27 iunie 1885, inventatorii americani Chichester Bell şi Charles S. Tainter au patentat gramofonul

0 8

1992 – A avut loc prima Conferinţă Naţională a Frontului Democrat al Salvării Naţionale (FDSN). În cadrul acestei Conferinţe, preşedintele României, Ion Iliescu, a acceptat propunerea FDSN de a candida pentru un nou mandat prezidenţial.

1991 – Slovenia a fost invadată de trupele iugoslave după ce cu două zile în urmă îşi declarase independenţa.

1989 – Miniştrii de externe al Austriei, Alois Mock şi al Ungariei, Gyula Horn, au tăiat în mod simbolic, la Şopron, gardul de frontieră dintre ţările lor.

1979 – Muhammad Ali, pe numele real Cassius Clay, şi-a anunţat retragerea din box.

Născut la 17 ianuarie 1942, în Louisville, Kentucky, acesta este considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai secolului XX. A început să practice boxul de mic, iar la vârsta de 18 ani a participat la Olimpiada din 1960 de la Roma, unde s-a înscris la categoria uşoară.

După ce a refuzat să intre în Armata SUA şi să plece în Vietnam, a fost nevoit să îşi suspende trei ani activitatea sportivă. A revenit în ring cu forţa şi a devenit cel mai bun boxer la categoria grea.

A învins boxeri celebri, printre care Sonny Liston, George Foreman, pe ultimul făcându-l KO în 1974, când a şi câştigat titlul mondial. Şi-a aparat titlul de zece ori înainte de a fi învins de Leon Spinks, pe care l-a bătut însă şapte luni mai târziu.

S-a retras din activitate cu un record profesionist de 56 de victorii şi 5 meciuri pierdute. În 1996, Ali a fost ales să aprindă flacăra olimpică în timpul ceremoniei de la olimpiada din Atlanta.

În 1998, Ali a primit premiul „Mesagerul Păcii al Naţiunilor Unite”, iar preşedintele George Bush l-a decorat pentru activitatea sa.

1977 – Djibouti (Africa de Est) a devenit independent de Franţa.

1968 – România a semnat Pactul internaţional al drepturilor economice, sociale şi culturale şi Pactul internaţional al drepturilor civile şi politice, adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la data de 19 decembrie 1960.

1968 – La Praga a fost difuzat „manifestul celor 2.000 de cuvinte”, redactat de un grup de intelectuali, care cerea instituirea unui regim democratic în Cehoslovacia.

1967 – Primul bancomat ( ATM) din lume e instalat în Enfield, Londra.

1954 – A intrat în funcţiune, la Obninsk, în Uniunea Sovietică, prima centrală nucleară.

1950 – Preşedintele american Harry S. Truman a ordonat forţelor militare americane să intervină în războiul dintre Coreea de Nord comunistă şi Coreea de Sud, împotriva agresiunii comuniste nord-coreene.

1940 – În urma rezultatului răspunsului Guvernului României la prima notă ultimativă sovietică din 26 iunie 1940, Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) a expediat cea de-a doua notă ultimativă Guvernului României.

Guvernul URSS a adresat Guvernului român o notă care a fost remisă la 26 iunie 1940, seara, de către Excelenţa Sa domnul Molotov, Preşedintele Comisarilor Poporului ai Uniunii Sovietice şi Comisar al Poporului pentru Afacerile Străine, Excelenţei Sale domnul Davidescu, Ministrul României la Moscova.

„Fiind însufleţit de aceeaşi dorinţă ca şi Guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea să producă o neînţelegere între URSS şi România, Guvernul Regal a declarat că este gata să procedeze imediat, şi în sprijinul cel mai larg la discuţiunea amicală şi de comun acord a tuturor propunerilor emanând de la Guvernul sovietic.

În consecinţă, Guvernul român cere Guvernului sovietic să binevoiască a indica locul şi data ce doreşte să fixeze în acest scop. De îndată ce va fi primit un răspuns din partea Guvernului sovietic, Guvernul român îşi va desemna delegaţii şi nădăjduieşte că conversaţiile cu reprezentanţii Guvernului sovietic vor avea ca rezultat să creeze relaţiuni trainice de bună înţelegere şi prietenie între URSS şi România”.

Guvernul României nu a răspuns punctual la propunerile sovietice, încercând să câştige timp. Din această cauză, Guvernul sovietic a trimis Guvernului României o a doua notă ultimativă din noaptea de 27/28 iunie 1940:

„Guvernul URSS consideră răspunsul Guvernului Regal al României din 27 iunie ca imprecis, deoarece în răspuns nu se spune direct că el primeşte propunerea Guvernului sovietic de a-i restitui neîntârziat Basarabia şi partea de Nord a Bucovinei. Însă cum Ministrul României la Moscova, domnul Davidescu, a explicat că răspunsul menţionat al Guvernului Regal al României înseamnă accedarea la propunerea Guvernului sovietic, Guvernul sovietic, primind această explicaţie a domnului Davidescu, propune: În decurs de 4 zile, începând de la ora 14:00, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti; Trupele sovietice, în acelaşi timp, să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de Nord a Bucovinei; În decursul zilei de 28 iunie, trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea Albă; Guvernul Regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce priveşte păstrarea şi nedeteriorarea căilor ferate, a parcurilor de locomotive şi vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, intreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului; Să numească o comisie alcătuită din reprezentanţi ai Guvernelor român şi al URSS, câte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române şi instituţiilor din Basarabia şi partea de Nord a Bucovinei.

Guvernul sovietic insistă ca Guvernul Regal al României să răspundă la propunerea sus-menţionată nu mai târziu de 28 iunie, ora 12:00 ziua (ora Moscovei)”.

În această notă nu se mai discuta de frontierele dintre cele două ţări, ci numai despre evacuarea teritoriilor Basarabiei şi Bucovinei de către armata română.

Prins şi abandonat de aliaţii tradiţionali, Guvernul României a luat una din cele mai discutabile decizii, care a avut consecinţe nefaste pentru milioane de români şi a pecetluit soarta ţării pentru următoarea jumătate de secol.

1923 – A murit omul politic Constantin C. Arion, membru de onoare al Academiei Române; s-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator; ministru în mai multe rânduri (al cultelor şi instrucţiunii publice, de interne, al agriculturii şi domeniilor, de externe).

A avut un rol important în impunerea legii prin care s-a acordat Academiei Române suma necesară pentru construirea unui local special destinat bibliotecii.

1913 – România a declarat război Bulgariei, intrând în Al Doilea Război balcanic, alături de Grecia, Serbia, Muntenegru şi Turcia.

Regele Carol I, în calitate de comandant suprem al armatei, şi-a stabilit cartierul general la Corabia.

1905 – A avut loc revolta matrozilor de pe crucişetorul rus “Potemkin”.

La data de 27 iunie 1905, o revoltă a izbucnit la bordul Potemkin, din marina rusă, la Odessa, în Marea Neagră. Un marinar a fost ucis de un ofiţer după ce s-a plâns de carnea stricată servită la masă . Imediat, echipajul s-a răsculat la iniţiativa unui lider revoluţionar, Afanasy Matiouchenko.

Opt ofiţeri li s-a alăturat, căpitanul şi mai mulţi ofiţeri fiind ucişi şi aruncaţi în mare. Marinarii de pe Potemkin au arborat pe catarg steagul roşu de revoluţie. Două alte nave au aderat la insurgenţă.

Două zile mai târziu, revolta s-a răspândit în portul Odesa şi în alte porturi ale Imperiului.

Autorităţile au instituit legea marţială, iar represiunea care a urmat şi în timpul represiunii au fost sute de morţi.

După o lungă rătăcire în Marea Neagră, în cele din urmă, răsculaţii au cerut azil în România, în portul Constanţa.

1901 – La Bucureşti, România şi Austro-Ungaria au încheiat o Convenţie cu privire la extrădarea reciprocă a infractorilor.

1885 – Inventatorii americani Chichester Bell şi Charles S. Tainter au patentat gramofonul.

Charles Sumner Tainter, Chichester Bell și Alexander Graham Bell au început să lucreze la îmbunătățirea fonografului Edison în 1881. În faza discuțiilor, au ajuns la concluzia că lipsa de viabilitate a acestei invenții rezida tocmai în suportul înregistrării. Folia de cositor se uza repede, iar după patru citiri sunetele deveneau neinteligibile.

Prima schiță a proiectului prevedea ca în locul cilindrului de cositor să se afle un disc de ceară, fildeș, cauciuc, celuloid sau lemn moale așezat vertical. Materialul trebuia deci să fie ușor de inscripționat, dar cât mai greu deformabil. În mai și septembrie 1881 au fost construite primele aparate experimentale, cu ajutorul cărora Tainter a descoperit faptul că înregistrările făcute în ceară erau de calitate superioară celor în folii de cositor. Din 8 noiembrie ale aceluiași an s-a păstrat un disc de ceară placată cu cupru, care conține striații laterale.

Perioada cuprinsă între sfârșitul lui 1881 și începutul lui 1882 este bogată în experimente. Tainter încearcă diverse metode de redare a sunetului, precum și diverse compoziții ale suportului pe care se făcea înregistrarea. După o scurtă vacanță, în august 1882 construiește un dispozitiv mecanic care îi va permite să obțină o viteză constantă de rotație a discului.

Până în 1885 va încerca diverse metode de înregistrare și reproducere a sunetelor, căutând în principal să reducă uzura și zgomotele parazite. În primăvara lui 1885 Tainter construiește un aparat care înregistrează sunetul pe fâșii lungi de hârtie acoperită cu ceară. Astfel, constată că trebuie să reducă dimensiunile striațiilor.

Pe 14 mai 1885 a fost terminat un aparat care înregistra sunetele pe un cilindru de hârtie acoperită cu ceară. Cilindrul avea 22,86 cm lungime, 2 cm în diametru, iar grosimea stratului de ceară era de 0,63 cm. Cu o frecvență a striațiilor de 47/cm, cilindrul totaliza 10 minute. În iulie 1885 o a doua mașină înregistra pe un cilindru de 15,24 cm lungime și 2,54 cm în diametru, la frecvența de 59 striații/cm. După ce și-a îmbunătățit aparatul (numit de acum grafofon), în august același an a dat comanda pentru construirea a 6 exemplare, terminate abia în decembrie. Unul dintre acestea se mai păstrează încă la Institutul Smithsonian.

În anii următori au fost perfecționate o serie de elemente: cilindrii de hârtie pe care se aplica ceara (1887), mecanismul de rotire constantă a cilindrului (1887), compoziția cerii (1887 și 1890), procedeul de turnare și șlefuire al cerii, care elimina eventualele bule de aer (1890) etc. Întrucât volumul de redare a sunetului era foarte mic, în 1888 Tainter introduce tuburile pentru ascultat. Aparatele sale încep să fie promovate și vândute ca dictafoane.

Progresele obținute de Tainter i-au suscitat interesul lui Edison, care a reluat lucrul la fonograf. A înlocuit folia de cositor cu cilindrul de ceară. Varianta sa a aparatului s-a dovedit în timp mai bună ca cea a lui Tainter, astfel încât i-a supraviețuit acesteia. În 1896, Edison și Easton (deținătorul din acel moment al patentei pentru grafofon) au făcut schimb de patente pentru a putea produce ambele modele, iar din 1897 încetează a mai fi fabricați cilindrii pentru grafofon.

1848 – În cadrul Revoluţie din Valahia, circa 30 000 oameni adunaţi pe Câmpia Filaretului, numită de atunci Câmpia Libertăţii, au depus jurământul pe programul revoluţionar şi au aclamat Guvernul provizoriu constituit.

1844 – Joseph Smith, fondatorul sectei mormone „Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă”, primul profet al cultului ormon, şi fratele său, Hyrum Smith, au fost asasinaţi în oraşul Carthage, Illinois.

Smith şi Hyrum se aflau în închisoarea din Carthage, sub acuzaţia de trădare. La 27 iunie 1844, un grup înarmat a luat cu asalt închisoarea şi l-a ucis pe Hyrum. Smith avea un pistol care îi fusese adus clandestin în închisoare cu care a tras mai multe focuri în atacatori înainte de a fi împuşcat de mai multe ori şi a murit la scurt timp.

Smith a fost îngropat în Nauvoo. Cinci oameni au fost judecaţi pentru uciderea lui, toţi au fost achitaţi.

1829 – A murit James Smithson, fondatorul „Institutului Smithsonian”.

Înfiinţat cu scopul „de a creşte răspândirea cunoştinţelor omenirii”, Smithsonian Institution înglobează cel mai mare complex muzeal din lume. 19 muzee sunt în Statele Unite, 140 de muzee afiliate sunt în alte ţări.

Tematica exponatelor acoperă mai toate domeniile artei, ştiinţei, literaturii din diverse continente.

Institutul coordonează 9 centre de cercetare şi oferă numeroase burse de studii pentru studenţi şi doctoranzi (inclusiv în România).

1611 – A avut loc Lupta de lângă Braşov, în care domnul Munteniei, Radu Şerban, a zdrobit oastea lui Gabriel Bathory, care se refugiase la Sibiu.

Turcii au pătruns în Muntenia şi au intrat apoi în Transilvania (15 septembrie 1611). Radu Şerban s-a retras în Moldova, de unde a plecat apoi în Polonia, iar de aici la Viena (decembrie), unde a murit, la 13 martie 1620.

La 12 septembrie 1611, turcii l-au instalat pe Radu Mihnea domn al Munteniei.

1484 – Armata turcă a trecut Dunărea pe la Isaccea, pentru a ataca Moldova şi a făcut joncţiunea cu armata Ţării Româneşti, condusă de Vlad Călugărul şi cu un corp de oaste tătar.

1358 – A fost fondată Republica Raguza (Dubrovnik).

În 1358, Veneţia a renunţat, prin Tratatul de la Zadr, la Dalmaţia, iar oraşul Raguza (Dubrovnik în croată) a acceptat hegemonia regelui Ludovic I al Ungariei şi Croaţiei.

La data de 27 iunie 1358, a fost semnat acordul final la Vişegrad între Ludovic I şi Arhiepiscopul Saraka Ivan.

Raguza a fost o republică maritimă în Dalmaţia (astăzi în Croaţia ), care a existat între 1358 – 1808. Ea a atins apogeul în secolele 15 şi 16, sub protecţia Imperiului Otoman , înainte de a fi cucerită de Imperiului francez sub împăratul Napoleon Bonaparte, în 1808.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats