11 iunie 1978, Virginia Ruzici, jucătoare de tenis de câmp, a cucerit titlul de campioană la Roland Garros

0 1

2005 – Jurnalista franceză Florence Aubenas şi însoţitorul ei, ghidul irakian Hussein Hanoun, au fost eliberaţi după 157 de zile de captivitate în Irak.

2004 – S-a deschis cea mai mare expoziţie de artă Brâncuşi, din 1990 încoace, la Muzeul Guggenheim din New York.

1992 – S-a desfăşurat primul Târg Internaţional de Carte Bookarest, organizat la Bucureşti.

1985 – Un ou Faberge a fost vândut pentru £1.375.00 la New York, Statele Unite.

1978 – Virginia Ruzici, jucătoare de tenis de câmp, a cucerit titlul de campioană la Roland Garros, fiind prima româncă laureată atât la simplu, cât și la dublu, alături de jucătoarea iugoslavă Mima Iausovec.

1955 – S-au înregistrat 83 de morți și cel puțin 100 de răniți într-un accident pe circuitul Leu Mans, cel mai grav accident din istoria curselor auto.

Un Mercedes pilotat de francezul Pierre Levegh s-a lovit de Austinul britanicului Lance Macklin, s-a răsucit în aer și a explodat.

1948 – A avut loc stabilirea de relaţii diplomatice între România şi Israel, la nivel de legaţie. La 17.08.1969, aceste relaţii au fost ridicate la nivel de ambasadă.

1948 – A avut loc naţionalizarea principalelor mijloace de producţie (bănci, intreprinderi, transportul şi societăţile de asigurări), de către guvernul comunist.

1948 – Marea Adunare Naţională a votat Legea privind naţionalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări şi de transport (Legea nr. 119).

1941 – Au avut loc Acordurile romano-germane de la München şi Berchtesgaden. România s-a angajat să participe la războiul antibolşevic, alături de Germania.

1940 – În condiţiile declanşării celui de-Al Doilea Război Mondial, România s-a retras din Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), care, din 1938, şi-a continuat o existenţă pur formală.

1933 – Radiodifuziunea Română a transmis primul meci de fotbal internaţional.

1925 – În şedinţa Academiei Romane au fost alese ca membre onorifice Elena Văcărescu şi Anne de Noailles, scriitoare, primele femei alese în forul ştiinţific superior român.

1919 – Consiliul Suprem al Conferinţei de la Paris a comunicat delegaţiei României hotărârile referitoare la hotarele României cu Ungaria şi cu Iugoslavia.

S-a recunoscut unirea României cu Transilvania, Crişana, Maramureş şi o parte a Banatului.

1910 – A fost inaugurat aerodromul de la Chitila. Cu această ocazie, pilotul francez Guillemin, din personalul de specialitate angajat la şcoala de pilotaj de la Chitila, a efectuat primul zbor cu avionul deasupra Bucureştiului.

1910 – A venit pe lume Jacques-Yves Cousteau, ofițer francez, oceanograf, cercetător, explorator, scriitor, fotograf, producător de film, inventator, inovator și explorator al vieții subacvatice, care a devenit cunoscut în întreaga lume în calitate de comandant al navei Calypso.

În perioada 1960–1964, Jacques-Yves Cousteau a condus un program numit „Precontinent” („Conshelf”), având ca scop studiul capacității oamenilor de a locui într-o casă submarină, habitat special construit sub apă. Succesul acestor cercetări a determinat derularea unui nou proiect, „Precontinent II”, desfășurat pe o perioadă de 1 lună și implicând 5 scafandri. Filmările subacvatice realizate pe parcursul acestor proiecte au furnizat materialul necesar realizării filmului Lumea fără soare (1964).

Jaques-Yves Cousteau împreună cu Émile Gagnan, un inginer canadian specialist în detentoare la uzina L’Air Liquide din Paris, au conceput un detentor inspirat dintr-un regulator construit pentru alimentarea cu gaz de iluminat a motoarelor de automobile, care a fost adoptat pentru utilizare sub apă.

În 1946, Jacques-Yves Cousteau a pus la punct costumul cu volum constant. Fabricat din cauciuc vulcanizat, costumul a fost realizat special pentru scufundări cu durate mari de timp în ape cu temperatură scăzută.

În 1959, cu ajutorul inginerilor Jean Mollard și André Laban , a conceput minisubmarinul SP-350 denumit și Denise „farfuria scufundătoare”; acesta era un vehicul subacvatic, cu două locuri, de formă rotundă, fără elice, propulsat de turbine cu jet de apă care poate ajunge la o adâncime de 350 m; în 1965 a mai construit alte două vehicule, SP-500, care au atins adâncimea de 500 m și SP-1000, iar în 1966, S.4000 Deepstar și S.P. 3000.

Altă invenție importantă a lui Jacques-Yves Cousteau, cu impact major asupra scufundărilor moderne, a fost conceperea unui scuter subacvatic, construit prin modificarea unor torpile militare și destinat deplasării rapide pe sub apă a scafandrilor, oferindu-le astfel posibilitatea să acopere suprafețe mai extinse de cercetare.

Jacques-Yves Cousteau a fost observatorul întregului Ocean Planetar, studiindu-i gradul de poluare. A demonstrat practic pericolul pe care-l reprezintă vehicularea a tot mai multor deșeuri industriale către marile fluvii (Nilul, Amazonul, Fluviul Galben etc.).

A fost director al Muzeului de Oceanografie din Monaco. În 1992, a fost invitat oficial la conferința Națiunilor Unite pentru mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro, iar în 1993, a fost numit în Comitetul consultativ al Națiunilor Unite și consilier pentru dezvoltare durabilă al Băncii Mondiale

1848 – A început insurecția de la București, în cadrul Revoluţiei paşoptiste din Valahia.

Revoluţia paşoptistă din Ţara Românească de la 1848 a avut câteva centre de declanşare: la Bucureşti, Telega, Islaz şi Ocnele Mari.

La Islaz a izbucnit Revoluţia la 9 iunie 1848, şi tot aici a fost adoptată şi Proclamaţia de la Islaz, prin care se cerea: egalitate în faţa legii, adunare obştească reprezentativă, organizare democratică republicană a statului, independenţă administrativă şi legislativă, libertatea tiparului, învăţământ naţional, emanciparea şi împroprietărirea clăcaşilor prin despăgubire.

Tot în această perioadă s-a format şi primul Guvern Revoluţionar provizoriu, format din I.H. Rădulescu, Şt. Golescu, Cristian Tell, N. Pleşoianu şi preotul Radu Şapcă.

La 11 iunie 1848, insurecţia a început şi în Bucureşti. Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti, ştiind că a pierdut sprijinul armatei, a semnat Proclamaţia de la Islaz, care a devenit şi noua constituţie, şi a recunoscut noul guvern, format din Nicolae Bălcescu, secretar de stat pentru afaceri externe, Nicolae Golescu, secretar de stat pentru afaceri interne, Gheorghe Magheru, finanţe, Ion Heliade Rădulescu, culte, Ştefan Golescum justiţie, Constantin Kreţulescu, preşedinte al Consiliului Administrativ, C.A. Rosetti, prefectul Poliţiei Capitalei şi Ioan Odobescu, şef al Oştirii.

1780 – A apărut, în limba latină, prima gramatică a limbii române, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae, de Samuil Micu şi Gheorghe Şincai.

1776 – S-a născut John Constable, remarcabil pictor peisagist englez de factură romantică. Opera sa se caracterizează printr-o permanentă tensiune între observarea minuțioasă a naturii și neglijarea desenului în favoarea culorii. Cunoscut și apreciat în Franța prin expunerile la Salonul din Paris, a exercitat o influență evidentă asupra pictorilor peisagiști francezi, în special asupra artiștilor grupați în Școala de la Barbizon și asupra impresioniștilor.

În 1802, a expus pentru prima oară la Salonul Academiei Regale (Royal Academy). Începând cu această dată, pictorul a expus anual, dar criticii nu i-au acordat o atenție deosebită. Din această perioadă datează o serie de tablouri cu peisaje din valea Dedham (Dedham Vale). Deși nu a ajuns încă la maturitate, tabloul reprodus aici, aflat în prezent la Muzeul Albert and Victoria din Londra, prin stilul și modul în care abordează motivul, trădează deja o personalitate marcantă. Compoziția tabloului este temeinic gândită, privirea spectatorului este îndreptată spre valea râului Stour, iar în centrul imaginii, pe planul al doilea, apare orășelul Dedham. Desprinși din fundalul deschis, copacii dau profunzime tabloului.

1770 – Exploratorul englez James Cook a descoperit Marea Barieră de Corali din largul coastei australiene.

1644 – Toricelli, inventatorul barometrului, a efectuat prima experienţă de măsurare a presiunii atmosferice.

1580 – A fost fondat oraşul Buenos Aires, sub denumirea de Trinidad.

1557 – A decedat Ioan al III-lea al Portugaliei, supranumit o Piedoso („Cel Pios”), al cincisprezecilea rege al Portugaliei și al Algarve.

Pe durata domniei sale, portughezii au devenit primii europeni care au intrat în contact atât cu China, în timpul Dinastiei Ming, cât și cu Japonia, în perioada Muromachi. A abandonat teritoriile musulmane din Africa de Nord, în favoarea comerțului cu India și investițiilor din Brazilia. În Europa, a îmbunătățit relațiile Portugaliei cu regiunea baltică și Rhinelandul, sperând că va stimula astfel comerțul țării.

Ioan a fost responsabil pentru evanghelizarea Orientului Îndepărtat și Braziliei, parțial prin trimiterea acolo a misionarilor iezuiți. Atât iezuiții, cât și Inchiziția portugheză, introdusă în 1536, aveau să devină instituții cheie în Portugalia și pe cuprinsul imperiului. Iezuiții au avut un rol important în medierea relațiilor dintre portughezi și nativi, iar Inchiziția a scutit Portugalia de conflictele civile și războaiele religioase din Franța și din alte țări ale Europei secolului XVI.

1509 – A avut loc căsătoria regelui Henric al VIII-lea al Angliei cu Ecaterina de Aragon, prima dintre soţiile sale.

Leave A Reply

Your email address will not be published.