1 iunie 1972, s-a deschis la Constanţa, primul delfinariu public din sud-estul Europei

0 11

2004 – A intrat în vigoare legea canadiană care interzice clonarea oamenilor.

2004 – Ghazi al-Yaouar, un şef tribal sunit şi om de afaceri originar din oraşul Mossoul, a devenit primul preşedinte al Irakului, după căderea dictatorului Saddam Hussein.

2004 – Adunarea Generală a ONU a declarat anul 2005 ca An Internațional al Fizicii în amintirea împlinirii a o sută de ani de la publicarea celebrelor lucrări ale lui Albert Einstein.

2001 – Regele Birendra, regina Aishwarya şi şase alţi membri ai familiei regale din Nepal au fost masacraţi de către prinţul Dipendra, în vârstă de 29 de ani, care s-a sinucis. El era extrem de afectat de interzicerea căsătoriei sale.

Prinţul Gyanendra, fratele regelui, care nu a fost în palatul regal din Kathmandu în timpul acestei tragedii, a fost proclamat noul rege al Nepalului de către Consiliul Regal.

Acest masacru a afectat grav Nepalul, o ţară zdruncinată de cca. 5 ani de o puternică rebeliune maoistă.

1998 – A fost înfiinţată Banca Centrală Europeană.

1994 – Africa de Sud a aderat la Commonwealth după primele alegeri non rasiste, care au avut loc între 26-29 aprilie şi care au adus la putere Congresul Naţional African şi pe Nelson Mandela, devenit primul preşedinte negru al ţării.

La instaurarea Apartheidului, Africa Sud a părăsit Commonwealthul (31 mai 1961).

1980 – Postul de televiziune american CNN a efectuat prima transmisie.

Magnatul american al audiovizualului, Ted Turner, a lansat într-un studio din Atlanta (Georgia), Cable News Network, primul canal de televiziune cu ştiri în derulare.

Succesul a fost de aşa natură, încât Ted Turner a creat, în 1995, CNN Internaţional.

Astăzi, CNN are peste 4.000 de angajaţi , 37 de birouri internaţionale şi sute de milioane de spectatori.

1972 – S-a deschis, la Constanţa, primul delfinariu public din sud-estul Europei.

1957 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, Muzeul Literaturii Române. A fost fondat de criticul şi istoricul literar Perpessicius, care a fost şi primul director al instituţiei.

1957 – Televiziunea Română a transmis prima emisiune pentru copii de la Teatrul Ţăndărică din Bucureşti.

1946 – După o detenţie de peste un an la Moscova, Ion Antonescu (conducător al statului român în perioada 1940-1944) a fost împuşcat în incinta închisorii Jilava, împreună cu alţi trei membri ai guvernului său, după ce a fost condamnat de un Tribunal al Poporului pentru „trădare, crime de război și crime împotriva păcii”.

1939 – Au avut loc alegeri parlamentare în România, în urma cărora Frontul Renașterii Naționale, care prezentase liste unice, fără contracandidați, a obținut toate locurile în Adunarea Deputaților și în Senat.

1938 – În România, a fost adoptată Legea pentru organizarea Consiliului economic superior cu scopul de a dirija întreaga viaţă economică a ţării.

Consiliul economic superior a fost creat în 1936.

1937 – S-a desființat Universitatea Săsească, unitate politică și administrativă a sașilor transilvăneni, activă din 1876 ca fundăție.

1935 – Regele Carol al II-lea al României a vizitat Hotinul, unde a pus piatra de temelie a spitalului județean și a vizitat cetatea.

1925 – A fost fondată compania americană producătoare de automobile Chrysler.

1923 – Pentru vorbitorii de limbă rusă din orașul Tighina, s-a editat cotidianul social-politic și informațional Tighinskii listok.

Ziarul s-a tipărit până la 4 octombrie 1924, ultimile numere ale căruia, începând cu cel din 7 martie 1924, au avut o altă denumire – Nase vremea.

Pe lângă Tighinskii listok, a apărut zilnic în limba română o publicație prescurtată cu titlul Foaia Tighinei.

1880 – A fost dat în folosinţă, în SUA, primul telefon public.

Aparatul a fost instalat într-o cabină amplasată la intrarea în clădirea Băncii Yale, din New Heaven (Connecticut).

1878 – A avut loc Congresul Internaţional de la Berlin, convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San-Stefano.

S-au recunoscut independenţa României şi drepturile acesteia asupra Dobrogei, străvechi teritoriu românesc, iar judeţele Bolgrad, Cahul şi Izmail, retrocedate Moldovei prin Tratatul de la Paris, din 1856, au fost încorporate din nou în Imperiul Rus.

1868 – A decedat James Buchanan, cel de al 15-lea președinte necăsătorit și singurul președinte american originar din statul Pennsylvania.

Buchanan a fost larg criticat pentru nereușita sa în a stopa alunecarea țării spre Războiul Civil American și, în general, pentru absența judecăților de valoare de natură politică și a curajului moral de a spune ceea ce ar fi trebuit spus și de a face ceea ce ar fi trebuit făcut.

În ziua finală a președenției sale, adresându-se viitorului președinte, Abraham Lincoln, Buchanan a spus: Dacă sunteți fericit la preluarea mandatului, așa cum eu sunt fericit de terminarea sa, atunci sunteți cu adevărat un om fericit.

1836 – A avut loc primul spectacol de operă în limba română, Semiramida, de G. Rossini, susţinut de elevii „Societăţii Filarmonica”.

1831 – Exploratorul britanic James Clark Ross a condus prima expediție care a ajuns la Polul Nord Magnetic.

1829 – A apărut, la Iaşi, sub direcţia lui Gheorghe Asachi, Albina românească, prima gazetă în limba română apărută în Moldova.

Ziarul a apărut până la 24 noimbrie 1858, iar între 9 ianuarie 1850 şi 24 noiembrie 1858, a avut titlul de Gazeta de Moldavia.

1778 – A apărut primul periodic cunoscut pe teritoriul României de azi, publicaţia teatrală Theatral Wochenblatt la Sibiu, Transilvania.

Ziarul a apărut la tipografia lui Martin Hochmeister.

1636 – S-a născut Nicolae Milescu Spătarul, cărturar moldovean, personalitate de prim rang în cultura românească şi rusă din a doua jumătate a secolului XVII – începutul secolului XVIII.

N. Milescu şi-a făcut studiile la „şcoala cea mare” din Constantinopol, unde a avut ca profesor pe vestitul G. Blassios.

Întorcându-se în patrie pe la mijlocul anilor 50 ai secolului XVII, N. Milescu a devenit o persoană influentă la curtea domnitorilor moldoveni, ajungând la rangul de spătar.

N. Milescu a participat la un complot împotriva domnului Ştefăniţă Lupu, după descoperirea căruia cărturarul a fost nevoit să părăsească ţara.

După mai mulţi ani de pregătiri prin Valahia, Istambul, Stockholm, Pariş, în 1671, N. Milescu a sosit la Moscova, cu scrisori de recomandare din partea patriarhului Hrisant al Ierusalimului, unde a fost numit în funcţia de traducător din limbile elină, greacă, latină şi românească la departamentul soliilor al Rusiei.

În calitate de înalt dregător al acestei instituţii, a fost numit în fruntea soliei ruseşti care a plecat în China (1675-1678), misiune diplomatică ce a contribuit la cunoaşterea reciprocă dintre ruşi şi chinezi.

Nicolae Milescu, prin activitatea sa cărturărească, a avut un mare aport la dezvoltarea gândirii social-politice, filozofice, geografice, a ştiinţelor naturale din Moldova şi Rusia.

În perioada de până la stabilirea sa în Ţara Moscului, N. Milescu a manifetat un viu interes faţă de diverse probleme legate de istoria bisericii şi de teologie, scriind şi traducând câteva lucrări.

A mai scris un şir de opere mai puţin cunoscute azi, ca Aritmologhion, Povestirea despre sabile, Cartea aleasă pe surt despre nouă muze şi despre şapte arte liverale, în care autorul arată că fiecare dintre cele şapte ştiinţe îşi are muza ei, apoi Hrismologhion sau cartea celor patru monarhii. Un amestec de istorie şi legendă este în Povestirea despre zidirea bisericii Sfânta Sofia de la Constantinopol.

Printre scrierile lui Milescu se găsesc şi lucrări cu caracter pur istoric care se referă la trecutul Rusiei, precum Genealogia ţarilor ruşi, Alegerea ca ţar a lui Mihail Fiodorovici.

Opera lui Nicolae Milescu Spătarul a căpătat o largă răspândire în manuscrise în timpul secolelor XVII-XIX, în Rusia, ţările româneşti, Orientul Apropiat şi chiar în Europa Occidentală.

De la sfârşitul secolului XX, lucrările sale au început să fie valorificate şi tipărite la început în Rusia, apoi şi în alte ţări, cum ar fi cele dedicate Siberiei şi Chinei. Ele au văzut lumina tiparului şi în Republica Moldova.

1475 – A avut loc prima menţiune documentară a oraşului Craiova.

1431 – Domnitorul Munteniei, Dan al II-lea, a murit eroic într-o luptă cu turcii. Ulterior, domn al Munteniei a devenit Alexandru Aldea (1431-1436), fiul lui Mircea cel Bătrân, impus de boierii din ţară şi având sprijinul lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, împotriva pretendentului Vlad Dracul.

196 – S-a stins din viaţă Liu Bang, primul împărât al dinastiei chineze Han. A murit la 52 de ani după ce, opt ani mai devreme, profitând de dezintegrarea imperiului, a preluat puterea şi a restabilit ordinea în ţară.

Dinastia Han (206 BC-C – 220 AD) este cea mai lungă din istoria imperială a Chinei.

193 – Împăratul roman Marcus Didius Salvius Julianus a decedat asasinat. A fost împărat roman de la 28 martie la 1 iunie 193.

Didius Iulianus a devenit împărat cumpărând la mezat tronul imperial de la pretorieni, care, după tulburările ce avuseseră loc la moartea împăratului Pertinax, au scos tronul imperial la vânzare, pentru cel mai bun preț.

A fost recunoscut de Senat și de pretorieni, nu însă și de legiunile de la Dunăre, de sub comanda lui Septimius Severus, care, de altfel, l-au și detronat și ucis.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats