Atenţie părinţi ! Îngheţata cu arome artificiale favorizează apariţia sindromului ADHD la copii !

0 1

Înghețată cu arome

1 din 2 înghețate cu arome  conține caragenan

4 din 5 înghețate cu arome conțin acid citric

1 din 7 înghețate cu arome conțin extract de coșenilă/specie de gândaci

Înghețată din fructe, mai bine zis cu cantități infime de suc de fructe

9 din 10 înghețate cu fructe/suc de fructe conțin acid citric

3 din 10 înghețate cu fructe/suc de fructe conțin caragenan

1 din 7 înghețate cu fructe/suc de fructe conțin extract de coșenilă

Studiul privind calitatea sortimentelor de înghețată cu arome, precum și a celor cu fructe/suc de fructe face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în zahăr și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în vederea realizării unui studiu privind calitatea înghețatei cu arome și a celei cu fructe/suc de fructe, 64 de sortimente de înghețată (39 înghețate cu arome și 25 înghețate cu fructe/suc de fructe), cu arome diferite (lime, căpșune, pepene roșu, cocos, banană, tiramisu, ciocolată, fructe de pădure, vanilie, rom, frișcă, mentă, cola, iaurt, kiwi și pepene galben) și cu conținut de suc de fructe (lămâie, ananas, fructe de pădure, căpșune, vișine, fructe tropicale, pepene roșu, pepene galben, ananas, cocos, cireșe și mango). Au fost analizate sortimente de înghețată fabricate/distribuite de către: Alpin 57 Lux (Sebeș-Alba), Nestle România, Macromex (București), Unilever România, România Hypermarche, Kubo Ice Cream Company (Piatra Neamț), Betty Ice (Suceava), Haagen Dazs (Germania), Maresi FoodBroker (Arad), Kaufland, Carrefour, G7 (Italia) și Corte Diletto Ltd (Bulgaria).

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Dintre toate ființele pământului, omul este de departe ființa cea mai nărăvită la plăceri ale gurii, între care și plăcerile bucatelor consumate la temperaturi nefirești, atât bucate foarte reci, cât și bucate foarte fierbinți. Dacă hrana înghețată este obișnuită pentru ființele care trăiesc în climat rece, ca fiind un fapt determinat de condițiile de mediu, doar pentru om este specifică dezvoltarea acestei plăceri în condițiile în care el are posibilitatea să folosească hrană la temperaturi apropiate de temperatura corpului său, care sunt considerate cele mai potrivite pentru o bună sănătate. Consumatorul contemporan găsește în înghețată unul din alimentele speciale, cel mai adesea folosit ca desert, deși există destule deosebiri în privința consumului de înghețată, de la o țară la alta. Ciudat, dar consumul (în kg/loc./an, în 2007) cel mai mare de înghețată în Europa este înregistrat în țările nordice (Finlanda – circa 15 kg, Suedia  – 12, Danemarca – 10), celelalte țări înregistrând un consum mai mic: Germania – 8,1, Italia – 7,9, Spania – 7,5, Franța – 5,3 etc. În SUA, consumul anual mediu este de peste 13 litri/loc.

La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:

  1. Îmbunătățirea nivelului de informare al consumatorului de înghețată cu arome sau suc de fructe prin furnizarea de informații rezultate în urma analizei acestor tipuri de produse.
  2. Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.
  3. Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.
  4. Prezentarea unor sugestii de consum.
Îmbunătățirea nivelului de informare al consumatorului de înghețată cu arome sau suc de fructe prin furnizarea de informații rezultate în urma analizei acestor tipuri de produse.

La nivelul consumatorilor, trebuie să existe o distincție netă între înghețata artizanală și înghețata industrială. Prima se face din materii prime proaspete, iar comparativ cu cea industrială prezintă următoarele caracteristici: este produsă de același furnizor, prezintă un conținut mai redus de grăsimi (6…10% față de 8…12% în cazul celei industriale), are mai puțin aer în compoziție (max. 35%, adică mai puțin de jumătate față de cea industrială). Ingredientele specificeînghețatei artizanale sunt, în ordine: laptele (min. 60%), zaharurile (14-24%) și smântâna (5…20%), eventual lapte praf – pentru echilibrarea conținutului proteic și a structurii, ouă, adaosuri diverse (cacao, semințe ș.a.) cu rol important în asigurarea echilibrului lichid-solid.

Înghețata industrială este produsă cu multe luni înainte de consum și este preparată din lapte praf, concentrate și sucuri de fructe și numeroși aditivi. În timpul răcirii se introduce în compoziție mult aer (până la 100…130% din volumul propriu), conferindu-se astfel compoziției moliciune și lejeritate. Pentru că se distribuie la distanțe mari, este nevoie de lanțuri frigorifice complexe și eficiente.

Pentru a alege în cunoștință de cauză, consumatorul de înghețată industrială trebuie să găsească pe eticheta acestui tip de produs alimentar suficiente informații atât în privința tipului de înghețată, cât și din punct de vedere al valorii nutriționale a produsului respectiv.

Analizând cele 25 de sortimente de înghețată cu fructe/suc de fructe din punctul de vedere al corelației dintre denumirea produsului și cantitatea ingredientului care apare în denumirea acestuia s-a constatat ca la înghețata cu fructe/suc de fructe, cantitatea de suc din produsele analizate variază, în medie, între 0,11% și 9,6%.

În ceea ce privește nutrienții conținuți de fiecare tip de înghețată analizată, facem următoarele precizări:

– toate produsele prezintă cel puțin o declarație nutrițională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.

– având în vedere faptul că în cele 64 de sortimente de înghețată există cantități mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienți asimiliată de organism în urma consumării cantității de înghețată din ambalajul respectiv. Totuși, la un număr redus de sortimente de înghețată, există, în tabelul aferent declarației nutriționale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentă în ambalaj.

În privința principalilor nutrienți, pe baza declarației nutriționale, s-a constat că înghețatele analizate prezintă valori mari în ceea ce privește:

– carbohidrații careating la unele produse nivelul de 38 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 34,68 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conține 100 ml de băutură răcoritoare pe bază de cola.

– valoarea energetică în cazul sortimentelor de înghețata cu arome se situează între 82 kcal și 268 kcal, în timp ce la sortimentele de înghețată cu suc de fructe, aceasta ia valori între 85 kcal și 284 kcal.

Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.

Ce conține înghețata? Ingredientele regăsite în compoziția înghețatelor analizate sunt următoarele: apă, lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, lapte condensat degresat, proteine din lapte, iaurt, zer pudră, proteine din zer, unt clarifiat, frișcă, praf din gălbenuș de ou, grăsime vegetală din nucă de cocos, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiță, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, extract de cafea, zahăr, sirop de glucoză, sirop de zahar invertit, sirop de caramel, dextroză, lactoză, fructoză, lecitină din soia, amidon, gelatină de porc, preparate aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, sfeclă roșie, curcumină, arome și pectine.

La ingredientele tradiționale s-au adăugat treptat: apă – nu doar în rețetele de înghețate „ușoare“ (dietetice, economice; de altfel, chiar medicul antic Hipocrate recomanda pacienților săi cure de gheață, drept calmant), apoi o gamă largă de aditivi (agenți de îndulcire – zahăr și sirop de porumb; lianți, emulgatori, stabilizatori, agenți de aromatizare și colorare, agenți de îngroșare și pentru textură – gelatină și carboximetilceluloză excretată fără modificări, nefiind digerabilă, dar în cantitate mare are efect laxativ). Lecitina din gălbenușul de ou este un emulgator natural, care dispersează fin picăturile de grăsime în apă, prevenind separarea grăsimii de apă și imprimând netezime și cremozitate înghețatei. După ingredientele folosite, în majoritatea țărilor se produce și se comercializează: înghețata comună (cu min. 10% grăsime din lapte, produsă industrial), înghețata – cremă (cu min. 10% grăsime și circa 16% zahăr), înghețata – spumă (fără apă, cu min. 50% lapte și ou), înghețata de lapte (cu 4% grăsime și 20% zahăr), înghețata de fructe (min. 20-30 % piure și suc de fructe și cam tot atât zahăr, chiar și mai puține fructe dacă se folosește acid citric), înghețata cu cremă de fructe și lapte (cu min. 8% grăsime din lapte), înghețata de ciocolată (cu min. 6% ciocolată ori min. 2,5% praf de cacao), înghețata de nuci / alune (min. 6-10% ), înghețata de soia / cocos etc. sunt înghețate fără lapte (destinate celor cu intoleranță la lactoză) și ouă, conținând ingrediente vegetariene, apă și aditivi corespunzători. Se comercializează și multă înghețată „de apă“, care conține max. 3% grăsime și cel puțin 12% ingrediente cu diverse funcții.

Legislația în vigoare precizează faptul că pe o etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul,  ș.a.m.d.

Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză din punct de vedere al primului ingredient și s-au constatat următoarele:

– la sortimentele de înghețată cu arome, 2 din 5 produse au ca prim ingredient laptele praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, iar 5 din 9 produse au ca prim ingredient apa;

– la sortimentele de înghețată cu suc de fructe, 3 din 7 produse au ca prim ingredient apa și tot atâtea laptele praf degresat reconstituit.

În compoziția fiecărui tip de înghețată industrială se regăsesc în medie 24 de ingrediente, comparativ cu înghețata tradițională unde se folosesc în medie 6 ingrediente.

În concluzie, în majoritatea înghețatelor analizate predomină grăsimile exotice hidrogenate de origine vegetală și zaharurile sub diverse forme.

Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.

În cele 64 de sortimente de înghețată s-au identificat 31 aditivi alimentari, după cum urmează: E100 curcumină, E102 – tartrazină,E 120 – carmin/coșenilă, E122 – azorubină, E124–roșu ponceau,E141 – complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor, E150a – caramel simplu, E150d – caramel cu sulfit de amoniu, E160c – extract de paprika, E162 – betanină, E202 – sorbat de potasiu, E211 – benzoat de sodiu E296 – acid malic, E322 – lecitină din soia/ floarea soarelui, E 330 – acid citric, E331 – citraţi de sodiu,  E401 – alginat de sodiu, E405 –propan-1,2-diol-alginat, E407 – caragenan, E410 – gumă de carruba, E412 – gumă de guar, E414 – gumă arabică, E415 – gumă de xantan,  E417 – gumă tara, E440 – pectin, E460 – gumă de celuloză, E468 – carboximetilceluloză, E471 – mono și digliceride ale acizilor grași, E476 – poliricinoleat de poliglicerină, E477 – esteri ai acizilor grași cu propilenglicol, E1520 – propilen glicol.

Dintre aditivii alimentari identificați în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme grave de sănătate, astfel:

  • E100 curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rată de absorbție scăzută, iar unele studii au arătat că poate provoca stare de greață, diaree. Recent, s-a constatat că poate afecta metabolizarea fierului în organism, putând cauza deficiențe de fier la anumite persoane.
  • E102 – tartrazină, colorant sintetic. A fost interzis în SUA, Norvegia, Austria pentru că a fost considerat răspunzător de agravarea astmului, de producerea de iritații la nivelul pielii și de distrugerea ADN-ului.
  • E 120 – carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de gândac din America de Sud, uscate şi  zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce astm, alergii şi rinite.
  • E122 azorubina, un colorant roșu toxic, folosit și în industria textilă, ce poate produce astm sau hiperactivitate la copii. Poate produce reacții la persoanele care nu tolerează aspirina. Este un aditiv interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria și Norvegia.
  • E131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reacții alergice, dermatită, tulburări de respirație și este potențial cancerigen. A fost interzis în Australia, SUA și Norvegia.
  • E133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.
  • E405 – propan-1,2-diol-alginat esteesterul propilen-glicolic al acidului alginic,unele persoane manifestă reacţii alergice la anumite concentraţii de propilen-glicol.
  • E1520 propilen glicolul se obține din petrol și este unul dintre cele mai controversate E-uri. Produce stări depresive ale sistemului nervos central, este neurotoxic, cardiotoxic.
  • E124– roșu ponceau este un colorant sintetic care produce reacții alergice, fiind responsabil și pentru hiperactivitatea copiilor, agravarea astmului, considerat a fi cancerigen în multe țări. Produce afecțiuni ale stomacului, ale vezicii urinare, ale măduvei osoase și ale colonului. Acest aditiv crește și aportul zilnic de plumb și aluminiu din organism. E124 este interzis în țări precum Norvegia, Finlanda și din anul 2000 este interzis și în SUA.
  • E150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
  • E150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.
  • E162 – betanină, colorant natural obţinut din sfecla roşie.Nu se cunosc efecte adverse. Poate conţine cantităţi mari de nitraţi şi astfel produsele ce îl conţin trebuie evitate de copii.
  • E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
  • E211 benzoat de sodiu este un conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.
  • E296 – acid malic, potențiator de aromă.Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.
  • E322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.
  • E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalțului dentar, acesta favorizând apariția cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
  • E331 – citraţii de sodiu (săruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosiţi şi ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare ca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.
  • E401 – alginat de sodiu, stabilizator. Este extras din algele brune. Nu se cunosc efecte adverse.
  • E 407 – caragenan, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție.
  • E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare. Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.
  • E 412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
  • E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator.Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.
  • E415 gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
  • E417 – gumă tara, stabilizator.Poate provoca alergii.
  • E440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.
  • E460 – gumă de celuloză, emulgator. Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentată în intestinul gros. Concentraţiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia şi diareea.
  • E471 mono și digliceride ale acizilor grași. Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre cele două faze lichide nemiscibile.
  • E476 – poliricinoleat de poliglicerină, emulgator. Nu sunt cunoscute efecte adverse
  • Prezentarea unor sugestii de consum.

În privința modului în care trebuie consumată, un singur producător, respectiv SC Betty Ice SRL din Suceava, oferă consumatorilor următoarea sugestie de consum ”Mai lasă-mă 5 minute, apoi mă poți savura!”. În privința îngheșatei la caserolă, unii producători fac următoarea recomandare ”Pentru a-i savura gustul lăsați înghețata 15 minute la decongelat”. Nerespectarea acestor sugestii de consum poate duce la deteriorarea smalțului dentar și la apariția cariilor dentare. În situația în care înghețata se consumă cu înghițituri mari, există riscul inflamării amigdalelor. Înghețata se consumă cu lingurița, în porții mici, care trebuie ținute în gură până se topesc, numai în felul acesta putem savura aroma unei înghețate. Dacă se servește foarte rece, există riscul instalării vasoconstricției, adică are loc o micșorare a diametrului vaselor sanguine și, implicit, reducerea afluxului de sânge către organele corpului, fapt ce poate provoca dureri de cap, amețeli și tulburări de vedere. Înghețata nu se servește pe stradă, deoarece există riscul contaminării produsului cu particule de praf toxic.

Opinia specualiștilor:

“Atunci când vine vara, crește brusc consumul de înghețată. Putem observa cu ușurință tot mai multe vitrine cu înghețată în parcuri și extrem de multe din punctul meu de vedere în supermarketuri. Înghețata a fost “descoperită” să zicem, cu mulți, foarte mulți ani în urmă, înaintea erei noastre și presupunea aromatizarea gheței cu miere de albine și nectar de fructe. Însă de-a lungul anilor, rețeta aceasta atât de simplă s-a complicat extrem de mult, astfel încât înghețata pe care o cumpărăm din supermarket și le-o oferim copiilor, fără prea multă reținere, include atât de multe substanțe chimice nesănătoase, coloranți, zahăr, siropuri dulci de sinteză, încât fructele au ajuns să fie prezente sub formă de “urme”. Acum câteva zile citeam o etichetă de pe o cutie de înghețată dintr-un supermarket. Numărul ingredientelor se ridica la aproximativ 37. Primele 5 ingrediente erau: apă, zahăr, grăsime vegetală de cocos, zer praf îmbunătățit cu proteine din lapte, sirop de glucoză. Zahărul – alimentul obținut din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, cu un conținut mare de zaharoză și cu un gust dulce pronunțat,este primul ingredient solid, iar asta nu este deloc un lucru bun. Datele statistice din țara noastră arată că un român consumă în medie 30 de Kg de zahăr/an, 30% din populație suferă de obezitate, 20% este supraponderală, iar numărul copiilor supraponderali este cu cel puțin 18% mai mare decât în urmă cu 10 ani, cifre la care se ajunge tocmai din consumul unor astfel de produse în mod regulat. Un alt lucru care mi-a atras atenția a fost prezența etanolului ca și ingredient, chiar în prima treime a etichetei. Etanolul este o substanță organică alcoolică, care din punct de vedere fiziologic, poate crea o stare depresivă și acționează ca un anestezic. Totodată, oricând puteți prepara acasă, sub o formă foarte simplă înghețată din fructe cu mult mai puține ingrediente și bineînțeles și mai sănătoase. Eugenia Dobrescu – tehnician nutriționist, fondatoare a site-ului www.diversificare.ro

„Înghețatele cu arome, respectiv cele cu fructe/sucuri de fructe, în majoritatea lor, nu sunt altceva decât amestecuri realizate din apă sau din lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, gelatină animală, amidon, zahăr adăugat sub diverse forme și chimicale din belșug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de zahăr adăugat, coloranți artificiali, conservanți și arome artificiale, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Totodată, pentru a evita efectul cumulativ al aditivilor ingerați zilnic și prin consumul de alte alimente, trebuie consumat ocazional de către adulți, în cantități mici, de 40 – 60 de grame.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Înghețata este un teren de reproducere a bacteriilor existente deja pe materiile prime/ingrediente sau pe gheață. Bacteriile nu se reproduc la temperatura de îngheț, dar nici nu mor; în gheața topită (la suprafață) se înmulțesc rapid, pericolul fiind foarte mare pentru înghețata re-congelată. Înghețata consumată curent dă dependență: cei ce consumă multă înghețată pierd plăcerea trăită de cei ce consumă rar acest deliciu și, în cele mai multe cazuri, își măresc cantitatea porțiilor, cu toate efectele negative ce decurg din această practică. Există multe persoane sensibile alergic la unele ingrediente din înghețată, motiv pentru care consumatorii cu spirit preventiv testează suficient noile produse. Migrenele pot fi, pentru unii consumatori mai sensibili, cauzate de consumul de înghețată. La contactul cu înghețata rece, terminațiile nervoase din cavitatea bucală se inflamează, crescând tensiunea arterială și generând migrene. Și asta se întâmplă mai ales celor grăbiți: deci înghețata nu se înfulecă, ci se mănâncă încet, cu pauze! Mai mult, starea de inflamație favorizează instalarea infecțiilor și slăbirea imunității organismului. S-au făcut experimente cu adăugarea de antibiotice în compoziția înghețatei, dar practica a fost considerată periculoasă pentru cei cu alergie la medicamente.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

În concluzie, înghețata cu arome și cea cu fructe/sucuri de fructe fiind un produs cu indice glicemic ridicat nu trebuie consumată de către persoanele obeze, supraponderale, cu intoleranțe alimentare, diabet și boli cardiovasculare.

Leave A Reply

Your email address will not be published.