All for Joomla All for Webmasters
8 februarie 1828, s-a născut Jules Verne, scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice

8 februarie 1828, s-a născut Jules Verne, scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice

Like
6
0
Wednesday, 07 February 2018
Calendar

2002 – S-au deschis Jocurile Olimpice de iarnă de la Salt Lake City, în Statele Unite ale Americii.

La Jocurile Olimpice de iarnă din Salt Lake City a sporit numărul de competiţii olimpice (78); sportivi din 18 ţări, un record, au câştigat medalii de aur.

1990 – Prin Decretul nr. 111 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, a fost reorganizat CIE (dată la care se aniversează ziua Serviciului de Informaţii Externe).

1984 – A avut loc deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Sarajevo, Iugoslavia.

Mika Spiljak, preşedintele iugoslav, a deschis oficial a XIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă din Sarajevo.

În 1984, Jocurile Olimpice de iarnă au avut loc pentru prima dată într-o ţară socialistă.

Ospitalitatea oamenilor din Sarajevo a fost extraordinară.
La vremea aceea nu exista nicio indicaţie privind războiul care va devasta oraşul câţiva ani mai târziu.

Au participat 49 naţiuni, 1272 sportivi (274 femei şi 998 bărbaţi). România s-a prezentat cu o delegație de 19 sportivi (trei femei și 16 bărbați).

1983 – A murit Grigore Baștan, general român, care a îndeplinit funcțiile de comandant al primului batalion de parașutiști și președinte al Comisiei Centrale de Parașutism din România.

A făcut parte din prima promoție de parașutiști ai României înființată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, la ordinul generalului Ion Antonescu. A participat la eliberarea de sub ocupație nazistă a aeroportului Băneasa și a zonei de nord a Bucureștiului.

A inventat parașutele BG7M (parașuta principală Baștan Grigore 7 Militară) și BG3M (parașuta de rezervă Baștan Grigore 3 Militară), care se află în dotarea trupelor de parașutiști din România.

La 20 august 1970, a stabilit recordul național de parașutare de la 10.000 de metri, cu o cădere liberă de aproximativ 7.000 de metri. Recordul, rămas nedoborât, a fost realizat utilizând cele două modele de parașute gândite și proiectate el – BG7M și BG3M.

Generalul-maior Grigore Baștan a îndeplinit funcțiile de comandant al Trupelor de Parașutiști și locțiitor pentru Parașutiști al Comandantului Aviației Militare.

1979 – A trecut în nefiinţă, la Bucureşti, Alexandru A. Philippide, poet, prozator, eseist şi traducător; membru titular al Academiei Române (1963).

Fiu al marelui lingvist şi filolog ieşean A. Philippide, el a fost considerat decanul de vârstă al poeziei româneşti contemporane lui. Şi-a reunit poemele în volumele: Aur sterp (1922), Stânci fulgerate (1930), Visuri şi vuietul vremii (1939) şi Monolog în Babilon (1967), capodoperă a literaturii române.

De-a lungul unei prodigioase cariere literare, în afară de versuri, a scris cronici, eseuri, reportaje, portrete literare şi a tradus din literatura universală.

1974 – Naveta spaţială americană „Apollo”, având la bord trei cosmonauţi, a revenit pe Pământ, după 85 de zile de rămânere în spaţiu, la bordul staţiei orbitale „Skylab-3”.

1957 – A decedat John von Neumann, matematician american evreu de origine austro-ungară, cu importante contribuții în fizica cuantică, analiza funcțională, teoria mulțimilor, topologie, economie, informatică, analiza numerică, hidrodinamica exploziilor, statistică și în multe alte domenii ale matematici, fiind unul din cei mai importanți matematicieni din istorie.

Von Neumann a fost un pionier al aplicațiilor teoriei operatorilor în mecanica cuantică, membru al Proiectului Manhattan și al Institutului pentru Studii Avansate de la Princeton și co-creator al teoriei jocurilor și a conceptelor din automatele celulare și constructorul universal.

1946 – A fost dată publicității o notă a guvernului român conținând observațiile acestuia la prevederile Tratatului de pace și s-a exprimat regretul că nu a fost recunoscut statutul de ţară cobeligerantă României.

1926 – S-a înfiinţat studioul cinematografic Walt Disney.

1924 – În America s-a aplicat prima execuţie prin gazare, în inchisoarea din Carson City, Nevada.

În prezent, în 5 state din SUA este încă legală execuţia prin gazare .

Gee Jon, un chinez condamnat pentru crimă, a fost prima persoană care a fost executată prin gazare.

1904 – A avut loc un atac surpriză japonez la Port Arthur.

Fără nicio declaraţie de război prealabilă, flota japoneză a atacat baza rusă de la Port Arthur, în China. Şapte nave ruseşti au fost scufundate.

Japonia a lovit Rusia, după eşuarea negocierilor pentru retragerea trupelor ruseşti în Manciuria. Războiul ruso-japonez s-a încheiat în septembrie 1905, cu victoria Japoniei.

1899 – A văzut lumina zilei Theodor V. Ionescu, fizician și inventator român, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea din București, membru al Academiei Române. A avut contribuții în fizica plasmei, fizica ionosferei, cuplaje de ioni cu electroni în plasme dense, maseri, amplificare cu magnetroni, efectul Zeeman, efecte legate de fuziunea nucleară, mecanisme cuantice ale emisiei în plasme fierbinți.

În anul 1925, acesta a inventat un microfon bazat pe curenții termoionici (curenți emiși de corpurile încălzite) și un modulator de lumină folosind fenomenul de interferență.

Și-a obținut doctoratul în fizica plasmei întâi la Paris, apoi în România. Astfel, istoria fizicii plasmei la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a început în 1923, odată cu susținerea primei teze de doctorat în fizică la Iași, de către Theodor V. Ionescu, sub îndrumarea prof. Petru Bogdan.

În 1925, Theodor V. Ionescu a fost numit profesor la Catedra de Fizică Moleculară, Acustică și Optică. Sub conducerea acad. prof. Theodor V. Ionescu, s-au întreprins primele studii în domeniul fizicii gazelor ionizate din România.

Theodor V. Ionescu a înființat primul laborator și Catedra de Electricitate de la Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București, ulterior devenită Facultatea de Fizică.

A inventat o versiune a magnetronului în jurul anului 1935, înaintea celor din Anglia. În anul 1936, a obținut un brevet de invenție pentru imagini în relief pentru cinematografie și televiziune.

În anul 1946, împreună cu fizicianul V. Mihu, a inventat și construit o instalație cu care s-a obținut prima „emisiune stimulată” de tip MASER (amplificator cuantic de microunde) fiind astfel un precursor al MASER-ului inventat în 1954.

În anii 1970, împreună cu fizicienii Dr. Radu Pârvan și Ioan C. Băianu (unul din asistenții săi doctoranzi în fizica plasmei, în câmpuri magnetice la Catedra de Electricitate a Facultății de Fizică din București), a finalizat experiențe de oscilații magnetice rezonante la frecvențe radio și de micro-unde în plasme fierbinți implicând cuplări ionice-electronice cuantice în câmpuri magnetice longitudinale, cu posibilități mari în viitor de realizare de fuziune nucleară în plasme fierbinți la presiuni mari.

1880 – Germania, Anglia şi Franţa au recunoscut independenţa de stat a României.

1878 – S-a născut Martin Buber, filosof evreu-austriac, cunoscut pentru filosofia dialogului, o formă de existențialism religios; a acordat un mare interes ontologiei.

În 1902, el a devenit editorul ziarului săptămânal Die Welt, organul central al mișcării Sioniste. În 1923, a scris un faimos eseu despre existență, numit Eu și Thou, iar în 1925, filosoful a început să traducă biblia ebraică în germană. Ulterior, în 1930 el a devenit profesor de onoare la Universitatea din Frankfurt pe Main, dar a renunțat la post în 1933, după venirea lui Hitler la putere.

1870 – A început să funcţioneze, în casele din curtea bisericii „Sf. Lazăr”, o Şcoală Comunală de Meserii, până la 1894.

1859 – A avut loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi domnitorul Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde a rostit proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare, aclamat de 100.000 de oameni.

Mitropolitul Nifon al Valahiei (Munteniei) l-a întâmpinat pe noul domnitor Alexandru Ioan Cuza în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, iar după închinare în faţa Sfântului Altar, domnitorul, împreună cu mitropolitul şi tot clerul, a intrat în sala de şedinţe, unde, în prezenţa deputaţilor şi a poporului, a pronunţat, cu mâna pe Sfânta Evanghelie, în faţa icoanei Preasfintei Treimi, următorul jurământ: Jur în numele Preasfintei Treimi şi în faţa Ţării că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, şi că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele şi fericirea naţiei Române. Aşa Dumnezeu şi confraţii mei să-mi fie întru ajutor!

După depunerea jurământului, Mitropolitul Nifon, în calitatea sa de Preşedinte al Adunării deputaţilor, a ţinut un discurs în care a declarat: … Măria Ta, ca cel chemat de poporul român şi trimis de Providenţă, întinde-i (acestuia n.n.) dreapta Ta, ridică-l din căderea sa şi îl condu pe cîmpurile cele pline de flori nevestejite; căci numai acolo poate el să-şi redobîndească cununa gloriei şi a virtuţii cu care se încununară odată nemuritorii noştri strămoşi; iar Măria Ta să trăieşti ani mulţi ca să laşi mai multe pagini de fapte în istoria dulcei noastre Patrii!

Bucuria poporului faţă de alegerea noului domnitor s-a manifestat puternic, Cuza fiind întâmpinat la Bucureşti aproape de întreaga populaţie a Capitalei în aclamaţii şi urale, încât Mihail Kogălniceanu spunea că nici suveranii marilor state nu s-au bucurat de astfel de primiri.

Atmosfera prilejuită sosirii domnitorului Cuza la București a fost descrisă într-o scrisoare trimisă de D.A. Sturdza lui V. Alecsandri: Rezultatul întregii acestei călătorii este că toți românii din cele două Principate se vor lăsa mai curînd tăiați în bucăți decît să revie la vechea stare de lucruri (…). La București, de pildă, el e omul cel mai popular. N-am văzut nici o dată salutîndu-se un suveran cu mai multă dragoste și serbări publice ca în această primă capitală a României.

1856 – S-a adoptat Legiuirea pentru emanciparea ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti; potrivit legii, a fost desfiinţată robia ţiganilor aparţinând proprietarilor particulari, cărora li se acorda o despăgubire de 10 galbeni pentru fiecare individ, plătită eşalonat, în curs de mai mulţi ani.

1847 – S-a efectuat, în ţara noastră, prima operaţie sub anestezie cu eter. Evenimentul s-a desfăşurat la Spitalul „Colţea” din Bucureşti, sub conducerea medicului Dimitrie Vartiadi (1805-1862) şi a chirurgului Franz R. von Isdenszy.

1828 – A venit pe lume Jules Verne (nume complet Jules Gabriel Verne), scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice, apreciat pentru scrierea operelor legate de viitor, spațiu, aer și călătoria în adâncurile mării.

Jules Verne s-a născut la Nantes, fiul procurorului Pierre Verne și al soției sale, Sofia. Fiind cel mai mare din cei cinci copii ai familiei, el și-a petrecut copilăria acasă cu părinții săi. La vârsta de 9 ani, a fost trimis la școală, la Liceul Nantes, unde a studiat latina, pe care a folosit-o în povestirea sa scurtă, Le Mariage de Monsieur Anselme des Tilleuls (mij. anilor 1850).

După ce a terminat studiile de la liceu, Verne a plecat la Paris, pentru a-și continua studiile.

În 1848, împreună cu Michel Carre, a început să lucreze la operetele muzicale, din punct de vedere literar. Când tatăl lui Jules Verne a aflat că fiul său scria și compunea mai mult decât învăța pentru Drept, i-a întrerupt sprijinul financiar. În perioada aceasta s-a întâlnit cu autori de reputație, cum ar fi Alexandre Dumas și Victor Hugo, care i-au dat niște sfaturi foarte bune.

Un moment semnificativ în viața literară a lui Jules Verne l-a constituit apariția lui Pierre-Jules Hetzel, unul dintre cei mai importanți editori francezi, care a mai publicat operele lui Victor Hugo, George Sand, Erckmann-Chatrian etc.

Când s-au întâlnit, Jules Verne avea 35 de ani, iar Pierre-Jules Hetzel avea 50 de ani, și de atunci până la moartea lui Hetzel, ei au format un excelent tandem – scriitor și editor. Imediat după această întâlnire norocoasă Verne a publicat romanul Călătorie spre centrul Pământului (1864), apoi au urmat De la Pământ la Lună (1865), 20.000 de leghe sub mări (1869), Ocolul Pământului în 80 de zile (1873).

Jules Verne a rămas cel mai tradus scriitor de romane; potrivit statisticilor UNESCO, operele sale au fost traduse în 148 de limbi.

Anul 2004 a fost anul centenarului morții scriitorului marcat în Franța și în alte țări francofone, printre care și România, prin reeditări ale volumelor sau ale unor opere de exegeză despre Jules Verne.

1807 – A avut loc bătălia de la Eylau.

Împăratul Napoleon s-a confruntat cu ruşii şi prusacii, lângă Königsberg, în Prusia de Est, într-una din cele mai sângeroase bătălii pe care le-a purtat. Pe câmpul de luptă,  55 000 de soldaţi epuizaţi de unsprezece zile de marş în zăpadă s-au confruntat cu 60.000 de ruşi şi prusaci. Napoleon a învins cu preţul unor pierderi considerabile, pierderi care au fost enorme şi în rândurile adversarilor săi.

1796 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, primul consulat francez în Ţările Române.

1725 – A încetat din viaţă, la Sankt-Peterburg, Petru I (Petru cel Mare), ţar (1682-1712) şi împărat al Rusiei (1721-1725); remarcabil militar şi om politic.

Pe plan extern, a organizat campanii împotriva Imperiului Otoman (1695-1696). A încheiat o alianţă cu Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei. În 1703, acesta a întemeiat oraşul Peterburg, devenit, din 1712, capitala Rusiei.

Pe plan intern, a ridicat puterea economică şi militară a Rusiei, care a devenit un stat de prim rang în Europa. A acordat o mare atenţie culturii şi învăţământului (înfiinţarea Academiei de Ştiinţe, 1724).

1707 – A luat fiinţă Noua şcoală domnească (Academia de la Iaşi), deschisă în timpul domniei a doua a lui Antioh Cantemir. În 1711, şcoala a încetat să mai funcţioneze.

1587 – Regina Scoţiei, Maria Stuart, a fost executată prin decapitare, în urma condamnării la moarte, prin sentinţa din 4 decembrie 1586, a reginei Elisabeta I a Angliei (1558-1603), fiind acuzată de a fi participat la complotul împotriva reginei în funcţie.

facebook-profile-picture

Stefan Damian

1677 posts | 0 comments

Comentarii

Public News FM

Public News FM

Scroll Up