa Maria Elena Iordache, fiica lui Vladimir Streinu.

1862 –  A avut loc, în timpul Războiului Civil din America, prima bătălie între 2 nave de luptă cu blindaje de metal: Merrimack (aparţinea Confederaţiei) şi Monitor (aparţinea Uniunii).

1856 – Contele Walewski, ministrul de externe al Franţei şi preşedinte al Congresului de Pace (fiul natural al lui Napoleon I), a propus, în timpul Congresului de pace de la Paris, unirea Moldovei cu Muntenia sub conducerea unui prinţ străin.

1848 – A avut loc, la Paris, în locuința lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluţinarilor români (munteni și moldoveni), unde s-a hotărât începerea revoluţiei şi s-a redactat un program revoluţionar burghezo-democratic, în care se preconiza, printre altele, împroprietărirea ţăranilor cu despăgubire.

1618Johannes Kepler a descoperit a treia lege a mişcării planetelor, susţinând teoria potrivit căreia planetele se mişcă pe traiectorii eliptice, şi nu circulare, cum s-a crezut până atunci.

1441 – A avut loc prima menţiune documentară a postelnicului  în Principatul Moldova. În Muntenia, această funcţie a fost menţionată pentru prima oară la 18 iulie 1437.

Postelnicul era dregătorul cel mai apropriat de persoana voievodului, putând intra în iatacul domnului chiar şi nechemat. Treptat, a dobândit sarcina de a introduce la domnitor soliile şi pe cei veniţi în audienţă – dregători şi pe postulanţi. Postelnicul era ultimul membru al sfatului domnesc.

La începutul secolului al XVIII-lea, postelnicul se ocupa de afacerile externe ale ţării.

Leave A Reply

Your email address will not be published.