7 august 1881, s-a născut compozitorul George Enescu, strălucit reprezentant al muzicii româneşti

0 42

1998 – Atentatele cu bombe de la ambasadele americane din Nairobi (Kenya) şi Dar es Salaam (Tanzania) au provocat moartea a 257 de persoane (din care 12 americani), atentate revendicate de Armata islamică pentru eliberarea locurilor sfinte.

1958 – A murit criptologul Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele decriptări de documente codate, în timpul Primului Război Mondial. A produs senzaţie în 1913, prin publicarea memoriilor „The American Black Chamber”, care a dus la promulgarea legii securităţii.

1956 – A avut loc accidentul de la Cali; un convoi militar care transporta combustibil, muniţie şi explozibil a explodat în plin centrul oraşului, cauzând 1200 de victime.

1941 – A încetat din viaţă Rabindranath Tagore, poet, dramaturg, romancier, pictor, filosof şi compozitor, supranumit Sufletul Bengalului şi Profetul Indiei moderne, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1913), motivaţia Juriului Nobel fiind: „în temeiul versurilor sale profund sensibile, proaspete şi frumoase, prin care, cu un meşteşug desăvârşit, a izbutit să facă din gândirea sa poetică, rostită în propriile-i cuvinte englezeşti, o parte integrantă a literaturii occidentale”.

Opera sa literară cea mai faimoasă este culegerea de poezii „Grădinarul” sau „Ofranda lirică” (1913).

Scrierile sale sunt pătrunse de o adâncă religiozitate şi reflectă admiraţia pentru natură şi pentru patria sa, India. Începând cu anul 1929 s-a ocupat de pictură, a fost şi compozitor al mai multor cântece cu caracter popular. Imnurile naţionale ale Indiei şi Bangladeshului sunt compuse pe cuvintele unor poeme ale lui Tagore.

1911 – A decedat Gheorghe Cârţan, ţăran român care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania, distribuind cărţi româneşti, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi „Columna lui Traian” şi alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independenţă al României.

Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungar şi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea.

A trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munţii, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărţi româneşti şi cărţi de istorie.

1903 – A văzut lumina zilei Seymour Louis Bazett Leakey, antropolog englez care a descoperit rămăşiţele fosilizate ale unui hominid timpuriu (1750000 ani), numit Zinjantropus, iar ulterior Australopitecus.

În 1961 a descoperit fosile ale lui Homo Habilis (omul îndemânatic).

1881 – S-a născut compozitorul George Enescu, strălucit reprezentant al muzicii româneşti, membru corespondent al Academiei des Beaux-Arts din Paris (1929), al Academiei „Santa Cecilia” din Roma (1931), al Institutului francez din Paris (1936), al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Praga (1937), iar la 12 august 1948 a devenit membru onorific al Academiei Române.

Creaţia sa muzicală cuprinde lucrări pentru orchestră („Poema Română”, „Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră”, cele două Rapsodii Române, Uvertura pentru concert, concert pentru pian şi orchestră), muzică de cameră, piese instrumentale, piese vocale cu acompaniament de pian, muzică corală, muzică vocal-simfonică.

Lucrările sale au fost distinse cu prestigioase premii internaţionale: Premiul de compoziţie Pleyel din Paris – 1903; Premiul discului, oferit de revista „Candide” din Paris – 1933.

1876 – S-a născut Mata Hari, cunoscută în Europa ca dansatoare, curtezană şi spioană în serviciul Germaniei, în timpul Primului Război Mondial.

A fost condamnată şi executată de către un pluton de execuţie francez, pe data de 15 octombrie 1917, pentru spionaj.

1858 – S-a semnat Convenţia de la Paris, în cadrul căreia pentru Principatele Române se prevedea un regim parlamentar şi censitar, se desfiinţau privilegiile marii boierimi, iar ca cele două ţări române să se numească Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domnitor, guvern şi adunare legiuitoare proprii.

1848 – S-a stins din viaţă Jons Jakob Berzelius, chimist suedez, inventator al notaţiei chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne,  alături de John Dalton şi Antoine Lavoisier.

Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, toriu şi ceriu. A fost ales membru al Academiei Regale de Ştiinţe a Suediei în 1808 şi a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837.

A descoperit legea proporţiilor constante, care arăta că substanţele anorganice sunt compuse din diferite elemente în proporţie constantă cu greutatea lor.

1834 – A decedat Joseph Marie Charles, supranumit Jacquard, inventator francez, care a lăsat drept moştenire primul război de ţesut semi-automatic.

A studiat de unul singur mecanica, reuşind în 1801 să pună la punct războiul de ţesut Jacquard, care îi poartă numele. Jacquard şi-a dotat războiul de ţesut cu un ingenios mecanism care selecta diferenţiat firele de urzeală după un program înscris pe placate perforate. Prin această inovaţie, războiul de ţesut a devenit mult mai simplu de operat, reducându-se numărul de lucrători la unul singur, faţă de condiţiile anterioare, când era necesar efortul conjugat al mai multor operatori umani.

În anul 1815, Napoleon Bonaparte a descoperit din întâmplare invenţia lui Jacquard, şi nu mult după aceea, datorită aprecierii lui Napoleon, Jacquard a fost distins de către Academia din Lyon cu Premiul Inventatorilor, iar în 1819, Joseph Marie Charles a fost ridicat în rangul de cavaler al Legiunii de Onoare.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

free stats