De ce nu pot refuza bănuțul nașului la cununie, sau despre lucrurile care nu se văd, dar există

Textul de mai jos îmi exprimă convingerile personale. Ograda altuia nu mă privește.

0 24

Totul începe cu câteva luni înainte. Viitorii miri vin la mine să programeze cununia, și să se intereseze de pregătirile preliminarii. Din exterior, pare o simplă banalitate: treci o dată în agendă. De fapt, atunci începe dansul. Îi iau deoparte, și declanșez un trialog, fiind atent la fiecare mișcare, silabă, respirație. Un cuvânt greșit poate destabiliza relația. Discuția vizează întotdeauna dragostea jertfitoare și cruciformă ca platformă a căsniciei lor. Nici nu vă închipuiți cât de bine trebuie să cântăresc fiecare emisie fonică. E-n joc destinul unei familii.

La spovedania dinaintea săvârșirii Tainei, toate aceste simțăminte se amplifică, pentru că se adaugă coeficientul sacramental. Tot ceea ce le spun acolo mirilor, trebuie să se înfigă adânc în inimă. Sunt total responsabil de felul în care ei pleacă de sub epitrahil. O spovedanie poate dura și o ora/mire, și de cele mai multe ori, plec epuizat din biserică. Dar nu asta e important. Ei trebuie să meargă acasă cu Hristos de mânuță.

A venit ziua cununiei. Programarea e la ora 17:00. La 15:30 sunt deja echipat, pivotând ca Cinderella în fața oglinzii, să nu am scame sau cute. Mă detașez pentru jumătate de oră de toate zgomotele, pentru a-mi așeza predica în minte. Nu te poți duce nepregătit. Sunt oameni care vin însetați de cuvânt bun, cuvânt hristic, cuvânt filocalic. Nu le putem da cu praful improvizației în ochi. Intru în biserică. Din pridvor și până în capătul altarului, scanez cu dermatoscopul natural pânzele de păianjen, ceara de pe covoare, țoalele neîndreptate, icoanele prăfuite. Veghez să fie aprinse căndeluțele.

Totul trebuie să respire a frumusețe. Cochetăria liturgică e indispensabilă pentru un preot. Iau cele mai noi veșminte, și încep să-mi așez cu gingășie și sfială sfintele podoabe: evanghelia, crucea, cununiile, sfeșnicele, paharul cu vin proaspăt, prescura cu pecetea vizibilă, cartea de slujbă. Sosește alaiul. Trebuie să mă găsească jovial și cucernic. Îi poftesc înauntru, și începem Sfânta Taină. Nu voi descrie fiecare etapă, dar trebuie să vă mărturiesc că, există momente când tensiunea arterială îmi ajunge și la 180/100 mmHg.

Nu pot rosti cuvinte precum acestea, fără să încep a trepida: „Uneşte‑i pe dânşii într‑un gând; încununează‑i într‑un trup; dăruieşte‑le lor roadă pântecelui, dobândire de prunci buni”; sau: „Şi‑i învredniceşte pe dânşii să ajungă bătrâneţi fericite, cu inimă curată împlinind poruncile Tale”; sau: „aţi săvârşit jurământ înaintea sfântului altar că veţi păzi legătura dragostei şi a unirii între voi până la mormânt, curată, neîntreruptă, dreaptă şi cinstită”. Sau când le unești dreptele… Simți cum Hristos îți curge prin artere, și săvârșește unirea dintre bărbat și femeie.

Fiecare cuvânt trebuie articulat impecabil, pe tonalitate cuviincioasă. Fiecare gest liturgic să exprime eleganță și sacralitate. Predica să fie evanghelică, iar subiectul principal – Iisus Hristos.

Toate acestea necesită încordare, atenție, efort, pregătire, trăire. Faptul că primesc un bănuț pentru această osteneală, mă onorează, ajutându-mă să supraviețuiesc, și să fiu mereu echipat intelectual și afectiv. Ce-ți dă Statul, se duce înapoi ca impozit. Ce-ți dă omul, aia pui pe masă la prunci. Și Domnul ajută mereu să fie și de-un pantof pentru preoteasă, și de-o carte bună pentru mine.

P.S. Dacă vi se pare strigător la cer să dați unui părinte un ban pentru o slujbă oficiată, gândiți-vă că, acum câteva săptămâni, au venit cei de la gaz cu revizia; s-au dus până în balcon, au pornit un aparat, l-au închis, au tăiat factura, și au plecat. Durata operațiunii: 45 secunde; cost 150 lei.
„Dignus operarius mercede sua” (I Timotei 5:18)

(Preot Ioan Bădiliță)

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats