8 mai 1970, este lansat ultimul album al trupei Beatles „Let it be”

0 5

2010 – Liderii zonei euro au aprobat un împrumut de 145 miliarde dolari pentru a ajuta Grecia în prevenirea înrăutăţirii situaţiei sale financiare. Ajutorul, eşalonat pe trei ani, a fost acordat cu condiţia ca Grecia să reducă cheltuielile sale publice. Aceasta a fost o măsură preventivă, pentru a împiedica Grecia să intre în stare de faliment , pe fondul temerilor că prăbuşirea Greciei ar putea duce la prăbuşiri  similare în alte ţări ale Uniunii Europene.

1997 – Preşedintele Moldovei, Petru Lucinschi, liderul transnistrean Igor Smirnov şi preşedintele Sovietului Suprem din Tiraspol, Grigori Mărăcuţă, au semnat, la Moscova, Memorandumul privind principiile normalizării relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria.

1984 – Uniunea Sovietică a anunţat că va boicota Olimpiada de Vară de la Los Angeles, ca replică a boicotării Olimpiadei de Vară de la Moscova.

Cele mai multe dintre ţările socialiste din estul Europei au urmat exemplul sovieticilor, cu excepţia României.

1978 – A avut loc prima ascensiune a Vârfului Everest, fără rezerve de oxigen.

Pe 8 mai 1978, Reinhold Messner şi Peter Habeler au realizat un lucru ce se credea a fi imposibil de îndeplinit – prima ascensiune a Vârfului Everest, fără rezerve de oxigen.
Istoria celor doi a început din anul 1970, când făceau ascensiuni rapide pe crestele Alpilor. În 1975, aceştia au urcat împreună, fără oxigen, vârful Gasherbrum I (8.068 m) din Grupa Karakorum.

Studiile asupra expediţiilor precedente au arătat că nivelul oxigenului pe Vârful Everest este suficient doar pentru un om în timpul odihnei, nu pentru o persoană extenuată de drumul parcurs până în vârf. Dar, în ciuda ameninţării asupra sănătăţii creierului în urma unei ascensiuni fără oxigen, Messner şi Habeler nu s-au dat la o parte.

Prima lor încercare de ascensiune a fost amânată din cauza furtunii, dar la a doua tentativă, ei au reuşit să atingă vârful Everest, urcând pe Creasta de Sud. Vârful a fost atins în timpul record de 8 ore, Messner făcând opriri în mod regulat pentru a filma ascensiunea.

Coborârea au făcut-o separat, lui Habener luându-i o oră, iar lui Messner o oră şi trei sferturi. Au ajuns în Tabăra de Bază după doua zile, triumfători.

1972 – A fost inaugurat Muzeul Naţional de Istorie alRomâniei.

1970 – Este lansat ultimul album al trupei Beatles „Let it be”

Let It Be este al 12-lea și totodată ultimul album de studio lansat de trupa de muzica pop-rock The Beatles. Repetițiile și sesiunile de înregistrare pentru album nu s-au desfășurat însă fără probleme. Pe toată durata producției albumului au avut loc discuții în contradictoriu și certuri intre membrii grupului , tensiunea intre acestia  fiind în continuă creștere.

Cele mai multe dintre melodiile de pe albumul Let It Be au fost înregistrate în ianuarie 1969, înainte de înregistrarea și lansarea albumului Abbey Road.

Din acest motiv, unii critici și fani, cum ar fi Mark Lewisohn, susțin că Abbey Road ar trebui să fie considerat albumul final al grupului.

Odată cu lansarea albumului apare și un film documentar, intitulat de asemenea Let It Be și realizat tot pe baza sesiunilor din ianuarie 1969.

1945 – S-a semnat, la Moscova, acordul comercial, pe 5 ani, româno-sovietic în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice (faimoasele sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS (sovromurile au fost desfiinţate în anul 1954).

1945 – S-a încheiat Al Doilea Război Mondial, după ce Germania a capitulat necondiţionat în faţa Aliaţilor, la Rheims.

Primul act al capitulării a fost semnat la Rheims, în Franța, la ora 02:41, a zilei de 7 mai 1945.

Capitularea necondiționată a forțelor germane a fost semnată de Generaloberst Alfred Jodl, din partea Oberkommando der Wehrmacht (Înaltul Comandament al Forțelor Armate) și de reprezentantul noului Președinte al Reichului, Marele Amiral Karl Dönitz.

Militarii germani au semnat documentul în prezenţa unei largi asistente, jurnalişti, fotografi, precum şi numeroşi ofiţeri aliaţi.

Singurul reprezentant al Uniunii Sovietice de la Cartierul General Aliat de la Rheims a fost generalul Ivan Susloparov, ofițerul de legătură al Armatei Roșii cu Aliații occidentali. Stalin a fost nemulțumit de condițiile în care a fost semnat actul capitulării, considerând că Germania trebuia să capituleze doar în fața împuternicitului comandantului suprem al Armatei Roșii și a insistat ca actul de la Rheims să fie considerat doar unul preliminar, ceremonia finală urmând să fie semnată la Berlin, unde se afla cartierul general al mareșalului Gheorghi Jukov.

Al doilea act al capitulării a fost semnat la scurtă vreme după ora 0:00 a zilei de 8 mai, într-o suburbie a Berlinului. Reprezentanții URSS, Regatului Unit, Franței și SUA au sosit la scurtă vreme după miezul nopții. După ce mareșalul Jukov a deschis ceremonia, reprezentanții germani au semnat Actul final al capitulării necondiționate a Germaniei, care a intrat în acțiune la ora 23:01, ora Europei Centrale, fiind parafat de generalul feldmareşal Keitel, generalul Stumpf, şi amiralul Friedeburg, din partea Germaniei, mareşalul G.K. Jukov, din partea Comandamentului suprem sovietic, mareşalul Arthur B. Tedder, din partea Comandamentului suprem britanic, generalul C. Spaatz, reprezentantul Comandamentului american, şi generalul J. de Lattre de Tassigny, din partea Comandamentului francez.

Preşedintele american Harry S. Truman a anunţat la radio că forţele Germaniei naziste s-au predat şi că steagurile libertăţii acopereau întreaga Europă.

Semnarea de două ori a actului de capitulare a fost solicitată de sovietici, care, din dorinţa de a marca această zi separat de Aliaţi, au motivat că oficialul rus prezent la acţiunea din 7 mai nu avea rang înalt.

1921 – La București au avut loc Lucrările Congresului General al Partidului Socialist din România, care a votat transformarea partidului și afilierea acestuia la Internaționala a III-a Comunistă (Comintern) cu sediul la Mosova. Autoritățile române au arestat majoritatea delegaților care votaseră afilierea.

1937 – S-a născut fostul ambasador Dumitru Ciauşu, diplomat de carieră; a reprezentat România în Republica Federală Germania, Norvegia, Franţa, precum şi în comisii ale ONU dedicate dreptului mării, protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drepturilor omului, precum şi în calitate de secretar de stat în MAE; ultima sa misiune în serviciul exterior a fost de ambasador al României în Republica Franceză.

1921 – Parlamentul Suediei a votat pentru abolirea pedepsei cu moartea.

1902 – În Martinica a erupt vulcanul Pelée, distrugând oraşul St. Pierre şi omorând peste 30 000 de oameni.

1886 – A fost lansată pe piaţă băutura răcoritoare cea mai cunoscută din lume: Coca–Cola.

Dr. John S. Pemberton, un farmacist şi inventator de medicamente, a vândut prima Coca-Cola pe 8 mai 1886, la farmacia Jacob’s din Atlanta, Georgia. Contabilul lui Pemberton, Frank Robinson, a inventat numele de marcă Coca-Cola. Iniţial, comercializată ca tonic, băutura conţinea extracte din frunze de coca, care includ cocaina, precum şi din nucile de kola bogate în cafeină.

Până la sfârşitul anilor 1890, Coca-Cola a ajuns una dintre băuturile cele mai populare din America. Cu un alt farmacist din Atlanta, Asa Griggs Candler, la cârma Coca-Cola Company, între 1890 şi 1900, vânzarea a crescut de la 1.000.000 la 100.000.000 sticle.

Publicitatea a fost un factor important în succesul lui Pemberton şi Candler, la începutul secolului XX, vânzările acestei băuturi începând să domine piaţa răcoritoarelor din Statele Unite şi Canada, apoi în întreaga lume.

1653 – S-a întrerupt domnia lui Gheorghe Ştefan în Moldova. Următoarele luni (aprilie-octombrie 1653), scaunul domnesc din Iaşi a fost activ disputat între Vasile Lupu şi boierul Gheorghiţă, logofătul acestuia.

Desfăşurarea evenimentelor din Polonia vecină, legate de insurecţia oştii zaporojene, de rând cu alte evenimente ce vizau atât Ţara Moldovei, cât şi Imperiul Otoman, i-au determinat pe otomani să-l recunoască ca domn pe logofătul rebel şi nu pe acel voievod, care i-a servit aproape două decenii, pe Vasile Lupu.

Logofătul nu înceta a trimite mesagii, a intriga şi a face toate silinţele pentru a atrage în partidul său pe toţi oamenii cei mai însemnaţi…, care urau foarte mult pe Vasile şi pe nobilii săi, dimpreună cu toţi grecii lor...

Ţinut sub strajă la închisoarea Şapte Turnuri din Constantinopol, Vasile Lupu îi scria cu indignare succesorului său: ...Mi-ai stricat şi mi-ai dezrădăcinat şi neamul cu morţi rele şi cumplite, ai stins şi avuţia şi odoara agonisită din tinereţele mele până la bătrâneţe…

1653 – Venit de la Camenița cu întăriri militare (cazacii ginerelui său Timuș), Vasile Lupu a ieşit învingător asupra lui Gheorghe Ștefan, la Popricani, și și-a reîntors tronul Moldovei.

Prin prestigiul domnitorului Vasile Lupu pe plan intern şi prin legăturile întinse în afară, Vasile Lupu a dat o nouă strălucire Principatului Moldovei. Influenţa lui în răsărit era aşa de mare încât după dorinţa lui punea sau scotea din scaun Patriarhii din Constantinopol, Alexandria şi Ierusalim, pe care îi susţinea cu banii săi. Intervenţia lui Vasile Lupu l-a pus ca Mitropolit în Alba Iulia pe Ilie Iorest, în 1640.

Prima sa domnie 1634-1653, până la venirea lui Gheorghe Ștefan, a fost relativ lungă, a asigurat un nou avânt culturii bisericeşti. Predoslovia domnitorului Vasile Lupu la Cartea românească de învăţătură (Cazania) a eminentului mitropolit Varlaam, se adresa către toată seminţia românească, pretutinderea ce se află pravoslavnici într-aciastă limbă, arătându-se că s-a scris lucrarea pentru ca să dăruim şi noi acest dar limbii româneşti, carte pre limba românească.

Vasile Lupu a zidit mai multe biserici, dintre care cea mai frumoasă este cea numită Trei Ierarhi de la Iaşi, pe lângă care a înfiinţat o şcoală şi o tipografie.

Gheorghe Rakoczy al II-lea, gândindu-se la tronul Poloniei, avea nevoie de un om devotat pe tronul Moldovei şi-l găsi în boierul Gheorghe Ştefan. Acesta intră în Moldova în 1653 cu ajutorul lui Ioan Kemeny, din partea lui Rakoczy, şi Diicul Spătarul, din partea lui Matei Basarab. Vasile a fugit peste Nistru, la Cameniţa, dar s-a întors în scurt timp cu cazacii ginerelui său Timuş şi a ieşit învingător la Popricani, dar nu s-a mulţumit numai cu recâştigarea tronului, ci l-a urmărit pe Gheorghe Ştefan şi în Muntenia cu gândul de a se răzbuna pe Matei Basarab.

A fost însă învins la Finta, la 17 mai 1653, şi-a pierdut definitiv tronul. A fugit la cazaci, de acolo la tătari şi apoi la Constantinopol, unde a fost închis în Cele Şapte Turnuri.

1541 – Conchistadorul spaniol, Hernando de Soto, a ajuns la râul Mississippi şi l-a denumit Río de Espíritu Santo.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats