6 iunie 1960, la Bucureşti, atleta Iolanda Balaş a stabilit un nou record mondial la săritura în înălţime: 1,85 m

0 9

2011 – La Anvers, în Belgia, a fost inaugurat primul tunel de cale ferată alimentat cu energie solară din Europa.

Tunelul are o lungime de 3,3 kilometri şi face parte din traseul feroviar de mare viteză care va lega Parisul de Amsterdam.

1997 – A fost inaugurat noul sediu al Bibliotecii Academiei din Bucureşti.

1987 – A fost dat în folosinţă pasajul Unirea din Capitală, cel mai lung pasaj subteran auto bucureştean, cu o lungime de 900 de metri, din care 600 sunt acoperiţi.

1984 – A avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci.

Sportiva a primit cu această ocazie din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, Ordinul Olimpic.

1971 – A fost lansată nava Soiuz-11, prima navă cosmică de transport, într-o misiune ce a durat 23 de zile, 17 ore şi 40 de minute.

1961 – Valeriu Bularca a cucerit, la Campionatul mondial de lupte greco-romane de la Yokohama, primul titlu de campion mondial deţinut de un luptător român.

1960 – La Bucureşti, atleta Iolanda Balaş a stabilit un nou record mondial la săritura în înălţime: 1,85 m.

1944 – În cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele aliate au debarcat pe coasta Normandiei, deschizând cel de-al doilea front în Europa.

1942 – Statele Unite ale Americii au declarat război României şi Bulgăriei, în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial.

1932 – În România, s-a format un guvern naţional-ţărănesc, în frunte cu Alexandru Vaida-Voievod.

1930 – În România a revenit prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, îndepărtat de la succesiunea tronului în 1926.

1925 – A fost fondată, la Auburn Hills, Michigan, compania Chrysler, producătoare de automobile.

1906 – S-a deschis în Parcul din Dealul Filaretului (Parcul Libertăţii, iar după 1990, Parcul Carol) Expoziţia generală română, prilejuită serbării a 40 ani de regalitate în România.

1899 – România a participat la prima Conferinţă a Păcii, care a avut loc loc la Haga, unde s-a încheiat Convenţia asupra reglementării paşnice a conflictelor internaţionale.

1899 – S-a născut Franz Liebhard, poet de limba maghiară și scriitor de limba germană, originar din Banat.

Limba prin care a pătruns în lumea literaturii și a științelor a fost maghiară. A citit din literatura modernistă apărută în publicația Nyugat (Vest), fondată în 1908, dar și din literatura de avangardă promovată în special de revistele A Tett (Acțiunea) și Ma (Astăzi), fondate de Lajos Kassák, în 1915, respectiv 1916.

În Banat coexistau mai multe culturi, deoarece aici conlocuiau, de secole, români, maghiari, sârbi, germani și evrei. Prin urmare, trecerea lui Reiter de la limba germană la cea maghiară poate fi privită ca o opțiune culturală.

Deși la începutul liceului nu știa aproape deloc limba maghiară, la vârsta de 17 ani cunoștea limba atât de bine încât, împreună cu câțiva prieteni, a înființat o revistă literară, numită Holnap (Mâine).

Cu toate că administrația școlii a interzis revista după apariția primului număr, poetul a continuat să publice poezie expresionistă. În 1917, acesta devenise un contribuitor regulat la revistă Ma, publicată de Lajos Kassák la Budapesta.

Liebhard a studiat la Universitatea din Budapesta, devenind una din figurile principale ale cercului lui Kassák. Talentul său a fost remarcat și de editorii și contribuitorii revistei moderniste Nyugat.

După revoluția din 1919, din Ungaria, Liebhard s-a întors la Timișoara, de curând devenită parte a României, unde a lucrat ca editor al unor ziare social-democrate, publicate în germană și maghiară.

În acest moment a început metamorfozarea sa, prin trecerea de la limba maghiară spre limba germană. În 1926, a încetat să mai scrie poezie în limba maghiară, a reînceput să scrie poezie, dar în limba germană.

Aceste poezii au fost publicate sub pseudonimul Franz Liebhard (numele unui prieten decedat), nume sub care a devenit celebru printre cititorii din România.

Unul din motivele pentru care a renunțat să scrie poezie în limba maghiară a fost criza poeziei avangardiste de la sfârșitul anilor ’20.

În vara anului 1925, Liebhard a devenit redactor al publicației Banater Deutsche Zeitung, al cărei redactor-șef a fost în perioada 1929 – 1941.

Odată cu conformitatea impusă de național-socialiștii germani, publicația și-a schimbat titlul în Südostdeutsche Tageszeitung, Ausgabe Banat, unde a rămas până în august 1944, pentru a pune în practică o nouă politică culturală, sub conducerea altui redactor-șef.

1889 – Turnul Eiffel a fost deschis oficial spre vizitare publicului în cadrul expoziţiei universale din Paris.

Ideea construirii turnului a apărut în 1889, când guvernul francez a decis ca în onoarea centenarului Revoluţiei franceze să organizeze o expoziţie internaţională.

Autorităţile au iniţiat şi un concurs de proiectare a unui monument care să fie amplasat în centrul Parisului, în Champ-de-Marş. Au fost trimise peste 100 de proiecte, în final fiind selectat cel trimis de Gustave Eiffel, un inginer necunoscut la acea vreme.

El a propus comisiei construirea unui turn de oţel care să depăşească ca înălţime orice clădire din capitala Franţei.

Turnul a fost cea mai înaltă construcţie din lume până în 1930, când a fost finalizată clădirea Chrysler din New York.

Turnul Eiffel este înalt de 984 de picioare şi este asamblat din peste 18.000 de piese metalice, legate între ele cu mai mult de un milion de nituri. Structura de oţel este susţinută de patru stâlpi de piatră, din care se ridică patru coloane care se unesc, formând un singur turn vertical.

Platformele, fiecare cu câte o punte de observaţie, sunt situate la trei nivele. Ascensoarele urcă în curbă de-a lungul stâlpilor.

În 1909, celebra construcţie a fost salvată de la demolare doar pentru că pe aceasta era montată antena pentru transmisiunile radio. Proprietarii terenurilor pe care era construit turnul au cerut ca acesta să fie mutat ori distrus ca să îşi poată reintra în drepturi, pentru că ei au încheiat cu organizatorii expoziţiei universale un contract de închiriere pe 20 de ani.

1888 – Victor Babeş a iniţiat primele campanii de vaccinări antirabice la Bucureşti.

1873 – Împărații rus și austriac, Alexandru al II-lea şi Franz Joseph I, au constituit prin Acordul consultativ (Convenţia de la Schönbrunn) o înțelegere defensivă comună ce a pus bazele Alianței celor trei împărați.

În cazul unei ameninţări de atac din partea unei terţe puteri, ambii monarhi se obligau să se înţeleagă pentru a adopta o „linie de conduită comună”.

La 23 octombrie 1873, Wilhelm I, împăratul Germaniei, a aderat la Convenţia de la Schönbrunn. S-a constituit astfel Alianţa celor trei împăraţi, un fel de „Sfânta Alianţă” între împăraţii Rusiei, Germaniei şi Austriei.

Guvernul rus urmărea prin această alianţă excluderea unei eventuale înţelegeri germano-austriece în Balcani împotriva Rusiei şi să asigure graniţele de apus în cazul unei ciocniri cu Anglia, în Asia Mică.

În anul 1881 a fost semnat un nou acord al celor trei împăraţi, care nu a mai fost numit consultativ ca primul, ci prevedea obligaţia semnatarilor de a se menţine neutralitatea. Dar, în continuare, desfăşurarea evenimentelor a făcut ca ciocnirile de interese între Rusia şi Germania să ducă la încordarea relaţiilor dintre ele şi la constituirea, treptată, a celor două blocuri militare: Tripla Alianţă (Germania, Austro-Ungaria, Italia); Tripla Înţelegere sau Antanta (Rusia, Franţa, Anglia).

1875 – A venit pe lume Paul Thomas Mann, romancier german, eseist, unul dintre marii scriitori ai secolului XX, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, pe anul 1929, „…în principal pentru marele roman Casa Buddenbrook, care, de-a lungul anilor, a fost întâmpinat cu o constantă sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane.

A lucrat la o societate de asigurări și a colaborat la periodicul satiric Simplicissimus. Între anii 1895 – 1897, acesta a călătorit împreună cu fratele mai mare, Heinrich, în Italia.

A debutat în 1898, cu volumul de nuvele Micul domn Friedmann, pentru ca, în 1901, publicând romanul Buddenbroocks să obțină un imens succes public și în critică.

În 1919, a fost ales Doctor Honoris Causa al Universității din Bonn, iar în 1926, a devenit membru al Academiei prusace de literatură.

După instaurarea hitlerismului, în primăvara lui 1933, naziștii aflați la putere au declanșat o campanie violentă împotriva lui, i s-au retras titlurile și i s-au confiscat bunurile.

Între anii 1934 și 1938, Mann a locuit în Elveția, la Küsnacht, unde a publicat revista Măsură și valoare, în care milita pentru cultura germană liberă.

În 1938, a emigrat cu toată familia în SUA, primind, în 1944, cetățenia americană. A revenit în Germania, în 1949, pentru o conferință despre Goethe la Frankfurt am Main și la Weimar, dar s-a stabilit, în 1952, în Elveția, lângă Zürich.

Umanismul social, democratic și militant este caracteristic marelui prozator care a fost, totodată, și o mare conștiință a epocii sale ce a intuit timpuriu sensul antiumanist al doctrinei politice naziste și l-a denunțat în conferințe și în scris, afirmându-se ca un radical apărător al valorilor spirituale ale umanității disprețuite și desconsiderate de fascism.

A scris opt romane, peste treizeci de povestiri, o dramă epică, numeroase eseuri; un amplu jurnal și o răsfirată corespondență îi întregesc opera.

Faima i-au statornicit-o cele patru romane mult cunoscute, Casa Buddenbrook, Muntele vrăjit, tetralogia Iosif și frații săi, Doctor Faustus – împreună cu patru romane mai puțin cunoscute, Alteța regală, Lotte la Weimar, Alesul, Mărturisirile escrocului Felix Krull.

Dintre povestiri, celebre sunt Tonio Kröger, Moarte la Veneția, Mario și vrăjitorul, Capetele schimbate și Legea.

Majoritatea eseurilor a consacrat-o unor scriitori, cu precădere germani, dar și ruși, precum și câtorva filosofi, psihologi și compozitori germani.

1872 – A fost înfiinţată Agenţia Diplomatică Română la Berlin.

1858 – Caimacamul Moldovei, Nicolae Vogoride, a consfinţit, prin intermediul unui hrisov, drepturile și privilegiile acordate coloniştilor bulgari de împăraţi ruşi.

1849 – Trupele ruseşti, chemate de Curtea de la Viena, au trecut în Transilvania şi Ungaria, pentru înăbuşirea revoluţiei.

1791 – Palatul Luvru din Paris a fost transformat în muzeu, prin decretul purtând această dată.

1716 – Ştefan Cantacuzino şi tatăl său, stolnicul Constantin, au fost executaţi la Constantinopol.

Constantin Cantacuzino a fost stolnic, diplomat, istoric şi geograf, reprezentant de seamă al umanismului în Ţările Române; adept al unei politici antiotomane; a întocmit o hartă a Ţării Româneşti (prima lucrare cartografică românească, tipărită în greceşte la Padova, în anul 1700).

Este autor al unei Istorii a Ţării Româneşti (neterminată), în care susţine, cu o argumentaţie solidă, originea romanică, unitatea şi continuitatea poporului român pe teritoriul Daciei.

1683 – La Oxford, a fost inaugurat primul muzeu public din lume: Ashmolean Museum of Art and Archeology.

1639 – A fost încheiată construcţia Bisericii Trei Ierarhi din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu.

Aici sunt înmormântaţi domnitorii Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Al. I. Cuza.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats