All for Joomla All for Webmasters
6 aprilie 1941, s-a născut, la Găeşti, jud. Dâmboviţa, Gheorghe Zamfir, naist roman, improvizator, aranjor şi dirijor de muzică populară românească

6 aprilie 1941, s-a născut, la Găeşti, jud. Dâmboviţa, Gheorghe Zamfir, naist roman, improvizator, aranjor şi dirijor de muzică populară românească

Like
8
0
Thursday, 05 April 2018
Calendar

1998 – Secţia Militară a Curţii Supreme de Justiţie a început procesul generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, acuzaţi de omor deosebit de grav şi tentativă la omor deosebit de grav, în legătură cu reprimarea manifestanţilor timişoreni, în decembrie 1989.

1994 – Pe aeroportul din capitala ruandeză Kigali s-a prăbuşit un avion care-i avea la bord pe preşedintele Ruandei, Juvenal Habyarimana, şi pe omologul său din Burundi, Cyprien Ntaryamira, ca urmare a unui atac cu rachete. Toţi cei 12 pasageri ai avionului au fost ucişi.

După atentat, întreaga ţară a intrat într-un război civil, de mai multe luni, care a provocat, conform estimărilor ONU, aproximativ 1,5 milioane de victime.

1992 – A început asediul oraşului Sarajevo de către armata sârbă condusă de Slobodan Miloşevici. În aceeaşi zi, Comunitatea europeană a recunoscut independenţa Bosniei-Herţegovina.

1973 – La Bucureşti, a avut loc premiera filmului Veronica, în regia Elisabetei Bostan şi pe muzica lui Temistocle Popa. Printre actori au figurat Lulu Mihăescu, Margareta Pâslaru şi Dem Rădulescu.

1968 – Echipa masculină de handbal Steaua Bucureşti a cucerit Cupa Campionilor Europeni.

1965 – A fost lansat, la Cape Kennedy, Florida, S.U.A., primul satelit comercial de comunicaţii din lume – „Early Bird I”, care a devenit operaţional la 28 iunie, acelaşi an.

1949 – Biroul Politic al CC al PCUS a adoptat hotărârea „cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneşti a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele de poliţie germane şi româneşti, a membrilor partidelor şi organizaţiilor profasciste, a gardiştilor albi, a membrilor sectelor ilegale şi a familiilor lor”.

1941 – A avut loc Recensământul general al populaţiei României, potrivit căruia populaţia era de 13 537 757 persoane, fapt explicabil prin pierderile teritoriale din 1940, când, în mai puţin de trei luni, numărul locuitorilor s-a diminuat cu 6 829 238 persoane, ceea ce reprezenta 34% din totalul populaţiei, iar teritoriul cu 99 928 km2, adică 33,7% din suprafaţa ţării.

Structura etnică a populaţiei era formată din români: 11 827 110 (87,4%), germani: 542 326 (4%), unguri: 407 188 (3%), alţii şi nedeclaraţi: 759 184 (5,6%).

1941 – S-a născut, la Găeşti, jud. Dâmboviţa, Gheorghe Zamfir, naist roman, improvizator, aranjor şi dirijor de muzică populară românească. A condus Orchestra de muzică populară „Ciocârlia” din Bucureşti. Ca interpret şi dirijor, a primit numeroase premii în ţară şi peste hotare. Este membru al Uniunii Compozitorilor din Franţa, din Republica Moldova etc. A efectuat numeroase turnee artistice în Europa, Canada şi Japonia.

1937 – A luat fiinţă Şcoala Politehnică „Gh. Asachi” din Iaşi. În 1948, această instituţie s-a divizat în: Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi Institutul Politehnic „Gh. Asachi”, în prezent Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi, care are 10 facultăţi.

1920 – S-a înfiinţat, în Turcia, Agenţia de Presă Anatolia.

1917 – La Chişinău, s-a desfăşurat Congresul Cooperatorilor din Basarabia, care s-a pronunţat pentru autonomia Basarabiei.

1913 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, prima instituţie de învăţământ economic superior din România (azi Academia de Înalte Studii Economice).

1909 – Exploratorul american Robert-Edwin Peary a atins Polul Nord.

1907 – Firma „Union Baugesselschaft” din Viena a început lucrările de aducţiune a apei de la Timişeşti, judeţul Iaşi. La 6 ianuarie 1911, a ajuns apa la Iaşi.

1877 – A fost emis decretul de mobilizare generală a armatei române, care aduce sub arme aproximativ 100. 000 de oameni. Mobilizarea în cadrul Războiului de Independenţă a României s-a încheiat la 15 aprilie, trupele ocupând iniţial poziţii de apărare pe Dunăre.

1877 – Teatrul cel Mare din Bucureşti a primit oficial denumirea de Teatrul Naţional şi a devenit Societate Dramatică, sub auspiciile statului. Primul director al Teatrului Naţional a fost Ion Ghica (până în anul 1881).

1874 – La Bucureşti, s-a instituit prin decret Comisia monumentelor publice, având drept scop conservarea monumentelor publice din România.

1873 – S-a votat Legea creditului financiar român, care a pus bazele celei dintâi mari instituţii moderne de credit în România – Creditul funciar rural. Primul director a fost cărturarul Ion Ghica.

1869 – Americanul Isaac Hodggos a patentat patinele cu rotile.

1838 – Cu aprobarea împăratului rus, în târgul Tuzla din sudul Basarabiei ţariste, unde se extrăgea sare, a fost desemnat un funcţionar aparte, având rangul de pristav de sector, care urma să conducă subunitatea de poliţişti de aici.

1826 – A murit Gustave Moreau, pictor, gravor și desenator francez, unul din cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului în pictură. Tematica vastei sale opere și-o alegea din lecturile clasice. Tehnica sa se caracteriza printr-o factură suavă, care reda în mod magistral lumea onirică și plină de simboluri. Împreună cu Odilon Redon, Edward Burne-Jones și Arnold Böcklin a avut aceeași năzuință: să ajungă, cu ajutorul picturii, la ceea ce este invizibil, la sfera subconștientului, la vise.

În 1864, a fost distins cu o medalie a Salonului Oficial pentru tabloul Oedip și Sfinxul, iar în 1868, a devenit membru al juriului concursului pentru Grand Prix de Rome.

Zenitul carierei sale l-a atins un an mai târziu, când a participat la Salon cu patru formate relativ mici, care diferă de opera sa de până atunci prin simplificarea, chiar abstracțiunea aplicată fundalurilor, prin contrastele coloristice mai accentuate: Salomea, Hercule și hidra din Lerna, Viziunea (Salomea cu capul lui Ioan Botezătorul) și Sfântul Sebastian, apreciate de critică drept tablouri vizionare.

Decorat, artist recunoscut și deosebit de apreciat, Moreau lucra fără odihnă. A pictat tablouri mari cu teme din mitologia greco-romană, a desenat flori tropicale în serele Muzeului de Științe Naturale.

1795 – A apărut prima carte românească de matematică, „Aritmetica”, tipărită în Moldova şi datorată episcopului de Hotin, Amfilohie.

1749 – Constantin Mavrocordat a abolit şerbia în Moldova, prin redefinirea statutului vecinilor, care nu au mai fost consideraţi robi, ci ţărani fără pământ. Anterior, la 05.08.1746, se instituise aceeaşi reformă în Muntenia, desfiinţând rumânia.

1585 – S-a încheiat domnia lui Petru Cercel în Muntenia. Domnitorul s-a remarcat prin reconstrucţia şi amplificare curţii domneşti de la Târgovişte, înălţând şi o monumentală biserică paraclis, decorată ulterior cu pictură sub Constantin Brâncoveanu, în 1702.

1572 – Din ordinul domnului Ioan Vodă cel Viteaz al Moldovei, marele boier Ionascu Sbierea şi un mare număr de partizani ai săi care uneltiseră împotriva domnului au fost executaţi. Conspiraţia boierească, organizată sub conducerea boierului moldovean Ionascu Sbierea, a fost sprijinită dinafară de şleahticii (boierii) poloni, care urmăreau înscăunarea din nou a lui Bogdan Lapuşneanu la tronul Moldovei. Înăbuşirea complotului a avut consecinţe importante în divanul domnesc, boierii neloiali domnului fiind înlocuiţi cu boieri credincioşi.

Marea boierime moldavă şi-a intensificat însă acţiunile ostile, astfel că, la sfârşitul anului 1572 şi începutul anului 1573, o nouă şi puternică conspiraţie era gata să declanşeze un adevărat război civil. Gravitatea ei se manifesta prin partici­parea la complot, alături de marii boieri, şi a unor prelaţi, ca, de pildă, episcopii de Rădăuţi, arhimandriţi şi egumeni ai mănăstirilor. Urmarea principală a înfrângerii şi acestei noi conspiraţii boiereşti a fost întărirea domeniului domnesc, prin confiscarea averii hiclenilor şi a veniturilor multor mănăstiri în faţa domniei.

1490 – S-a stins din viaţă regele Ungariei, Matei Corvin, tronul ungar fiind preluat de Vladislav al II-lea (1490-1516), fiul regelul polon Cazimir al IV-lea Jagello, care s-a căsătorit cu Beatrice, văduva lui Matei Corvin.

facebook-profile-picture

Stefan Damian

2267 posts | 0 comments

Leave a Reply

Public News FM

Public News FM

Scroll Up