14 aprilie 1912, s-a născut Robert Doisneau, celebru fotograf francez

0 1

2000 – Preşedintele rus, Vladimir Putin, a început o vizită la Londra, unde s-a întâlnit cu premierul Tony Blair şi cu regina Elisabeta a II-a, aceasta fiind prima ieşire în Occident de la alegerea sa.

2000 – A avut loc căderea bursei newyorkeze de pe Wall Street, fenomen care a provocat scăderi îngrijorătoare şi în lanţ ale burselor din întreaga lume.

1999 – A avut loc, la Monaco, prima Conferinţă a miniştrilor economiei din cele 52 de ţări membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

1988 – Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan (instalate aici în decembrie 1979; ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989).

1986 – S-a sinucis Simone de Beauvoir, eseistă, scriitoare (premiată cu Premiul Goncourt, 1954), figură de marcă a existențialismului și a feminismului în Franța, militantă a mișcării intelectuale contestatare de după război.

Născută într-o familie burgheză și catolică, a adoptat ateismul încă din adolescență, hotărându-se să-și dedice viața scrisului și studiului.

A început ceea ce s-a numit faza „morală” a vieții sale, obiectivată mai întâi prin eseul Pyrrhus et Cinéas (1944), romanul L’Invitée și, în sfârșit, publicarea lucrării filozofice Pour une morale de l’ambiguïté, în 1947.

Alături de Jean-Paul Sartre, a construit proiectul existențialist, deopotrivă etic, filozofic și literar, al intelectualului angajat. A militat public alături de acesta, criticând poziția Franței în conflictul din Algeria și manifestându-se în general împotriva colonialismului anacronic și a oricărei opresiuni colective sau individuale.

În 1949 a apărut faimoasa sa lucrare Le Deuxième sexe (Al doilea sex), în care e descrisă cu splendida acribie argumentativă o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor și o tipologie a caracterelor deformate astfel de o tradiție milenară. Tratatul, considerat o biblie a feminismului, pornește de la principiile existențiale asupra contingenței și libertății expuse în cartea lui Sartre, Ființa și neantul.

În anii următori, după premiul Goncourt acordat pentru romanul Les Mandarins, interesul său s-a îndreptat spre scrierile autobiografice, în care a descris cu precădere anii petrecuți lângă Sartre în diversele angajări și evenimente ale epocii. A participat alături de el la multiple acțiuni publice și la redactarea revistei Les Temps modernes, îngrijindu-se în același timp și de buna editare a manuscriselor sartriene.

1986 – Preşedintele american Ronald Reagan a ordonat lansarea de atacuri aeriene împotriva Libiei, ca răspuns la atacul terorist din 5 aprilie, din Berlinul de Vest, când doi soldaţi americani au fost ucişi. Atacurile aviaţiei americane au provocat moartea a cca. 60 de oameni.

1972 – A fost lansată staţia automată sovietică Prognoz-I.

1956 – HCM nr. 623 a dat dreptul de a se întoarce în localităţile de origine tuturor persoanelor strămutate, redându-le casele şi terenurile posedate anterior.

1935 – A venit pe lume Erich Anton Paul von Däniken, scriitor elvețian cunoscut pentru cărțile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existența extratereștilor și despre influența pe care aceștia au avut-o de-a lungul existenței rasei umane.

A fost unul dintre primii autori care au lansat ipoteza intervenției extraterestre în viața pământeană, începând cu perioada preistorică. Legat de aceasta, Daniken face nenumărate călătorii pentru a dovedi teoria. În mare parte își bazează scrierile pe descoperirile unor obiecte extrem de avansate tehnologic pentru a fi create în epoca respectivă. În această categorie el enumeră Pilonul de fier de la Delhi, lentile extrem de fin șlefuite, monumente precum piramidele, harta amiralului turc Piri Reis.

A scris 27 cărți care au fost traduse în peste 20 de limbi și s-au vândut mai mult de 60 de milioane de exemplare, iar documentare și aparițiile TV au fost vizionate în întreaga lume.

1933 – A fost adoptată legea privind crearea Fundaţiilor culturale regale ale României, care cuprindea toate fundaţiile existente.

1932 – A fost adoptată legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală.

1932 – La Cairo, s-a reprezentat în premieră primul film sonor egiptean: Cântecul inimii.

1924 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, Asociaţia Românească pentru Liga Naţiunilor.

1921 – În România s-a înfiinţat Institutul de seruri şi vaccinuri Dr. I. Cantacuzino.

1917 – A murit Lejzer Ludwik Zamenhof, supranumit Doktoro Esperanto, medic şi lingvist polonez, recunoscut drept creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională.

În 1887, a publicat (în limba rusă), sub numele de Doktoro Esperanto, volumul „Limba internaţională. Prefaţă şi manual complet”.

1916 – În Bulgaria a fost adoptat calendarul gregorian.

1914Americanul Stasy G. Carkhuff a patentat anvelopa antiderapaj.

1912 – Vasul Titanic a lovit aisbergul care i-a cauzat scufundarea în dimineaţa zilei următoare.

1912 – S-a născut Robert Doisneau, fotograf francez

Doisneau şi-a pierdut părinţii după ce a împlinit 7 ani. La doar 13 ani s-a înscris la Şcoala de Arte şi Industria Tipografică, Paris, unde a absolvit, la vârsta de 17 ani, cu o diplomă în gravură şi litografie.

El a publicat peste douazeci de carti cu fotografii care au surprins instantanee din viata oamenilor obişnuiţi. Robert Doisneau a fost numit Cavaler al Ordinului National al Legiunii de Onoare in 1984. Doisneau a murit la 1 aprilie 1994, la vârstă de 81, în Montrouge, la Paris.

În anii 1930 a folosit un aparat de fotografiat Leica⁠ pe străzile Parisului; împreună cu Henri Cartier-Bresson a fost un pionier al foto-jurnalismului. Ele este renumit pentru imaginea sa din 1950 Le Baiser de l’hôtel de ville⁠, o fotografie a unui cuplu care se sărută pe străzile aglomerate ale Parisului.

Cea mai cunoscută fotografie a lui Robert Doisneau este „Sărutul de pe lângă Hôtel de Ville”.

Fotografia surprinde momentul în care doi tineri se sărută pe una din străzile aglomerate din Paris. Evenimentul a avut loc în 1950. Fotografia a fost vândută drept carte poştală, stabilind un adevărat record: 410 mii de exemplare comercializate. Fotografia are în spate şi un scandal. Cei doi tineri din fotografie l-au dat în judecată pe Robert Doisneau, iar fotograful a recunoscut că totul a fost aranjat. „N-aş fi îndrăznit niciodată să fotografiez oamenii pe ascuns. Iubiţi care se sărută pe stradă, astfel de imagini sunt rareori instantanee.” Cei doi îndrăgostiţi au rezistat mai puţin decât fotografia, despărţindu-se după numai 9 luni. Dar imaginea cu ei doi, în varianta originală, s-a vândut la licitaţie în 2005 cu 155.000 de euro.

1891 – A fost semnat Acordul de la Madrid în problema Convenţiei internaţionale de combatere a mărcilor false privind provenienţa mărfurilor.

1884 – A apărut, la Sibiu, ziarul politic şi cultural Tribuna, condus între 1884 şi 1886 de Ioan Slavici, apărut până pe 16 aprilie 1903.

1879 – Agenţia diplomatică a României la Belgrad a fost ridicată la rangul de legaţie.

1865 – A fost asasinat de actorul J. W. Booth, un sudist fanatic, Abraham Lincoln, om politic american, luptător pentru abolirea sclaviei negrilor. A fost unul dintre fondatorii Partidului Republican (1856).

Alegerea sa ca preşedinte al SUA (1861-1865) a provocat secesiunea statelor sclavagiste din Sud şi declararea Războiului civil din SUA (1861-1865).

1849 – Kossuth Lajos a proclamat Ungaria stat independent, dar intervenţia habsburgică şi ţaristă a dus la înăbuşirea în sânge a revoluţiei declanşate la 15.03.1848.

1839 – A apărut, la Iaşi, sub conducerea lui Gheorghe Asachi, periodicul Foaie sătească a Principatului Moldovei.

Periodicul conţinea suplimente consacrate agriculturii, industriei şi negoţului.

Foia sătească a Principatului Moldovei a apărut până la 6 iulie 1851.

1828 – A început Războiul ruso-turc (1828-1829). Trupele Rusiei ţariste au trecut Prutul şi în câteva zile a ocupat Moldova şi Valahia. În locul domnilor celor două principate, care se retrăseseră, s-a instituit o administraţie militară rusă, în frunte cu contele Pahlen, numit preşedinte deplin împuternicit al adunărilor (divanurilor Moldovei şi Valahiei).

Războiul a durat până la 2 septembrie 1829.

1759 – A trecut în nefiinţă, la Londra, Georg Friederich Händel, compozitor, organist şi violonist german, unul dintre cei mai impunători maeştri ai barocului muzical.

În 1710, acesta s-a stabilit definitiv la Londra, unde, în perioada 1720-1741, a condus Teatrul de Operă din Capitala Angliei. A creat peste 40 de opere, dintre care: Almira (1705), Rodrige (1707), Rinalde (1711), Iulius Caesar (1720). A compus peste 30 de oratorii, fiind socotit făuritorul tipului clasic al oratoriului. A mai scris 20 de concerte pentru orgă şi orchestră şi 12 pentru instrumente de coarde.

1574 – A avut loc lupta de la Jilişte, unde Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei a zdrobit oastea turco-munteană care urma să-l instaleze domn pe Petru Şchiopul.

Intrigile domnului Munteniei, Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) la Poartă, care urmărea înscăunarea pe tronul Moldovei a fratelui său, Petru Şchiopul, susţinute cu daruri bogate (100 000 galbeni) marelui vizir Mehmed Sokollu au înrăutăţit relaţiile sultanului Selim II-lea cu Ioan-Vodă al Moldovei. Sultanul cerea principelui Transilvaniei şi paşei de Buda să împiedice refugierea domnului Moldovei pe teritoriul lor şi a pregătit schimbarea chiar şi forţată a domniei în Moldova.

Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei nu a ascultat de sfatul boierilor şi s-a pregătit de luptă cu turcii. Domnitorul moldav a cerut ajutorul regelui Uniunii polono-lituaniene, Henric de Valois (1573-1574), şi viitorului rege Henric al III-lea al Franţei (1574-1589), dar a fost refuzat de ambii. Singurul sprijin Ioan-Vodă l-a obţinut din partea a 1 200 de cazaci polonezi, conduşi de hatmanul Sviercevski.

Domnul Moldovei dispunea de 20 000 pe pedestraşi, 10 000 de călăraşi (călăreţi) şi de 110 guri de foc, din care 80 tunuri de mare calibru. Gruparea turcă era formată din 40 000 – 50 000 otomani ai beiului de Silistra şi din ostaşi din Muntenia.

Armata a urmat cursul Bucureşti – Râmnicu-Sărat – Milcov (hotarul cu Moldova) şi şi-a instalat tabăra la Focşani, pe malul Râmnei, afluent al Putnei, lângă Jilişte.

Ioan Vodă a înaintat pe direcţia Iaşi – Vaslui – Bârlad – Tecuci – Focşani. Avangarda oştii sale în frunte cu vornicul Ţării de Jos, Dumbravă şi a lui Sviercevski, cam 5 000 -6 000 călăreţi, a biruit în seara zilei de 23 aprilie 1574 straja munteană, lângă tabăra otomană. Ioan-Vodă a atacat masiv în dimineaţa zilei de 24 aprilie, iar surprindere atacului a fost atât de mare încăt a urmat un mare măcel. Domnul Munteniei, Alexandru II-lea, era să-şi piardă capul, iar fratele său, Petru Şchiopul, s-a refugiat în cetatea otomană a Brăilei.

La tronul Munteniei a fost înscăunat Vintilă, cu ajutorul moldovenilor vornicului Dumbravă, dar după 4 zile, acesta a fost surprins de ostaşii lui Alexandru şi decapitat. Turcii urmau să vină cu noi întăriri de peste 60 000 de oameni, dar are loc victoria noului domn Ştefan cel Mare al Moldovei asupra fostului domnitor Petru Aron. Ultimul s-a retras la poloni, cedând-le acestora cetatea Hotinului.

1457 – La Orbic, în ţinutul Neamţului, Ştefan cel Mare l-a învins pe domnitorul Petru, după care a mers la Suceava și pe locul ce se chema câmpia Direptății, lângă cetatea de scaun, şi i-a întrebat pe toți de față dacă le era cu voie să le fie domn. Întreaga adunare (în frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveți, ostași și „toată țara”) l-a proclamat pe Ștefan ca domn legiuit al Moldovei în scaunul părinților și strămoșilor acestuia.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats