19 aprilie 1854, s-a născut Anghel I. Saligny, academician, inginer constructor, ministru și pedagog român

0 16

2005 – Cardinalii întruniți în conclavul din 2005 l-au ales pe Joseph Ratzinger în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice (papa Benedict al XVI-lea).

2002 – A avut loc o aliniere planetară spectaculoasă: un număr de cinci planete a putut fi observat începând cu această zi şi până la începutul lui iunie, de aceeaşi parte a Soarelui, fenomen ce are loc odată la un secol.

1999 – Clădirea renovată şi modernizată a Reichstagului a fost inaugurată la Berlin.

1995 – Clădirea federală Murrah din orașul Oklahoma a fost ținta unui atac terrorist, iar în urma exploziilor au murit 168 oameni, printre care opt ofițeri federali.

1975 – India a lansat primul său satelit, cu ajutor din partea URSS.

1971 – S-a lansat prima stație spațială, Salyut 1.

1967 – Sonda americană Survoyer-3 a realizat aselenizarea lină şi a transmis probe şi analize ale solului selenar.

1965 – A fost lansat, la New York, primul post de radio specializat în ştiri.

1962 – S-a constituit, la Bucureşti, Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România.

1961 – Sierra Leone şi-a proclamat independenţa în cadrul Commonwealth-ului şi a devenit republică în 1971.

1951 – Primul concurs de frumuseţe a fost câştigat de suedeza de 21 de ani, Kiki Haakonson, care a fost proclamată de un juriu internaţional Miss World.

1919 – La Bucureşti a apărut revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu.

Revista a fost publicată până în mai 1929 şi ulterior din martie 1926 – martie 1927. În cadrul revistei Sburătorul a debutat scriitorul român Ion Barbu.

1919 – Autorităţile franceze au stabilit ziua de muncă la 8 ore.

1919 – Americanul Leslie Irving a executat primul salt cu deschidere întârziată, deschizându-şi paraşuta după 400 metri cădere liberă.

1909 – Eroina poporului francez, Ioana d’Arc, a fost sanctificată de Papa Benedict al XV-lea.

1889 – Principele Ferdinand, nepotul Regelui Carol I, a sosit în ţară în calitate de viitor moştenitor al tronului.

1887 – Scriitorul român Barbu. St. Delavrancea a tipărit în revista „Lupta literară” prima variantă a nuvelei Hagi-Tudose.

1883 – S-a născut Elena Alexandrina Bednarik, pictoriță și decoratoare româncă, profesoară de desen , soția pictorului acuarelist Ignat Bednarik, membră a Cenaclului Idealist, absolventă a Scolii Naționale de Arte din București, în 1911.

Elena Alexandra Barabaș a fost profesoară de desen și pictură la liceele: „Principesa Elena ”din Brașov, „Domnița Ileana” și Notre-Dame din București. A ținut cursuri de stilizare, desen și pictură la Academia Liberă a soților Bednarik ,în București ,Calea Victoriei nr.162, unde i-a avut elevi pe: Eliza Zamfirescu, Ion Șahidian , Maria Bănică, Cornelia Pillat.

1877 – După o şedere de opt zile la Chişinău, Basarabia ţaristă, împăratul rus Alexandru al II-lea a plecat cu trenul spre Odesa. Venirea ţarului a fost prilejuită de începerea operaţiunilor militare în cadrul Războiului ruso-turc 1877-1878.

1862 – A fost creată, la Cernăuţi, Reuniunea română pentru lectură, transformată, în 1863, în Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina.

1854 – A văzut lumina zilei Anghel I. Saligny, academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.

Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al științei construcţiilor metalice și de beton armat, realizator de multiple invenții și soluții unice în proiectarea și construirea podurilor și a constructiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială.

A proiectat liniile ferate Adjud – Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate – șosea și cale ferată din țara noastră (1881 – 1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe invenții proprii, a construit, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Brăila și Galați. Între 1884 – 1889, a lucrat la construcția docurilor și antrepozitelor de la Galați și Brăila, dând soluții total originale, printre care: construcția fundațiilor pe straturi de fascine și piloți pentru cheiuri, a bazinelor de legătură cu Dunărea pentru silozuri și folosirea, pentru prima oară în lume, a betonului armat în construcția silozurilor.

Pe baza unor invenții proprii, Anghel Saligny a construit, în premiera mondială, silozurile din beton armat, de la Brăila (1888) și Galați (1889), la numai două decenii după ce francezul Joseph Monier (1823 – 1906) obținuse, în 1867, primul brevet pentru elemente de construcții (grinzi, plăci, stâlpi) din beton armat, acest material puțin studiat în acele timpuri. Silozurile proiectate și executate, sub directa îndrumare a lui Anghel Saligny, puteau cuprinde peste 25.000 tone cereale (aveau 30 m x 120 m la bază și peste 18 m înălțime). Pereții celulelor hexagonale ale silozurilor au fost realizați, tot în premieră mondială, din piese fabricate la sol, sub formă de plăci. Prefabricarea plăcilor la sol, colțurile de rigidizare și de joncțiune, sudura barelor metalice și mecanizarea la montaj au constituit alte priorități pe plan mondial. În perioada 1884 – 1901, ca șef al Serviciului docuri, și din 1877, ca Șef al Serviciului lucrărilor noi din Direcția Generală a Căilor Ferate Române, a soluționat problema înlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console fară culee, pe linia ferată Filiași – Târgu Jiu (1886).

Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția între 1890 – 1895 a podului peste Dunăre de la Cernavodă, care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa și printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea două mari inovații în construcția de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale în locul fierului pudlat ca material de construcție pentru tabliere de poduri. Între anii 1889 și 1909, acesta a condus lucrările de amenajare ale portului Constanța, introducând pentru prima oară în România piloții și radierele din beton armat în construcțiile portuare și proiectând silozurile de cereale și stația de petrol.

1849 – A avut loc semnarea convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, nu departe de Istanbul, care consfinţea pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 din Moldova şi Valahia.

Moldova, în urma revoluţiei nereuşite din 1848, se afla sub regimul ocupaţiei militare ruseşti. Valahia, unde revoluţia reuşise să istaleze un guvernul liberal provizoriu, s-a confruntat cu o intervenţie militară comună ruso-otomană care a înlăturat acest guvern. Ambele principate erau reconfirmate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar sub protectorat ţarist (stabilit anterior prin Regulamentul Organic în 1831-1832). Prin semnarea Convenţiei de la Balta-Liman (1849), influenţa otomană în Principate a crescut.

Convenţia prevedea: domni numiţi de sultan pentru un termen de şapte ani, cu avizul Rusiei, fiind anulate astfel prinipiul domniei pe viaţă şi principiul alegerii domnitorului de către ţară; desfiinţarea Adunărilor Obşteşti şi înlocuirea lor cu Divanuri legislative (Divanuri ad-hoc), cu un număr restrâns de boieri numiţi de domn; înfiinţarea de Comisii de revizuire a Regulamentelor Organice, mai ales în domeniul relaţiilor agrare; numirea de comisari extraordinari turci şi ruşi pentru consilierea domnilor (de facto pentru supravegherea lor); pentru asigurarea ordinii interne se stipula restructurarea oştirii pământene; staţionarea trupelor de ocupaţie ruso-otomane în Principatele Moldovei şi Valahiei pentru a reprima orice mişcare de insurecţionare (25 000 soldaţi de fiecare parte, ulterior reduşi la 10 000 de fiecare parte).

Au fost numiţi domni pământeni Barbu Ştirbei în Valahia şi Grigore Alexandru Ghica în Moldova.

Prezenţa militară comună ruso-otomană a fost menţinută până în 1851. Convenţia de la Balta-Liman a fost lovită de nulitate odată cu izbucnirea războiului Crimeii, în timpul căruia Principatele Moldovei şi Valahiei au căzut sub ocupaţa militară austriacă. Statutul Principatelor a fost modificat, în 1856, prin Tratatul de la Paris.

1847 – A venit pe lume Calistrat Hogaș, prozator român.

A debutat, în 1874, cu poezia „Legenda lăcrămioarei” în nr. 5 al ziarului local Corespondenția provincială. La 3 iulie 1882, Calistrat Hogaș a debutat și ca prozator în revista locală Asachi, cu fragmente din ciclul „Amintiri dintr-o călătorie”.

În 1907, cunoscându-l pe Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaș s-a lăsat convins și a început colaborarea la revista Viața Românească, din nr. 2 (Floricica). În 1912, la editura Viața Românească, s-a început tipărirea primei ediții a volumului Pe drumuri de munte de Calistrat Hogaș. Tentativa nu s-a finalizat din cauza numeroaselor greșeli de tipar care au trecut neobservate corectorului: Calistrat Hogaș însuși.

În 1914 s-a tipărit a doua ediție a cărții Pe drumuri de munte, la aceeași editură. Stocul de carte, pregătit pentru expediție, s-a făcut scrum în timpul unui incendiu care a mistuit tipografia. În 1921 a apărut prima ediție pentru public a cărții Pe drumuri de munte în două volume; cel de-al doilea, În Munții Neamțului, a fost prefațat de Mihail Sadoveanu.

În 1922, lui Calistrat Hogaș, căruia în 1915 îi fusese refuzat premiul Academiei de 5000 lei, Adamachi, i s-a conferit postum cel dintâi premiu inițiat de Societatea Scriitorilor Români, în baza raportului alcătuit de Liviu Rebreanu.

1824 – A murit George Noel Gordon, lord Byron, poet britanic; unul dintre cei mai cunoscuți poeți romantici englezi, alături de Percy Shelley şi John Keats, contemporanii săi.

Printre cele mai cunoscute opere ale sale sunt poemele Pelerinajul lui Childe Harold şi Don Juan. Cel din urmă a rămas incomplet din pricina morții poetului.

Faima Lordului Byron se datorează nu numai operei, ci și vieții sale, trăită în extravaganță, cu numeroase povești de dragoste, datorii, despărțiri, acuzații de incest și sodomie. El a fost descris de Lady Caroline Lamb ca „un om nebun, rău și periculos a-l cunoaște”.

Byron a fost un lider regional al organizației revoluționare Carbonari (Italia) în revolta lor împotriva Austriei și mai târziu a călătorit pentru a lupta împotriva turcilor în Razboiul de independenţă al Greciei, fapt pentru care grecii îl consideră un erou național.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats