All for Joomla All for Webmasters
9 februarie 1900, este întemeiată Cupa Davis

9 februarie 1900, este întemeiată Cupa Davis

Like
20
0
Thursday, 08 February 2018
Calendar

2006 – A început a 50-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, desfăşurat la Post Potsdamer Platz; a avut în deschidere filmul lui Luc Besson, „Jeanne d’Arc”, şi pe cel al realizatorului german Wim Wenders, „The Million Dollar Hotel”.

2005 – În România a avut loc Festivitatea de Premiere în cadrul Galei Societăţii Civile. Este cel mai important eveniment anual de recunoaştere a excelenţei în domeniul activismului social, o competiţie care premiază cele mai valoroase proiecte desfăşurate de: organizaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, sindicate sau persoane fizice.

Asociaţia de Comunicare Ethos este principalul organizator al galei Societăţii Civile.

2002 – S-a stins din viaţă Prințesa Margaret, Contesă de Snowdon, sora mai mică a reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit, fiica regelui George al VI-lea și a soției lui, regina Elisabeta.

Prințesa Margaret Rose s-a născut la 21 august 1930, la Castelul Glamis din Scoția, căminul mamei sale.În momentul nașterii, era a patra în linia de succesiune la tronul britanic. Tatăl ei era Prințul Albert, Duce de York (mai târziu George al VI-lea), al doilea fiu al regelui George al V-lea și al reginei Mary, iar mama ei era Elizabeth, ducesă de York, fiica cea mică a lui Claude Bowes-Lyon, al 14-lea Conte de Strathmore și Kinghorne și a Ceciliei Bowes-Lyon.

2001 – Reprezentanții Bisericii Catolice, Luterane și Reformate s-au reunit pentru a analiza problema indulgențelor, pentru prima oară de la marea schismă din 1517.

1992 – S-a desfăşurat turul I al primelor alegeri pentru administraţia publică locală din România postcomunistă (al doilea tur a avut loc la 23 februarie în localităţile unde prima consultare nu a fost concludentă).

Primele alegeri generale libere şi democratice în România de după al II-lea Război Mondial au avut loc la 20.V.1990; atunci electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării (prin vot direct) şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul (vot proporţional pe liste).

1990 – S-a constituit CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională) prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale).

CPUN a avut atribuţiile unui organ legislativ al puterii de stat (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) şi a funcţionat până la alegerile din 20.V.1990.

Era compus din 241 de membri (105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România), preşedinte fiind Ion Iliescu.

1977 – Postul de radio Europa Liberă a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul Paul Goma se solidariza cu protestatarii anti-comunişti ai Chartei 77 din Cehoslovacia. A fost „actul de naştere” al dizidenţei româneşti.

1971 — Misiunea Apollo 14 s-a întors pe Pământ, fiind a treia misiune care a dus oameni pe Lună.

1969 – A avut loc primul zbor al unui „jumbo jet”.

Cel mai mare avion din lume, Boeing 747, poreclit „jumbo jet”, a făcut primul test de zbor în Statele Unite.

1959 – Japonia a anunţat renunţarea totală la producerea si utilizarea de arme nucleare.

1957 – A decedat Miklós Horthy de Baia Mare, cavaler de Szeged și Otranto, amiral austro-ungar și guvernatorul Ungariei de la 1 martie 1920 până la 15 octombrie 1944.

În urma Primului Război Mondial, guvernul comunist al lui Béla Kun a demisionat la 4 iunie 1919, iar la 6-7 august 1919, Béla Kun a fugit în Austria. În martie 1920, Horthy, comandantul flotei Austro-Ungare, a fost ales de parlamentul ungar, cu 131 voturi din 141, regent al Ungariei, cu titlul de Serenissima sa alteță, regentul Regatului Ungar.

A condus Ungaria în perioada interbelică și în timpul celui de al Doilea Război Mondial, instaurând un regim autoritar de dreapta. Vasal lui Hitler, a exercitat același regim autoritar și în Transilvania, ocupată în urma Dictatului de la Viena. Tot de numele său este legată deportarea a peste 166.000 evrei români și maghiari.

În Primul Război Mondial, acesta a luptat, inițial cu gradul de căpitan, apoi avansând până la rangul de comandant al flotei (martie 1918), împotriva flotei italiene, pe care a înfrânt-o de mai multe ori. La 8 iulie 1916, sub comanda lui Horthy, a fost atacat orașul italian Otranto, cu nava de luptă „Novara”, cu 3 bărci „Torpedo” și cu un submarin „U-17”. Au fost distruse cinci nave italiene de pază militară. La 15 mai 1917 a avut loc o altă acțiune în același loc, Horthy pornind la luptă cu crucișătoarele: „Novara”, „Helgoland” și „Saida”.

În urma acestei acțiuni militare, comandantul ungar a fost rănit la picioare și la cap, continuând, să conducă operațiunile de pe targă. Nava amiral a lui Horthy, SMS Szent István, a fost scufundată de italieni în mai 1918.

La 30 octombrie 1918, Horthy a primit gradul de viceamiral, însă a doua zi a primit ordinul împăratului Carol de a preda flota noului regat al Iugoslaviei.

În timpul tratativelor de pace de la Paris, la 21 martie 1919, Béla Kun a preluat puterea la Budapesta și a proclamat Republica Sovietică Ungară. La ordinul acestuia, armatele ungare au început să atace noile state abia întemeiate, inclusiv regatul României, cu care își manifestaseră dorința de unificare fostele teritorii maghiare ale Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramureșului. În această situație, Armata română a trecut la eliberarea teritoriului național și la atacarea Ungariei. La 4 august 1919 armata română a cucerit Budapesta și a eliberat Ungaria de sub regimul comunist.

Sfârșitul războiului a însemnat blocarea accesului la mare pentru Ungaria. Serviciile de marină militară ale lui Horthy nu mai erau necesare. Dar, în 1919, cariera lui Horthy a luat o turnură nouă. După ocupația de patruzeci de zile a Budapestei, armata română s-a retras, iar la 16 noiembrie, Horthy, care își avea sediul la Szeged, și-a făcut intrarea în capitala Ungariei. A fost reales regent în primăvara anului următor, la 1 martie 1920.

După două tentative nereușite ale regelui Carol de a-și relua tronul, Horthy a devenit, la 7 noiembrie 1921, unicul domnitor al Ungariei, ca urmare a modificării constituției.

Având o orientare conservativă, Horthy a început să simpatizeze cu fascismul, dar mai mult pentru a se menține la putere. Personal nu a agreat mișcarea fascistă „hungaristă” din Ungaria, mai precis Partidul Crucilor cu Săgeți, liderul acestei organizații, Ferenc Szálasi, fiind întemnițat din ordinul lui Horthy.

Guvernarea horthystă a fost mai degrabă de factură conservatoare, autoritară. Când Hitler a început să-și arate puterea, forțând statele vecine să retrocedeze teritoriile anexate după Primul Război Mondial, Horthy a devenit aproape vasalul acestuia, întrucât reprezenta modul cel mai la îndemână în atingerea scopurilor iredentiste.

1953 – A apărut colecţia Livre de poche, care a cunoscut un succes remarcabil.

Primul roman al ei a fost „Koenigsmark”, de Pierre Benoit, ce purta numărul 1, dar în aceeaşi zi au apărut şi „Les Clef du royaume”, de Cronin, şi „Zbor de noapte”, de  Saint-Exupeery.

Ideea de a edita autori de primă mână la un preţ modic a fost luată de francezi de la americani (existenţa colecţiei româneşti Biblioteca pentru toţi nu era cunoscută pe malurile Senei).

Numele colecţiei fusese folosit deja, la începutul secolului, de Tallandier, de la Hachette, pentru o serie de romane populare.

Astăzi, colecţia numără 3.500 de titluri şi publică în jur de 360 de volume pe an.

1946 – A reapărut, la Bucureşti, ziarul Liberalul (până în noiembrie 1947).

1945 –  S-a descoperit o mare cantitate de arme și muniții (ascunse cu aprobarea vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, Petru Groza, și a subsecretarului de stat de la Interne, Virgil Stănescu), ce urmau a fi folosite într-o eventuală lovitură de forță pentru instaurarea unui guvern comunist.

Existența acestui depozit contrazicea declarația stângii politice, că nu dorea o lovitură de stat, ci continuarea programului.

1945 – S-a promulgat Legea pentru epurarea presei, care prevedea sancţionarea cu admonestare scrisă, suspendarea activităţii între 6 luni şi 5 ani şi interzicerea definitivă de a lucra în presă pentru acei ziarişti, publicişti şi colaboratori ai presei care, înainte de 23 august 1944, s-au pus în slujba hitlerismului sau a fascismului, au fost stipendaţi de puterile Axei pentru propagandă în favoarea politicii lor, au îndemnat la acte de teroare, schingiuiri şi omoruri.

1944 – S-a semnat un acord economic româno-german privind modalităţile de achitare de Reich a produselor furnizate armatei germane din România.

1943 — S-a încheiat bătălia de la Guadalcanal cu o victorie a Aliaților pe frontul din Pacific din Al Doilea Război Mondial.

Victoria de la Guadalcanal reprezintă sfârşitul unei bătălii care a durat din luna august 1942 şi-a oferit trupelor generalului MacArthur controlul asupra Noii Guinee şi a insulelor Pacificul de Sud.

1934 – A avut loc semnarea, la Atena, de către reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei, a Pactului Înţelegerii Balcanice.

Pactul Înţelegerii Balcanice conţinea un protocol şi o anexă secretă, care stipulau, printre altele, că statele semnatare îşi garantează mutual securitatea frontierelor balcanice” şi “îşi iau obligaţia de a nu întreprinde nici o acţiune politică faţă de alt stat balcanic nesemnatar al pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalţi semnatari şi de a nu lua nici o obligaţie faţă de oricare alt stat balcanic fără cunoştinţa prealabilă a celorlalte părţi.

Iniţial, se preconiza semnarea pactului în cinci, însă Bulgaria a refuzat oferta. Documentul a fost semnat în timpul Guvernului român Gheorghe Tătărescu, ministru de Externe fiind Nicolae Titulescu.

1929 –  S-a încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia și Estonia un acord prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunțare la război ca instrument de politică națională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele.

Peste 10 ani, Rusia a invadat Finlanda, Estonia, Letonia, Polonia şi-a ocupat teritoriile româneşti Basarabia şi Bucovina de Nord.

1920 — S-a semnat tratatul Spitsbergenului prin care se recunoaștea suveranitatea Norvegiei asupra Insulelor Svalbard.

1900 – Este întemeiată Cupa Davis

În New York, la sfârşitul reuniunii de tenis între Marea Britanie si Statele Unite, jucătorul american de tenis Dwight Filley Davis a donat trofeul care îi poartă numele.

Cupa a fost confecţionată din argint şi câştigată în anul următor tot de Dwight Filley Davis în Newport.

Cupei Davis i se mai spune „Salatiera de argint”.

Această competiţie este considerată cel mai important turneu de tenis pentru echipe de bărbaţi din lume

Iniţial, concurau în turneu SUA şi Marea Britanie, dar înainte de Primul Război Mondial, au intrat în competiţie Canada, Franţa, Belgia, Austria, Germania şi Australia.

În ultima sută de ani, numărul ţărilor participante a crescut considerabil, iar în 2002, 142 de ţări au fost prezente în preliminariile Cupei Davis.

1893 – A avut loc, la Teatrul Scala din Milano, premiera operei Falstaff, de Giuseppe Verdi, pe un libret de Arrigo Boito, după Nevestele vesele din Winsor, de Shakespeare. Acţiunea se petrece în orăşelul Windsor din Anglia, în timpul domniei lui Henric IV.

1863 – Alanson Crane a obţinut patentul pentru extinctor.

1863 – Titu Maiorescu şi-a început la Iaşi „prelecţiunile populare”, în sediul Băncii Române, actuala clădire ce adăposteşte Poşta centrală din Iaşi, din strada Cuza Vodă.

1861 – Războiul civil american: Jefferson Davis a fost ales președinte al Statelor Confederate ale Americii.

1849 – Roma a fost proclamată republică de răsculaţii conduşi de revoluţionarul italian Giuseppe Mazzini.

1847 – Până la această dată a funcţionat, la Iaşi, Academia Mihăileană, prima instituţie de învăţământ superior din Moldova (înfiinţată la 16 iunie 1835).

Printre profesori s-au numărat: Eftimie Murgu, I. Ionescu de la Brad, I. Ghica, M. Kogălniceanu.

1841 – S-a prezentat, în premieră, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, comedia Înşelătorul înşelat, de Vasile Alecsandri.

1801 – Pacea de la Luneville a confirmat tratatul de la Campoformio (octombrie 1797), semnat de Austria și Franța; Austria recunoaște anexarea Țărilor de Jos și pretențiile franceze asupra malului stâng al Rinului.

1773 – A venit pe lume William Henry Harrison, lider militar american, politician și cel de-al nouălea președinte al Statelor Unite ale Americii (4 martie 1841 – 4 aprilie 1841).

Harrison a servit ca primul guvernator al Teritoriului Indiana și, mai târziu, ca membru al House of Representatives și senator din partea statului Ohio.

Harrison a dobândit o faimă națională ca erou de război, după învingerea indienilor americani în bătălia de la Tippecanoe, din 1811, luptă în urma căreia a dobândit numele de „Tippecanoe” sau „Old Tippecanoe”.

Ca general în Războiul din 1812, contribuția sa cea mai notabilă a fost obținerea victoriei în cadrul bătăliei cunoscută ca Battle of the Thames, victorie care a clarificat dominația americanilor asupra britanicilor în zona de care Harrison era responsabil.

Când William Henry Harrison a ocupat oficial funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, în 1841, la vârsta de 68 de ani, era cel mai în vârstă președinte al țării, record ce a ținut 140 de ani, până la alegerea lui Ronald Reagan în alegerile prezidenţiale din 1980.

Harrison a murit după doar 31 de zile de la ocuparea funcției, stabilind astfel un alt record, de data aceasta neegalat, acela de a fi președintele celei mai scurte președinții din istoria SUA. Harrison a fost, de asemenea, primul președinte american care a decedat în timpul mandatului său.

772 – A fost ales Papă Adrian I.

facebook-profile-picture

Stefan Damian

2285 posts | 0 comments

Leave a Reply

Public News FM

Public News FM

Scroll Up