All for Joomla All for Webmasters
Bine ați venit în România!

Bine ați venit în România!

1
121
2
Thursday, 17 August 2017
Actualitate

Conform deciziei din 2015 a Comisiei Europene, prin care s-au stabilit cotele de refugiați care ar fi trebuit redistribuiți la nivelul țărilor membre UE, România ar fi trebuit să ”adopte” 4180 de refugiați. Vorbim despre un cuantum de 160.000 de refugiați care ar fi degrevat de supraaglomerație Grecia și Italia. Conform cotidianului online gandul.info, mecanismul de relocare convenit cu UE a adus în România doar 710 refugiați care sunt împărțiți la centrele de cazare a solicitanților de azil București, Giurgiu, Galați, Rădăuți și Șomcuta Mare (Maramureș). Cei 710 refugiați sunt din Siria (521 persoane dintre care 23 sunt femei și 168 copii), Irak (131 persoane dintre care 23 femei și 45 sunt copii), Eritreea (45 persoane) și Yemen (13 persoane). Dincolo de aceste cifre vorbim despre o situație ”simpatică” în care nu se află România ci tocmai cei care au ajuns să fie relocați la noi. Ca să fiu corect perceput vă ofer alte cifre care spun multe despre România. Conform datelor furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) un număr de 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat susțin 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari, 400.000 de angajaţi din companiile de stat. Cu alte cuvinte 3,1 milioane de români angajați în sectorul privat susțin din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de ei aproape 10 milioane de ”asistați sociali”. La aceştia se adaugă cei 4-5 milioane de români care practic nu se regăsesc în nici o statistică, muncind fie la negru, fie în agricultura de subzistenţă.

Nu dețin nici o informație vizavi de statutul social și profesional al refugiaților, dar mă gândesc că fiind refugiați nu fac parte din categoria celor care sunt foarte interesați de situația economică a țării în care au fost repartizați. Ei și-au părăsit țara de baștină din varii motive și categoric nici unul dintre motive nu are de-a face cu binele, pornind de la teatru de război până la sărăcie. Problema nu este una legată de cheltuielile pe care statul român le va suporta vizavi de relocarea și adaptarea acestor refugiați, pentru că cheltuielile cu refugiații vor fi acoperite din bugetul alocat de UE pentru adoptarea refugiaților, problema este derizoriul în care au ajuns refugiații. Sunt disperați și foarte probabil habarniști și nu-și doresc altceva decât dreptul la o viață mai bună, dar ce viață mai bună poate să-ți ofere un stat de drept în care doar aproape 18% din populația țării susțin restul de 82%?

Categoric, pentru cei care provin din zonele de conflict, liniștea și siguranța că prinzi răsăritul dimineților următoare nu poate fi înlocuit cu nimic, dar în timp dorințele și nevoile lor se vor schimba și se vor raporta la nivelul de trai. Să nu credeți că sunt vreun naiv care nu urmărește ce fac refugiații în țările nordice (mai ales Suedia) sau în Franța, dar am un feeling că la noi orice încercare de a face ei legea se va termina rău pentru ei. Românul nu știe de șagă când este vorba de a-i hărțui femeia, de a-l amenința cu statutul de refugiat politic, că el știe una și bună: ”fie pâinea cât de rea, tot mai bună-i în țara mea!”.

Dincolo de aceste posibile probleme care pot apărea există și români care se vor bucura de sosirea refugiaților în România. Este vorba de acea categorie minoritară, dar favorizată, care gestionează fondurile europene, acea categorie care este obișnuită să sifoneze banii europeni luându-și partea leului. Despre această categorie vom vorbi la timpul potrivit, dar deocamdată, până la proba contrarie oferită de un comportament neadecvat al refugiaților, să fim românii obișnuiți din datina strămoșească cu ritualul ”pitei cu sare” și să fim ospitalieri. Să le urăm bun venit în Burkina Faso al economiei de piață occidentale. Să sperăm că cei 710 refugiați și cei care vor mai veni, dacă se vor decide să rămână să se alăture grupului celor 3,1 milioane de români care sunt aducători de venituri la bugetul asigurărilor sociale, respectiv la bugetul statului.

Apropo, să nu uit: crede cineva în estimarea INS (Institutul Național se Statistică) care ne spune că economia României a crescut cu 5,8%?        

facebook-profile-picture

Florin Otrocol

139 posts | 0 comments

http://publicnewsfm.ro
Public News FM

Public News FM

Scroll Up