Sfaturi pentru a evita răul de călătorie

0 5

Răul de călătorie se caracterizează printr-o stare generală de disconfort, greaţă, vărsături, paloare, vertij, somnolenţă, transpiraţii, salivaţie. Afectează mai ales călătorii expuşi unor mişcări reale sau aparente, a căror intensitate depăşeşte anumite limite.

Această sensibilitate are tendinţa de a se diminua când călătoriile sunt frecvente şi regulate sau o dată cu vârsta. Copiii, vârstnicii şi femeile gravide sunt cei mai sensibili. Pentru a ameliora confortul călătorului trebuie aleasă partea cea mai stabilă a mijlocului de transport folosit (între aripile unui avion, la mijlocul unei nave, locul din faţă al unei maşini, autobuz), este recomandată evitarea lecturii sau a jocurilor portabile video, evitarea meselor copioase şi a alcoolului înainte de plecare, odihnă, suprimarea stimulării vizuale prin închiderea ochilor sau fixarea unui punct îndepărtat. Medicamentele care pot fi utile sunt anticolinergicele şi antihistaminicele. Ele pot agrava somnolenţa şi trebuie evitat consumul concomitent de alcool.

În timpul călătoriei este util un decongestionant nazal, a cărei utilizare este indicată mai ales dacă există o răceală sau o rinită alergică, 15 minute înainte de decolare, în momentul decolarii, 15 minute după decolare şi în timpul aterizării.

Călătoriile intercontinentale pot perturba anumite ritmuri fiziologice şi psihologice. Aceste ritmuri depind de factori de mediu ca temperatură, climat, alternanţa zi/noapte, iar străbaterea rapidă a mai multor fusuri orare împiedică adaptarea. Manifestările clinice sunt astenia, perturbarea somnului, diminuarea apetitului, diminuarea capacităţilor mentale şi psihice. Călătoriile spre vest (ziua se prelungeşte) sunt mai bine suportate decât cele spre est. Dispariţia simptomelor necesită mai multe zile, în funcţie de numărul de fusuri orare (în medie o zi pentru fiecare fus orar), dar există importante diferenţe individuale. Este extrem de importantă adaptarea imediată la ritmul local în privinţa orarului meselor şi al somnului. Un somnifer cu acţiune limitată poate fi util în cazul insomniilor din primele nopţi. Un alt risc în timpul călătoriilor constă în pătrunderea agentului infecţios (virusuri, bacterii, paraziţi), în cursul unei băi în apă dulce (bilharzioza, leptospiroza) sau mergând pe sol (ankylostomiaza). Bilharzioza este răspândită în majoritatea ţărilor din Africa şi în câteva zone limitate din America de Sud, Orientul Mijlociu şi Asia. Larva migrans cutanata ankylostomiana este cea mai frecventă dintre dermatozele de import la călători şi este dobândită în ţările calde şi umede, de călătorii care se plimbă desculţi.

Menta are efect răcoritor

Aroma inconfundabilă a frunzelor de mentă îţi va calma starea de rău de mişcare şi îţi va conferi o senzaţie de prospeţime la nivelul aparatului bucal. Foloseşte tinctură de mentă, pe care o prepari dintr-un pumn de frunze în 200 de mililitri de alcool alimentar, lăsate la macerat o săptămână. Ia 20 de picături de tinctură diluate în apă sau ceai, cu o zi înainte de a pleca la drum. De ajutor este şi ceaiul de mentă, pe care îl faci dintr-o mână de frunze la un litru de apă fiartă. Dacă vrei, poţi să adaugi în el şi muşeţel. După ce s-a răcit, combină-l cu felii de lămâie şi ia-l cu tine pe traseu.

Chimenul, calmant pentru stomac

Seminţele proaspete de chimen acţionează asupra stomacului ca un protector şi au rolul de a calma durerile ce apar în timpul răului de călătorie. Dacă nu îţi place să mesteci seminţe, capsulele cu chimen din farmacii sunt o alternativă eficientă.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats