Peştera labirint din Dobrogea

0 5

În Dobrogea, la numai câţiva kilometri de Mangalia, se află un loc extrem de atractiv pentru speologi, arheologi, istorici, dar şi pentru iubitorii de mistere. De Peştera Limanu se leagă atât descoperiri ştiinţifice cu caracter de unicat mondial, cât şi legende străvechi, fundamentate pe realităţi istorice confirmate.

Au trecut aşadar peste 2.000 de ani, de când ştim că acest labirint subpământean era cunoscut şi utilizat de localnici şi, totuşi, se pare că el mai are încă destul de multe enigme nedescifrate.

Păcatele proconsulului Crassus

Reputatul arheolog şi istoric bucureştean dr. Vasile Boroneant a explorat în amănunt Peştera Limanu, ghidându-se şi după o foarte valoroasă relatare din „Istoria română” a lui Dio Cassius. Acesta scrie despre expediţia în Moesia Inferior a proconsulului Marcus Licinius Crassus, în anii 29-28 î.Ch., împotriva geto-dacilor conduşi de Dapyx şi în sprijinul interesat al altui conducător local, Roles; interesat, deoarece scopul principal al romanilor era acela de a pune stăpînire pe întreaga Dobroge. Deşi Dapyx a rezistat un timp „într-un loc întărit”, el a fost trădat şi, după victoria lui Crassus, romanii s-au îndreptat spre Peştera Keiris (sau Keiras). Aceasta, afirma Dio Cassius, era „atât de vastă şi de puternică încât, după cum spun legendele, până şi titanii se refugiaseră aici, după înfrângerea suferită din partea zeilor”. În galeriile peşterii, localnicii „îşi căraseră avuţiile mai de preţ şi toate turmele. După ce descoperi toate gurile peşterii, ieşiri întortocheate şi greu de găsit, Crassus le zidi şi în acest fel îi sili pe refugiaţi să se predea, pe calea înfometării”.

Oraşul subpământean

Fapta extrem de crudă a necruţătorului proconsul ne aduce peste timp şi informaţii despre magnifica peşteră, care este, aproape sigur, cea de la Limanu, numită şi Peştera de la Caracicala ori „de la Icoane”. Icoane reprezentate, de fapt, de desene realizate pe tavan şi pereţi, descoperite de V. Boroneant în 1971, artă de factură rupestră. Ulterior, s-a constatat că labirintul subteran are în compunere o vastă reţea de coridoare cu pereţii şi tavanele cioplite drept, săli şi galerii naturale sau săpate de oameni, consolidate cu coloane de piatră. La distanţe diferite, există firide pentru opaiţuri, iar „legăturile dintre coridoare au fost marcate cu semne al căror tâlc era cunoscut doar de locuitorii de atunci ai peşterii, servind ca puncte de orientare”, afirma dl. Boroneant.

În partea de nord, există 2 camere cu altare, alte sectoare având clădite chiar şi ziduri, iar un spaţiu se presupune că putea servi ca ascunzătoare secretă ori ca mormânt. Toate spaţiile locuite beneficiau de un sistem de aerisire bine realizat. În ce priveşte desenele, simbolurile şi semnele de orientare, acestea sunt foarte diverse, acoperă ca datare o perioadă mare, până în Secolul XI d.Chr. şi înfăţişează figuri de oameni (fiecare având mâna dreaptă terminată cu o stranie pată neagră), de animale, de păsări. La circa 35 metri de la intrare se află şi un bloc de piatră pe care sunt gravate 3 figuri umane, reprezentare parţial distrusă.

Un unicat terestru

În memoria localnicilor se păstrează informaţia că o galerie a Peşterii Limanu ar ajunge departe, dincolo de graniţa cu Bulgaria. Oricum, nu sunt mulţi cei ce s-ar aventura în adâncurile ei, întrucât riscul de a te pierde în labirint e foarte mare, numeroase coridoare semănând între ele până la identitate. Pe de altă parte, speologii sunt foarte interesaţi de ea, fiind verificat faptul că Peştera Limanu face parte dintr-o vastă reţea de galerii subterane, prin care se drenează apele provenite din plăcile de calcare. Din acest sistem face parte şi Peştera Movile, situată la numai 3 km de Limanu, care a făcut senzaţie în întreaga lume. Aici s-a descoperit singurul ecosistem subteran chemo-autotrof de pe planetă. Este vorba despre mai mult de 30 de specii de vietăţi unice în lume, care se hrănesc doar cu masa organică sintetizată de bacterii specializate în descompunerea hidrogenului sulfurat, oxigenul fiind absent aici.

Aceste descoperiri sunt relativ recente. Chiar şi prospecţiunile arheologice, deşi începute în 1916 şi continuate sporadic, au lăsat numeroase întrebări fără răspuns. De aceea, ele trebuie elucidate, nu neapărat pentru a risipi aura de mister care învăluie locurile respective, ci pentru că elementele existente în Peştera Limanu pot dezvălui pagini valoroase din istoria frământată a vechilor locuitori ai Dobrogei.

(Profesor Emil Botez)

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats