11 mai 1904, s-a născut Salvador Dali, pictor, grafician şi scriitor spaniol, reprezentant strălucit al suprarealismului

0 5

1999 – Legea privind accesul la propriul dosar de Securitate şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică a intrat în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor a României, după ce, timp de 16 luni, s-a aflat la Senat, iar pentru o perioadă de şapte luni a fost analizată în Comisiile juridică şi de apărare ale Camerei.

1995 – La Palatul Europei din Strasbourg, România a fost prima ţară care a depus la Consiliul Europei instrumentele de ratificare a Convenţiei-cadru privind minorităţile naţionale.

1995 – Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a hotărât prelugirea, pe termen nelimitat, a Tratatului de Neproliferare Nucleară, semnat în urmă cu 25 de ani.

1994 – La Strasbourg, în cadrul Sesiunii Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei, Teodor Meleşcanu, ministul de externe al României, a semnat Protocolul 11 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, considerat document cheie al Convenţiei şi care prevede, printre altele, dreptul cetăţenilor de a se adresa Curţii Drepturilor Omului.

1991 – A fost semnat, la Bucureşti, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungaria privind stabilirea unui regim de cer deschis.

1990 – Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și-a încetat activitatea, în perspectiva alegerilor de la 20 mai.

Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (prescurtat CPUN) a fost un organism provizoriu de conducere a României în perioada dintre 9 februarie 1990 și 20 mai 1990, când au avut loc primele alegeri care au urmat revoluției române din 1989.

Unele dintre partidele politice nou-înființate în urma revoluției din decembrie 1989 au organizat o mare manifestație de protest față de acapararea puterii de către fosta nomenclatură comunistă, grupată în Frontul Salvării Naționale.

La 29 ianuarie 1990, a avut loc o contrademonstrație în care susținătorii Frontului Salvării Naționale au devastat sediile partidelor politice de opoziție, apoi a avut loc o discuție între reprezentanții partidelor politice nou-înființate și cei ai Consiliului Frontului Salvării Naționale, organism condus de Ion Iliescu, care preluase puterea politică în decembrie 1989. În aceste discuții s-a convenit ca adoptarea legilor și decretelor necesare în perioada de tranziție până la alegerile libere să nu se mai facă de Consiliul Frontului Salvării Naționale, ci de un nou organism, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, în care 50% din locuri să fie ocupate de foști membri ai Consiliului Frontului Salvării Naționale și alte 50% din locuri de reprezentanți ai partidelor politice nou înființate.

În cele câteva luni de funcționare, CPUN a avut mai multe ședințe, care au fost televizate în direct. Ședințele erau caracterizate prin dese certuri între participanți. Cuvântările opozanților lui Ion Iliescu în cadrul CPUN erau deseori întrerupte prin tropăieli, gălăgie.

Principala realizare a CPUN este votarea legii electorale conform căreia s-au desfășurat alegerile din 20 mai 1990. La dezbaterile privind legea electorală a fost respinsă cererea manifestanților din Piața Universității de a se interzice participarea la alegeri a foștilor activiști ai Partidului Comunist Român, conform punctului 8 din Proclamația de la Timișoara.

Legea partidelor politice în vigoare la acea vreme îngăduia înființarea unui partid politic cu numai 251 de membri. Astfel, în CPUN, au primit locuri partide politice nereprezentative pentru societatea românească (așa numite partide de buzunar), partidele politice de opoziție cu adevărat reprezentative fiind reduse la o reprezentare simbolică.

1988 – A murit Kim Philby, spion britanic aflat în slujba URSS.

Adrian Harold Russell „Kim” Philby a fost un membru de rang înalt al serviciilor secrete britanice, care a defectat în Uniunea Sovietică. Având convingeri comuniste, el a servit ca NKVD şi KGB. În 1963, Philby a fost dovedit a fi membru al unei reţele de spionsovietice cunoscută sub numele de cei cinci de la Cambridge, ai cărei membri au mai fost Donald Maclean, Guy Burgess, Anthony Blunt şi John Cairncross.

Dintre cei cinci, Philby a avut cel mai mare succes în furnizarea de informaţii secrete britanice Uniunii Sovietice.

Philby a fost decorat cu înalta distincţie de ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic (OBE).

1980 – A murit sculptorul Vida Geza, care a început încă din copilărie să cioplească în lemn. Din 1931 şi până în 1935, a studiat cu celebrul pictor Sandor Ziffer, iar debutul său a avut loc cu ocazia expoziţiei artiştilor plastici baimăreni din 1937. El a prezentat mai multe lucrări realizate în lemn, printre care şi opera „Mineri”.

De altfel, de-a lungul carierei sale, Vida Gheza a avut ca modele minerii maramureşeni, mai multe opere surprinzând chipurile aspre ale acestora. Între 1938-1939, a luat parte ca voluntar la Războiul Civil din Spania, alături de brigăzile internaţionale ale Armatei republicane.

A revenit în ţară doi ani mai târziu, dar pentru o scurtă perioadă, pentru că a plecat la Budapesta, unde s-a înscris la cursurile Academiei de Artă.

Pe timpul studiilor a realizat numerose sculpturi, toate în lemn, şi a fost recompendat cu numerose distincţii, printre care Premiul de Stat – 1953, Titlul de Artist al Poporului – 1964, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă – 1971, iar din 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Române. A realizat monumentele de la Moisei şi de la Carei, precum şi Sfatul bătrânilor, fiind ultima lucrare amplasată în faţa Palatului Administrativ din Baia Mare.

1956 – România şi-a reluat locul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al cărei membru a fost de la întemeierea sa.

Creată la 11.IV.1919, OIM era o instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor; din 1946 a devenit instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva.

Între anii 1946 şi 1956, România nu a mai participat, însă, la lucrările OIM.

1955 – Au început lucrările Conferinţei de la Varşovia, în cadrul cărora a fost creat Tratatul cu acelaşi nume. România a fost semnatară a Tratatului de la Varşovia.

1949 – Israelul a fost primit în ONU.

1939 – A avut loc semnarea acordului economic româno-englez, care prevedea dezvoltarea schimbului de mărfuri, crearea de organizații comerciale engleze în România, înființarea de zone libere în porturile românești etc.

1931 – Conferinţa şefilor Statelor Majore ale ţărilor Micii Înţelegeri, desfăşurată la Bucureşti, a definitivat textul Convenţiei militare unice a Micii Înţelegeri.

Mica Înţelegere a fost o organizaţie de securitate regională defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe între Cehoslovacia-Iugoslavia (14.VIII.1920), România-Cehoslovacia (23.IV.1921) şi România-Iugoslavia (7.VI.1921).

Avea ca obiectiv menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial (şi-a încetat activitatea în 1938).

1923 – Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”.

Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989.

1916 – A murit Karl Schwarzschild, fizician german, cunoscut pentru găsirea unor soluții exacte pentru ecuațiile de câmp ale lui Einstein pentru relativitatea generală, pentru cazul limitat a unei mase sferice non-rotative în 1915. Soluția Schwarzschild, care face uz de coordonate Schwarzschild și metrica Schwarzschild, duce la raza Schwarzschild, care este dimensiunea orizontului de evenimente al unei găuri negre non-rotative.

Schwarzschild a realizat aceasta în timp ce servea în armata germană în timpul Primului Război Mondial. El a murit anul următor din cauza unei boli autoimune.

1911 – O echipă de gimnaști români a participat la concursul internațional de gimnastică de la Torino, Italia, cucerind cupa de argint. Aceasta a fost prima participare internațională a unei echipe românești.

1904 – S-a născut Salvador Dali, pictor, grafician şi scriitor spaniol, reprezentant strălucit al suprarealismului. A realizat ilustraţii de carte, costume şi decoruri pentru balete şi filme. A scris numerose eseuri şi autobiografiile „Viaţa secretă a lui Salvador Dali” şi „Jurnalul unui geniu”.

A început sa picteze de mic, iar în 1921 a început cursurile Academiei de Arte Frumoase San-Fernando din Madrid, dar a fost exclus la scurt timp dupa ce şi-a incitat colegii la acţiuni de protest.

A plecat la Paris în 1926, unde i-a cunoscut pe Pablo Picaso, Joan Miro, Andre Breton. S-a stabilit apoi la New York, unde a atras atenţia nu numai prin opera sa, ci şi prin modul excentric în care se manifesta în public.

Ultima parte a vieţii şi-a petrecut-o în localitatea natală, Figueras, unde s-a şi stins din viaţă la 23 ianuarie 1989.

1901 – A venit pe lume Rose Ausländer (numele la naștere Rosalie Beatrice Ruth Scherzer ), poetă de limba germană și limba engleză, evreică originară din Bucovina, care a trăit în Statele Unite, România, Ungaria, Austria și Germania.

În 1921, după moartea tatălui, la sfatul mamei ei, a emigrat în Statele Unite și acolo s-a căsătorit cu Ignaz Ausländer, la data de 19 octombrie 1923.

În această perioadă, a început să scrie poezii în limba germană. După ce mama ei s-a înbolnăvit grav, Rose a revenit la Cernăuți (1927 și 1931) ca să aibă grijă de ea și a continuat să scrie. Is-a retras cetățenia americană deoarece trecuseră mai mult de trei ani după plecarea din Statele Unite.

După ce Alfred Margul-Sperber îi făcuse o prezentare în ziarul Czernowitzer Morgenblatt, în 1939, Rose Ausländer a publicat primul volum de versuri „Der Regenbogen“, la editura „Literaria“ din Cernăuți.

După intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial de partea Puterilor Axei în 1941, Rose a fost obligată să părăsească Bucureștiul și să revină la Cernăuți, unde a trăit în ghetto, a evitat deportarea în Transnistria și s-a ascuns împreună cu poetul Paul Celan în pivnița unei fabrici. Acolo, cei doi au avut multe discuții în jurul literaturii și a poeziilor pe care le scriau. Celan a influențat stilul lui Rose Ausländer într-o direcție mai modernistă. După izgonirea trupelor hitleriste și intrarea armatei sovietice în Cernăuți, Rose Ausländer a plecat iarăși în Statele Unite, unde i s-a redat cetățenia.

Experiența războiului a determinat-o să se simtă incapabilă din punct de vedere psihologic de a mai scrie în germană și a început să scrie în limba engleză. Numai după 1956, când s-a reîntâlnit cu Celan și cu încurajarea acestuia s-a întors la limba germană.

După 1964, a trăit la Viena, iar în 1967 s-a stabilit la Düsseldorf, în Germania de vest. Din anul 1972, Rose a locuit la căminul de bătrâni „Nelly Sachs” al comunității evreiești din localitate.

În 1975, opera ei a început să fie cunoscută și apreciată, datorită efortului depus de editorul german Helmut Braun. După 1977, starea sănătații lui Rose s-a deteriorat în urma unei fracturi a colului femural și de atunci, Rosa Ausländer nu a mai putut ieși din locuință.

1886 – A fost inaugurată, în faţa Universităţii din Bucureşti, statuia cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr, fondatorul primei şcoli în limba română din Bucureşti.

Monumentul de marmură este opera lui Ion Georgescu, fostul profesor al lui Constantin Brâncuşi.

1877 – Guvernul României a anulat tributul către Turcia (914 000 lei), sumă pusă la dispoziția Ministerului de Război.

1845 – S-a stins din viaţă Carl Filtsch, una din cele mai importante personalități muzicale ale secolului al XIX-lea.

A început cursurile de pian la vârsta de trei ani, primul îndrumător fiind chiar tatăl său, Joseph Filtsch, pastor evanghelic în Sebeșul Săsesc. Pentru fructificarea talentului său muzical, a fost dus în 1837, la Viena, unde a fost prezentat Curții Imperiale. Astfel, a ajuns să fie coleg de educație muzicală și tovarăș de joacă al viitorului împărat Franz Joseph. A debutat în public în februarie 1841 la „Wiener Musikverein”. Succesul său răsunător a fost continuat într-un turneu din Budapesta până la Sibiu.

În decembrie 1842 a ajuns să fie elevul preferat al lui Frédéric Chopin la Paris. Pentru o vreme, Franz Liszt l-a suplinit pe Chopin, fiindu-i de asemenea maestru lui Karl Filtsch.

Toate revistele muzicale din Viena, Paris și Londra au publicat numeroase recenzii.

Filtsch, care a început să improvizeze la pian încă de tânăr, a lăsat în urma sa opt compoziții proprii, din care unele care au fost publicate pentru prima dată la Londra, în 1843. El a compus și un concert pentru pian, care, din păcate, s-a pierdut. În ciuda influențelor ușor de recunoscut ale profesorilor săi, în lucrările sale se oglindesc o maturitate timpurie și un talent remarcabil.

1830 – A fost amplasată piatra de temelie a Catedralei Nașterea Domnului din Chişinău, considerat monument de arhitectură de însemnătate naţională în Republica Moldova și introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

Locul amplasării sale a fost indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului din 1817. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832-1836, de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821-1844). La 15 octombrie 1836, Catedrala a fost sfinţită și a început să funcționeze. Biserica are trei altare, central – Naşterea Domnului, laterale: sudic – Sf.

Catedrala a fost construită în stil eclectic, o combinare a planului bizantin cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central. În plan reprezintă un pătat cu latura de 27 m, prin alipirea la corpul cubic a patru porticuri a câte şase coloane de ordin doric, fiind obţinut un plan cruciform, cu faţadele soluţionate identic. Cupola, surmontată de un tambur cilindric, este susţinută de patru piloni pătraţi în secţiune, care preiau greutatea prin intermediul a patru arce dublouri şi a patru pendantivi.

Învelitoarea cupolei parabolice, cu coastele radiare, era din tablă de fier. Prin tamburul larg, de 13 m lărgime, cu 12 ferestre, interiorul este inundat de lumină. Suprafeţele interioare ale pereţilor şi bolţilor au fost pictate cu subiecte biblice şi evanghelice. Părţile tencuite sugerau impresia dalelor din marmură. Catedrala a suferit în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, turla şi cupola, interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele iniţiale.

Clopotniţa de patru niveluri a fost construită concomitent cu catedrala, amplasată la 40 m distanţă de ea, simetric cu catedrala şi faţă de centrul geometric al cartierului catedralei. La primul nivel al clopotniței se afla o capelă, intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Clopotnița a fost demolată în noapte de 22 pe 23 decembrie 1962 (de sovietici) şi reconstruită în 1998 după imaginile de epocă.

Porţile Sfinte au fost construite pentru cel mai mare clopot care nu a încăput în dimensiunile camerei clopotelor din clopotniță propriu zisă. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniţă specială, în care a fost comasată funcţia de clopotniţă cu cea a porţii de intrare, autor arhitectul Luca Zauşkevici.

1784 – Limba germană a fost declarată limbă oficială în Transilvania.

330 – Constantinopolul (astăzi Istanbul) a fost inaugurat de împăratul Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, ca noua capitală a Imperiului roman de Răsărit. În anul 1453, a trecut sub stăpânire turcească.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats