Germania subvenționează și protejează un terorist din garda personală a lui Bin Laden

0 1

Tunisianul Sami A. era unul dintre cei însărcinați cu securitatea lui Bin Laden după atentatele din 11 septembrie, și când acesta era cel mai căutat terorist din lume. Sami A. a fost declarat vinovat de patru tribunale pentru apartenența sa la Al Qaeda, dar a obținut statutul de azilant în Germania fiindcă în țara sa „poate să sufere torturi, tratament inuman și degradant”, conform sentinței din ultima instanță a Tribunalului Administrativ Superior german emisă în aprilie 2017. Asta înseamnă că nu poate fi deportat în Tunisia și că Germania trebuie să-i ofere același tratament ca restului refugiaților. Fiindcă figurează pe lista teroriștilor aflați pe pământ german și este obiect de urmărire permanentă pentru poliție, trebuie să se prezinte zilnic la o secție pentru a semna, și aici se termină responsabilitățile sale. În schimb primește ajutor social de 1.167 € lunar, cu care trăiește el și familia lui.

Sami A. locuieste în orașul Bochum, împreuna cu soția sa și cei patru copii care au vârste cuprinse între 4 și 11 ani. A sosit în Germania în 1997, ca student la vârsta 21 de ani, și începând din 1999 a intrat în contact cu Al Qaeda. În anii posteriori a primit antrenament în tabere teroriste dinAfganistan și a urcat în ierarhie până a ajuns să facă parte din garda personală a lui Bin Laden, până s-a vazut obligat să se ascundă în localitatea Abbottabad,  din Pakistan, din cauza investigațiilor internaționale, și a redus la maxim activitatea sa pentru a nu atrage atenția. Numele de Sami A. a aparut pentru prima dată în investigațiile din 2006 și înaltul Tribunal Administrativ din Münster l-a declarat într-una din sentințe ca „o gravă amenințare pentru siguranța publică”.

Sami A. nu este un caz izolat. Numărul de procese pentru terorism deschise de Procuratura Generală germană în 2017 se ridică la 1.200, aproape de cinci ori mai mult decât în 2016. Conform datelor Procuraturii Generale, în jur de o mie de astfel ce cazuri au un fond islamist, față de vreo 200 înregistrate în anul 2016. Aceste cazuri pun la limită capacitatea Procuraturii Generale, competența pentru cauze de terorism, și cazurile mai puțin grave sunt trimise la procuraturile statelor federale. Unul dintre motivele pentru care se concentrează în Germania prezența teroriștilor este legislatia de azil generoasă combinată cu ajutoare sociale care le garantează supraviețuirea fără necesitatea de a munci.

În martie 2018, autoritățile germane însărcinate să vegheze securitatea țării recunosc că au înregistrat în jur de 760 persoane clasificate ca potențiali teroriști islamici. Biroul Federal de Investigații Criminale (BKA) consideră că mai mult de jumătate dintre ei se găsesc acum în Germania , dar numai 153 dintre ei sunt la închisoare. În total, forțele de securitate germane contabilizează peste 980 de persoane care de la începutul războiului din Siria în 2012, au călătorit din Germania în zone de conflict cdin Orientul Mijlociu. În acest sens, experții observă o ușoară tendință în creștere.

În cazul lui Sami A. „este vorba de un abuz clar, legea germană de azil este exploatată în mod rușinos”, după cum denunță în declarații oferite publicației Bild, Eckhard Rehberg, expert juridic din Uniunea Creștin-democrată a lui Merkel (CDU), „protejăm și finanțăm un terorist pentru că legea noastră ne împiedică să-l deportăm, nu pot fi de acord cu interpretarea acestei norme pentru că este evindent un atentat împotriva bunului simt”.

În plus, cazuri ca acesta exercită un puternic efect de genul ”chemare”. Simpatizanți ai grupurilor teroriste din toată lumea înțeleg că în această țară vor fi mai bine tratați decât oriunde în altă parte, și se refugiază în Germania ca elemente „adormite” în așteptarea intrării în acțiune.

În jur de 1.600 persoane sunt considerate potențiali teroriști islamiști de către Departamentul de Protecție al Constituției (BfV), serviciile secrete din Germania, după cum a recunoscut președintele Hans-Georg Maassen. Președintele BfV avertizează asupra provocărilor cu care se confruntă serviciile de informații într-un cadru global, care a fost complet transformat de impactul diferiților factori din ultimii ani, de la așa-numita primăvara arabă la criza refugiaților. Între 70 si 80% dintre persoanele care au sosit în Germania care solicită azil nu au prezentat un pașaport valabil, potrivit lui Maassen, referindu-se la date oferite de Poliția Federală și  amintind că țara a primit mai mult de un milion de solicitanți de azil în ultimii doi ani.

(Karen Smith)

Leave A Reply

Your email address will not be published.