(VIDEO)14 iulie 1880, Ziua Naţională a Franţei

0 9

2000 – România a aderat la Agenţia Europeană de Mediu (AEM), organism care are ca obiectiv colectarea şi prelucrarea informaţiilor privind starea mediului la nivel european, măsuri necesare protejării mediului, precum şi pentru a se asigura că publicul este informat cu privire la starea mediului (calitatea mediului, sensibilitatea mediului, presiunile asupra mediului).

1999 – Au avut loc lucrările Consiliului Naţional al Tineretului Naţional Liberal, consiliu ce a adoptat „Manifestul Tinerei Generaţii”, care exprimă protestul tinerilor liberali faţă de „prestaţia” actualei clase politice şi propune „altfel de oameni, altfel de idei şi atitudini în viata politică”.

1997 – A fost asasinat Gianni Versace pe scările propriei case din Miami Beach, de Andrew Cunanan, un travestit şi un criminal în serie.

Gianni Versace a fost un creator de modă, fondatorul casei de modă „Gianni Versaceˮ, care producea accesorii, parfumuri şi cosmetice, mobilă, precum şi îmbrăcăminte.

1998 – A intrat în vigoare Legea tichetelor de masă.

Tichetele de masă au fost create în Franţa anilor 1960, adoptate apoi de celelalte state, pentru a încuraja companiile să contribuie financiar la creşterea productivităţii şi la îmbunătăţirea stării generale de sănătate a populaţiei.

1992 – A fost semnată „Declaraţia privind înţelegerea reciprocă şi colaborarea prieteneascăˮ între România şi Belarus. Erau vizate relaţiile comercial-economice şi colaborarea tehnico-ştiinţifică.

1975 – S-a născut Fabian Anton, scenograf, poet, jurnalist şi editor român.

A colaborat cu publicaţii precum Ziua, Evenimentul zilei, Lumea credinţei, etc. Este preşedintele „Fundaţiei Arhiva Culturală Românăˮ, fondator al „Canadian Cultural Centerˮ, primul editor român al textelor lui Ernesto Che Guevara, apărute în volumul „Cuvinte către revoluţionariˮ, editura Eikon, Cluj.

Scrieri: Mic tratat de colorare a nopţii. Poeme; O istorie cronologică a Sfântului Munte Athos; Strada Armenească – Convorbiri cu Alexandru Paleologu.

1967 – A încetat din viaţă Tudor Arghezi, scriitor român cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea liricii româneşti sub influenţa baudelairismului. A scris teatru, proză (Cimitirul Buna Vestire, Ochii Maicii Domnului), literatură pentru copii şi pamflete (Bilete de papagal).

1966 – Richard Speck a intrat într-un stabiliment din Chicago, SUA, unde a luat ostatice 9 asistente, pe care le-a bătut, le-a violat în repetate rânduri şi le-a înjunghiat până ce le-a omorât. Acesta a fost cel mai oribil şi sângeros masacru din istoria Americii.

În 2007, regizorul Michael Feifer a transpus realitatea şi în film: Chicago Massacre: Richard Speck.

1958 – În închisoarea de exterminare de la Gherla a avut loc o revoltă a 5000 de deţinuţi politici împotirva administraţiei penitenciarului şi a regimului de exterminare (bătăile până la schilodirea pe viaţă, ucidere chiar, interzicerea scoaterii la aer, izolarea în celule cu apă pe jos).

1947 – Un grup de zece conducători ai PNŢ, în frunte cu vicepreşedintele Ion Mihalache, Nicolae Penescu, secretar general şi Nicolae Caradino, director la ziarul „Dreptatea”, a fost arestat pe aeroportul din Tămădău, la 46 km de Bucureşti, sub acuzaţia de „fugă într-o ţară străină”. Este arestat şi Corneliu Coposu, deşi nu făcea parte din grupul de la Tămădău.

1935 – A fost creată organizaţia de dreapta „Partidul Naţional Creştinˮ, prin fuziunea „Ligii Apărării Naţional-Creştineˮ, condusă de A.C.Cuza, cu „Partidul Naţional Agrarˮ, condus de Octavian Goga.

1923 – Inaugurarea Academiei de Drept Internaţional de la Haga

1910 – S-a născut William Hanna, co-preşedinte şi co-fondator al studiourilor „Hanna Barbera”. Alături de Joseph Barbera a dominat industria desenelor animate, fiind creatorul personajelor Tom şi Jerry, Scooby Doo, etc.

Cei doi au câştigat 7 premii Oscar şi 8 premii Grammy, desenele lor animate devenind simboluri culturale, vizionate la nivel global de peste 300 de milioane de telespectatori şi traduse în peste 20 de limbi.

1883 – S-a născut compozitorul Alexandru Zirra, pioner al muzicii româneşti de operă.

Alexandru Zirra a studiat la Conservatorul din Iaşi şi s-a perfecţionat la Conservatorul „Giuseppe Verdiˮ din Milano. A fost profesor şi director la Conservatorul din Iaşi, director al „Operei Româneˮ din Bucureşti, iar în 1944 a fost distins cu premiul G.Hamangiu al Academiei Române.

1873 – A fost înfiinţată transmisiunile militare în Armata Română. Principele Carol a semnat un decret prin care s-a aprobat înfiinţarea unei secţii de telegrafie în cadrul Batalionului de geniu al Armatei Române.

1880 – Ziua Naţională a Franţei

Ziua Naţională a Franţei, instaurată în anul 1880, celebrează cele două evenimente care au marcat istoria modernă a Franţei, începutul Revoluţiei Franceze prin căderea Bastiliei şi Sărbătoarea Federaţiei. Prin semnificaţiile sale şi în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută şi sărbătorită şi în alte ţări din Europa sau din lume.

În 14 iulie 1789 revoluţionarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federaţiei din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii şi unităţii tuturor francezilor,  regele Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.

Libertate, Egalitate, Fraternitate avea să devină deviza Republicii Franceze şi frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia, iar 14 iulie, Ziua Naţională a Franţei.

În 14 iulie 2015, la Paris va avea loc pentru a 135-a oară tradiţionala defililare militară, ca simbol al unităţii naţionale fondată pe valorile republicane şi ca omagiu adus soldaţilor de ieri şi de astăzi.

Conform tradiţiei, la ora 10 fix, preşedintele Franţei ajunge la Arcul de Triumf din Place de l’Étoile, este întâmpinat de şeful Statului Major al armatelor, trece trupele în revistă şi apoi merge pe Champs-Elysées pentru a asista alături de miile de parizieni la defilarea militară, inspirată de parada gărzii federale din 1790.

Seara, Tour Eiffel va fi în centrul unui magnific foc de artificii, tras începând de la ora 23, care pentru al doilea an consecutiv va avea tema „Parisul întâmpină lumea”.

„Libertate, Egalitate, Fraternitate”

„Este o revoltă ?” l-a întrebat Ludovic al XVI-lea pe ducele de La Rochefoucauld, în 12 iulie 1789.

– „Nu sire, este o revoluţie” i-a răspuns omul său de încredere.

Două zile mai tîrziu, în 14 iulie fortăreaţa închisoare Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, era luată cu asalt de revoluţionarii parizieni. Elanul  popular purta şi germenii Declaraţiei drepturilor omului şi ale cetăţeanului, adoptată de Adunarea Naţională Franceză în august 1789:

” Oamenii se nasc şi rămân liberi şi egali în drepturi ” – o frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democraţii occidentale când şi-au scris Constituţia.

”Reprezentanţii poporului francez, constituiţi în Adunare Naţională, considerând că ignorarea, nesocotirea sau dispreţuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice şi ale corupţiei guvernelor, au hotarât să expună într-o declaraţie solemnă drepturile naturale, inalienabile şi sacre ale omului, astfel ca această declaraţie, mereu prezentă înaintea tuturor membrilor societăţii, să le reamintească fără încetare drepturile şi îndatoririle lor „- se mai afirma în Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului, ale cărei  concepte fundamentale au marcat trecerea Franţei la epoca modernă şi sunt prezente şi astăzi în documentele internaţionale.

Exact după un an, în 14 iulie 1790, caderea Bastiliei avea să fie celebrată pe Champ-de-Mars din Paris într-un spirit de uniune naţională şi cu mare entuziasm.

La Sărbătoarea Federaţiei au venit de 100 de mii de francezi din cele 83 de departamente nou înfiinţate şi de circa o jumătate de milion de parizieni. La Fayette, comandantul gărzii naţionale a condus pe un cal alb parada gărzilor federale, iar  Regele Franţei Ludovic al XVI-lea a jurat credinţă Naţiunii şi legii.

A avut loc şi o a doua Sărbătoare a Federaţiei, în 14 iulie 1792, cu doar două luni înainte de proclamarea primei Republici Franceze, dar fără marele entuziasm al primei sărbători.

La 14 iulie 1795, în mod oficial,  La Marseillaise, melodia  cântată de soldaţii republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, a devenit imnul naţional al Franţei.

Din 1880, la propunerea deputatului Benjamin Raspail, ziua de 14 iulie avea să devină Ziua Naţională a Franţei. În acel an, Republica a sărbătorit grandios. Ministrul de interne a cerut prefecţilor să organizeze festivităţi atât de strălucite, pe cât permit resursele locale, iar la Paris, pe hipodromul din Longchamp a avut loc o mare defilare militară, în faţa a 300 000 de spectatori şi în prezenţa preşedintelui Jules Grévy. Tot atunci, s-a inaugurat şi monumentul din Place de la République şi au fost peste tot concerte şi focuri de artificii.

Franţa se numără printre membrii fondatori ai ONU, în 1945, şi este unul dintre cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate, este membru fondator NATO, în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro şi al Spaţiului Schengen.

Încă din anii 1950, reconcilierea şi cooperarea cu Germania au dat Franţei un rol important în construcţia europeană. Franţa, o partizană a conceptului de Uniune Europeană puternic integrată din punct de vedere politic,  în ciuda respingerii Tratatului Constituţional European în mai 2005,  este unul dintre statele-membre cele mai influente şi dinamice din Uniunea Europeană şi acţionează împreună cu Germania pentru promovarea celor mai importante reforme de domeniu ale UE. Este una dintre cele cinci ţări recunoscute oficial ca „State posesoare de arme nucleare” prin Tratatul de neproliferare nucleară, fiind a treia putere nucleară, iar armata franceză este una dintre cele mai dotate din punct de vedere financiar armate din Europa.

Franţa este principalul contributor şi promotor al acţiunii Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei care, pornind de la afinitatea pentru limba franceză, reuneşte state şi guverne de pe cinci continente.  Franţa face şi din grupul celor mai industrializate naţiuni, G8, fiind a cincea  economie mondială, conform statisticilor Băncii Mondiale din 2014.

1789 – Răsculaţii parizieni au atacat Bastilia. Cucerirea fortăreţei marchează începutul Revoluţiei franceze. Parizienii, înfricoşaţi de ideea unui posibil complot aristocratic, invadează „Hotel des Invalidesˮ şi scot peste 30000 de puşti şi de tunuri păstrate în pivniţa clădirii.

1700 – A fost semnat „Tratatul de Pace de la Constantinopolˮ între Rusia şi Turcia, prin care Marea Azov a fost atribuită Rusiei.

1582 – A apărut „Pala de la Orăştieˮ, prima traducere a vechilor cărţi biblice „Genezaˮ şi „Exodulˮ, tipărită la Orăştie de maestrul-tipograf Şerban, fiul diaconului Coresi. (foto simpleenglishuk.wordpress.com)

Este un preţios document lingvistic, mai ales datorită încercărilor de unificare a limbii prin evitarea regionalismelor. Traducerea demonstra posibilitatea de expresie ale limbii române şi capacitatea ei de a fi limbă de cultură.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats