1 aprilie 1881, s-a născut Octavian Goga, poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, şi prim-ministrul României

0 2

1998 – Preşedintele Rusiei, Boris Elţîn, i-a primit pe miniştrii energeticii din ţările puternic dezvoltate. Aceştia s-au întâlnit pentru prima oară la Moscova, în cadrul Grupului celor 8.

1998 – Austria, Germania şi Italia au decis ridicarea controalelor de frontieră pentru comunicaţiile terestre dintre cele trei ţări.

1997 – Cometa Hale–Bopp, clasată printre primele opt ale secolului ca mărime şi luminozitate, s–a aflat cel mai aproape de Soare, la 138 milioane de km şi a atins un maxim de luminozitate.

1995 – A intrat în vigoare Pactul de cooperare în domeniul securităţii, semnat de Albania şi Turcia în februarie 1995.

1960 – A fost lansat, în SUA, primul satelit meteorologic TIROS-1.

1955 – 750 de tablouri aparţinând Galeriei Dresda au fost returnate, după zece ani, de guvernul sovietic, ca „un dar pentru întregul popor german”, în fond, proprietarul lor de drept.

Printre capodopere se numără „Madona Sixtină” de Rafael, „Venus dormind” de Giorgione, „Condamnarea lui Paris” de Rubens şi un autoportret Rembrandt.

1954 – A fost înfiinţată Academia Forţelor Aeriene Americane (U.S. Air Force Academy).

1945 – Roosevelt i-a adresat un mesaj lui Stalin în care îşi exprima profunda nemulţumire că sovieticii nu respectă, în România şi Polonia, înţelegerea de la Ialta. Încercările americane, tardive, nu au mai putut salva nimic în faţa inflexibilităţii sovietice, URSS considerând întreaga Europă de Est drept zona lor exclusivă de influenţă.

1941 – O parte din cei peste 15.000 de români din mai multe sate de pe valea Siretului, Bucovina, care dorea să se întoarcă în România, după ce Bucovina de Nord şi Basarabia au fost anexate Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), a fost ucisă (în jur de 7.000) cu mitraliera de sovietici.

Românii se îndreptau spre graniţa românească cu odoarele bisericeşti în mână spunându-li-se anterior că vor putea trece liber în România. Potrivit martorilor oculari, răniţii au fost hăcuiţi cu săbiile şi apoi îngropaţi, inclusiv  de vii, în gropi comune (35 gropi 1×15 m, a căte 200 persoane în groapă), pământul mişcându-se sub ei două zile până au murit cu toţii.

1924 – S-au întemeiat Societatea de Radiodifuziune Sud-Vest la Frankfurt şi Societatea de Radiodifuziune de la München.

1920 – La Chişinău, N. Dunăreanu şi L. Marian au scos primul număr al revistei Renaşterea Moldovei, sub al cărei titlu era scris Revistă literară şi de propagandă naţională.

1919 – S-a trecut la calendarul gregorian (calendarul pe stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5 martie 1919. Ziua de 1 aprilie (stil vechi) devenea 14 aprilie (stil nou).

1918 – A fost desfiinţată vama de la Ungheni, graniţa de la Prut fiind mutată pe Nistru, eveniment petrecut în urma votări Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu patria mamă România, la 27 martie 1918.

1912 – S-a înfiinţat, la Cotroceni, Şcoala  militară de pilotaj, condusă de maiorul Ion Maori. Şcoala a contribuit la pregătirea a numeroşi piloţi, mulţi dintre ei luând parte la Primul Război Mondial.

1910 – A fost înfiinţată Comisia Istorică a României de către Spiru Haret, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de ţările române, monumente vechi literare etc.).

Comisia Istorică a României a funcţionat până în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României.

1904 – România a aderat la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866.

1894 – În România s-a înfiinţat Banca Agricolă cu capital românesc (8 000 000 lei), având sucursale în toate judeţele ţării.

Banca Agricolă din România acorda împrumuturi de cel mult 1 000 lei, pe 3, 6 şi 9 luni, cu o dobândă de 10% anual.

1889 – A fost pusă în vânzare, în oraşul american Chicago (Illinois), prima maşină de spălat vase, proiectată de Josephine Cockrane.

1881 – A venit pe lume Octavian Goga, poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, şi prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938; membru al Academiei Române din anul 1920.

Între anii 1886-1890, Goga a urmat şcoala primară din satul natal. Cea mai mare parte a vacanţelor, aşa cum povesteşte autorul în diverse texte autobiografice, şi le-a petrecut în satul natal al tatălui său. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă şi circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri le-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Braşov. La absolvirea liceului, în 1900, s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Budapesta, continuându-şi apoi studiile la Berlin şi încheindu-le în 1904.

În ziarul Tribuna (Sibiu) a fost publicată prima poezie, Atunci şi acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistriţa) i-a scris la poşta redacţiei: Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligenţă, că poţi deveni mare. Ziua bună de dimineaţă se arată. Nu cumva să neglijezi datorinţele de studinte. După aceste încurajări, i s-a publicat pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise şaptesprezece ani.

În 1905, a apărut, la Budapesta, volumul Poezii, reeditat apoi de editura Minerva la Bucureşti, în 1907 şi la Sibiu, în 1910. După acest debut editorial, adevărat eveniment literar, poetul a intrat tot mai mult în conştiinţa opiniei publice. Criticul literar Ion Dodu Bălan aprecia că volumul lui Goga înseamnă începutul unei noi epoci pentru sufletul nostru românesc, pentru că nimeni n-a întrecut la noi vigoarea, puritatea şi muzica limbii, bogăţia colorilor, originalitatea ideilor, seninătatea concepţiilor, candoarea expresiilor şi fondul sănătos naţional, ce se concentrează în aceste poezii. Poeziile din acest volum sunt considerate creaţiuni geniale şi cei mai valoroşi critici înţeleg rosturile sociale, naţionale şi estetice ale acestei apariţii în istoria liricii româneşti.

Până la declanşarea Primului Război Mondial, Goga s-a impus ca ziarist strălucit prin articolele publicate în revista Ţara noastră, ziarul Epoca, Adevărul, revista Flacăra şi revista România, proza sa jurnalistică fiind comparabilă, stilistic şi tematic, cu a celei eminesciene.

Goga şi-a axat publicistica pe problemle românismului. Prin revista Luceafărul a reuşit să-şi întărească legăturile culturale cu România, spre unirea politică de mai târziu. Şi revista Ţara Noastră, axată pe ideologia lui Goga, şi-a întărit legătura cu oamenii de la sate, fiindu-le sfătuitor, dar şi un factor capabil să le rezolve nevoile spirituale şi materiale.

Deşi puţin numeroasă, inegală şi aflată sub nivelul realizărilor din poezie, dramaturgia lui Goga, mai ales prin Domnul notar, a fost un reper urmat mai târziu. Premiera piesei a avut loc la Teatrul Naţional din Bucureşti, la 14 februarie 1914. Goga a lăsat, sub formă de proiect, şi două piese într-un act (Sonata lunei şi Lupul), sceneta Fruntaşul.

Adversar al politicii guvernelor maghiare, Goga a fost, în acelaşi timp, un prieten adevărat al marilor scriitori ai literaturii maghiare clasice şi moderne. A studiat încă din anii de liceu de la Sibiu şi apoi ca student, la Universitatea din Budapesta, opera lui Petőfi şi Imre Madách, s-a bucurat de prietenia celor mai de seamă scriitori maghiari ai timpului, primele încercări de traducere din Tragedia omului datând din anii de şcoală.

Activitatea literară a lui Octavian Goga a fost dublată de o susţinută activitate politică-socială. Goga a devenit, la începutul secolului al XX-lea, mesager al tuturor aspiraţiilor susţinute de românii transilvăneni. În septembrie 1906, Goga a fost ales secretar literar al Asociaţiei transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român. Prin articole publicate în revista Ţara noastră, a adoptat o poziţie critică faţă de exploatarea la care erau supuşi ţăranii din România şi faţă de guvernanţii de atunci. Ca o consecinţă a acestor atitudini curajoase, Goga a fost deţinut în iarna anului 1911 timp de o lună în penitenciarul din Seghedin, unde a fost vizitat de Caragiale, care a protestat în articolul Situaţie penibilă împotriva arestării. După doi ani, în 1911, Goga a fost din nou arestat la Seghedin.

După izbucnirea Primului Război Mondial, Goga s-a stabilit în România, continuând de acolo cu tenacitate lupta pentru eliberarea Transilvaniei şi pentru desăvârşirea unităţii statale. Din cauza activităţii sale politice în România, guvernul de la Budapesta i-a intentat lui Goga, ca cetăţean austro-ungar, un proces de înaltă trădare, fiind condamnat la moarte în contumacie. S-a înrolat în armata română şi a luptat ca soldat, în Dobrogea. La încetarea ostilităţilor şi semnarea păcii de la Bucureşti, Goga a fost nevoit să părăsească România, plecând în Franţa. În vara anului 1918 s-a constituit, la Paris, Consiliul naţional al unităţii române, forum de presiune asupra marilor puteri pentru obţinerea unităţii statale româneşti. La începutul anului 1919, Goga s-a reîntors în România reîntregită.

Guvernul prezidat de Goga, demis după 44 de zile, a fost creat de Partidul Naţional Creştin rezultat din fuziunea la 14 iulie 1935, la Iaşi, a Ligii Apărării Naţional Creştine (condusă de Alexandru C. Cuza) şi a Partidului Naţional Agrar (condus de Goga).

Prin acordarea la 21 martie 1906 a premiului Năsturel Herescu pentru volumul de debut, creaţia poetică a lui Octavian Goga a primit consacrarea Academiei Române. În 1920, Goga a fost ales membru al Academiei, discursul de recepţie fiind intitulat Coşbuc. În 1924, poetul a primit Premiul Naţional de poezie, iar Mihail Sadoveanu pentru proză.

Considerat poet al neamului, pe ambii versanţi ai Carpaţilor, poetul s-a bucurat, la numai 25 de ani, de un prestigiu literar remarcabil.

La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea, poetul a suferit un infarct cerebral şi a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, s-a stins din viaţă la vârsta de 57 de ani. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinţei acestuia.

1881 – A luat fiinţă Asociaţia română pentru grădini de copii, care a amenajat prima grădiniţă din România, în strada Sfânta Ecaterina din Bucureşti.

1866 – A fost înfiinţată Societatea Literară Română, actuala Academie de Ştiinţe a României. Societatea Literară Română a devenit în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română.

Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii şi literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naţionale române şi cercetarea în cele mai importante domenii ştiinţifice.

Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicţionarul limbii române, Dicţionarul explicativ al limbii române, Dicţionarul general al literaturii române, Micul dicţionar academic şi Tratatul de istoria românilor.

Academia Română are 181 de membri activi aleşi pe viaţă.

1834 – Generalul Pavel Dmitrievici Kiseleff, comandant al trupelor ruseşti în principatele româneşti în timpul războiului ruso-turc, a încetat a fi preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Moldovei şi Valahiei.

Această funcţie a fost deţinută de Kiseliov (Kiseleff) din 19 noiembrie 1829.

1819 – A fost emis decretul imperial rus privind înfiinţarea la Reni a Judecătoriei Comerciale, care urma să examineze litigii din întreaga Basarabie ţaristă. În calitate de preşedinte a fost numit consilierul de stat activ Persiani.

1787 – Din cauza unei erori de navigaţie în apropiere de ţărmul Canadei, nava maritimă de pasageri „Wait Star” s-a lovit de o stâncă submarină şi s-a scufundat; şi-au pierdut viaţa 585 oameni.

1778 – A fost creat simbolul dolarului american ($), de către designerul Oliver Pollock (New Orleans).

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats