All for Joomla All for Webmasters
Dinte pentru dinte, sau care vor fi consecințele opoziției diplomatice dintre Federația Rusă și SUA

Dinte pentru dinte, sau care vor fi consecințele opoziției diplomatice dintre Federația Rusă și SUA

3
41
0
Wednesday, 16 August 2017
Editorial

La 1 septembrie curent, expiră termenul limită stabilit de către Moscova pentru reducerea radicală a numărului misiunilor diplomatice ale SUA din Federația Rusă (FR).

Deși Kremlinul califică măsura menționată drept una forțată, de ripostă, Washingtonul promite noi măsuri anti-rusești, considerând, probabil, lipsa căreiva reacții din partea Casei Albe o similitudine a discreditării pe plan international.

Preconizata întâlnire de la Minsk dintre Vladislav Surkov (consilierul președintelui Federației Ruse) și Kurt Volker (reprezentantul special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina), cel mai probabi, va fi una benefică atât pentru Rusia, cât și pentru Statele Unite.

Tentativele de pronosticare a evoluției “războiului diplomatic” ruso- american, a acțiunilor părților și a finalei confruntării par de-a dreptul puerile: deocamdată, orice acțiune a uneia dintre acestea are drept consecință un răspuns cel puțin la fel de dur din partea celeilalte.

Să ne amintim cum a început totul. La finele anului trecut, chiar înaintea părăsirii Casei Albe, administrația Barack Obama a introdus noi sancțiuni împotriva Moscovei, astfel intentionând a o pedepsi pentru alegerea de către americani a lui Donald Trump la cârma statului. Rusia a fost acuzată de atacuri cibernetice asupra instituțiilor politice americane, faptul respectiv influențând, în opinia autorităților SUA, rezultatele alegerilor. Cu toate acestea, Kremlinul a negat, în repetate rânduri, ingerința în procesul electoral din Statele Unite.

Noile măsuri restrictive din partea SUA au vizat Serviciul Federal de Securitate (FSB), Direcția Principală a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (fostul GRU – Direcția Princilală de Informații) și conducerea de vârf a Direcției menționate. Pe lângă cele specificate, Departamentul de Stat al SUA a declarat persona non grata 35 diplomați ruși, obligându-i a părăsi teritoriul american în termen de 72 ore, totodată blocând accesul cetățenilor ruși în reședințele Ambasadei Rusiei din statele New York și Maryland.

Conform legilor diplomatice, Moscova ar fi trebuit să răspundă identic: să expulzeze din Rusia 35 de diplomați americani și să blocheze accesul la obiectele misiunii diplomatice a SUA din Rusia. Însă, Kremlinul a reacționat neconvențional: n-a recurs la expulzare, doar rezervându-și dreptul la întreprinderea unor măsuri de răspuns, în funcție de politica administrației președintelui Trump. Astfel, FR i-a oferit noului lider american “regretabila șansă” de a “repara” greșelile predecesorului său.

De aproape o jumătate de an Kremlinul și Washingtonul încearcă să rezolve problema proprietăților diplomatice ale Rusiei în Statele Unite în cadrul întâlnirilor de rang diferit, însă fără vreun rezultat vizibil. Nici tratativele de la Hamburg dintre Putin și Trump n-au clarificat în vreun fel starea de lucruri în această privință.

Evoluția situației a “accelerat-o” liderul american: la sfârșitul lunii iulie, Trump a semnat o lege privind extinderea sancțiunilor sectoriale împotriva economiei Rusiei, în special reducând perioada maximă de finanțare pentru băncile rusești aflate sub sancțiunile SUA până la 14 zile, iar pentru companiile gazo-petrolirere − până la 60 zile. În plus, a fost rectificată lista proiectelor interzise pentru furnizarea echipamentelor și a tehnologiilor.

În cele din urmă, răbdarea Moscovei a ajuns la limită. Aceasta n-a recurs la măsuri identice, anunțând nu expulzarea a 35 diplomați americani, ci reducerea misiunii diplomatice a SUA în FR cu 755 persoane (până la 455 salariați). Astfel, Kremlinul a echivalat numărul angajaților Ambasadei SUA în Rusia cu cel al personalului misiunii diplomatice ruse în Statele Unite.

În plus, începând cu 1 august curent, Moscova a suspendat utilizarea de către Ambasada SUA a spațiilor de depozitare situate pe strada Dorozhnaya din captala Rusiei și a vilei Ambasadei din Serebryany Bor (monument al naturii de importanță regională, un teritoriu natural al Moscovei protejat în mod special).

Washingtonul a promis a se gândi asupra măsurilor de retorsiune, iar așteptarea nu pare a fi foarte lungă: potrivit declarației secretarului de stat Rex Tillerson, SUA își vor anunța decizia până la începutul lunii următoare.

Ce ar putea întreprinde Casa Albă în situația de față? Să expulzeze același număr de diplomați ruși din SUA, desi o asemenea reducere fără precedent nu s-a produs nici chiar în perioada “războiului rece”.

De facto, un atare răspuns din partea Washingtonului e mai puțin plauzibil: deoarece Kreminul pledează pentru menținerea parității, o asemenea manevră din partea Casei Albe îl va provoca la continuarea reducerii reprezentanței tehnice și diplomatice a SUA în FR.

În situația creată, mult mai plauzibilă pare limitarea deplasării diplomaților ruși pe teritoriul Statelor Unite. De fapt, angajații de rang inferior ai Ambasadei FR din Washington și toți cei ai consulatelor ruse din întreaga țară nici acum nu se pot deplasa după bunul lor plac: libera lor circulație este limitată la 25 mile (circa 40 km). În cazul dorinței de a călători în afara zonei desemnate, aceștia sunt obligați a înștiința despre intențiile sale Departamentul de Stat. Deși restricțiile menționate nu-i vizau pe diplomații de rang superior, de acum încolo distanța specificată va putea fi redusă la 10-15 mile (16-24 km) și pentru categoria respectivă.

Efectiv, nici acest scenariu nu pare să oprească “războil diplomatic”: în cazul introducerii unor astfel de restricții de către Casa Albă, Rusia va reacționa identic și prompt.

Cel mai plauzibil răspuns din partea Washingtonului poate fi închiderea unuia dintre cele patru consulate rusești din Statele Unite (situate în New York, San Francisco, Houston și Seattle): SUA are în FR doar trei consulate: la Sankt-Petersburg, Ekaterinburg și Vladivostok.

Astfel, se va realiza “echilibrul” dorit: identitatea cantitativă a angajaților și a misiunilor diplomatice ruse și americane pe teritoriul celor două state.

De fapt, dezechilibrul actual s-a produs fără consimțământul Moscovei: după implozia colosului sovetic, Consulatul General “suplimentar” (care asigura paritatea dintre FR și SUA) rămăsese pe teritoriul Ucrainei. Moscova i-a propus Washingtonului deschiderea pe teritoriul FR a celui de-al patrulea consulat (suplimentar), pentru menținerea parității, însă Casa Albă n-a considerat necesară realizarea acestui obiectiv.

Deocamdată, este incert, care anume consulat al FR l-ar putea închide SUA, deși, logic, ar trebui desființat cel care deservește cea mai mică cantitate a cetățenilor ruși, adică cel din Washington sau Texas.

Însă, în situația creată, nu este exclusă nici închiderea de către Washington a consulatului din New York, doar din dorința prejudicierii maximale a Moscovei: potrivit statisticilor, anume în acest stat american locuiesc cei mai mulți vorbitori de rusă.

De fapt, nu putem exclude nici o reacție de răspuns absolut imprevizibilă din partea Statelor Unite. Însă, deoarece Casa Albă nu-și dorește o escaladare în continare a tensiunilor ruso-americane, ne putem aștepta la o reacție destul de moderată, poate chiar una simbolică. Deocamdată, niciuna dintre părți nu pare decisă a luptă până la victoria absolută, intenționând, mai curând, a ieși “cu demntate” și fără prejudicii majore din situația creată.

Deși timpul acordat de către Washington pentru retorsiune încă n-a expirat, Moscova deja avertizează asupra precocității punerii punctului în această confruntare diplomatică, anunțându-și intenția de a răspunde prompt și consecvent oricăror acțiuni ale Washingtonului.

Orice pas în direcția complicării activității diplomatice Kremlinul îl va cataloga drept dovadă a refuzului Washingtonului să adopte o poziție mai rezonabilă în cadrul tratativelor ruso-americane, faptul respectiv atrăgând o reacție adecvată din partea Moscovei.

Un alt răspuns al Kremlinului la noile sancțiuni din partea SUA l-ar putea reprezenta intensificarea eforturilor în vederea reducerii dependenței de sistemele de plăți în dolari americani și de valuta Statelor Unite în calitate de monedă de referință.

Este greu a prevedea reacția Rusiei, însă pare puțin verosimilă recurgerea acesteia la constrângeri economice aidoma celor întreprinse împotriva Uniunii Europene (introducerea embargoului ca răspuns la sancțiunile Bruxelles-ului). De fapt, ținând cont de volumul comerțului ruso-american, nici nu ne-am putea aștepta la niște măsuri economice serioase.

În altă ordine de idei, nu putem exclude repercusiunea agravării relațiiilor ruso-americane asupra perspectivelor parteneriatului strategic inițiat dintre cele două state în conflictul sirian, ruperea căruia va prejudicia atât Moscova, cât și Washingtonul.

După eșuarea evidentă a tentativei de apropiere dintre FR și SUA, relațiile dintre cele două state sunt la cel mai scăzut nivel de după “războiul rece”, iar deteriorarea acestora înseamnă deja o confruntare militară deschisă.

De fapt, în cea de-a doua jumătate a sec. XX, disensiunile diplomatice dintre Moscova și Washington nu reprezintă o raritate. În 1952 se ajunsese chiar la expulzarea Ambasadorului SUA în URSS: din cauza comparării situației diplomaților americani în Uniunea Sovietică cu cea a Germaniei naziste în 1941-1942, Kremlinul l-a declarat pe George F. Kennan persona non grata.

Însă, cea mai mare expulzare a diplomaților sovietici din Statele Unite a avut loc în 1986, când Washingtonul îl acuzase de spionaj pe Gennadiy Zakharov, angajatul Misiunii URSS pe lângă ONU. Drept răspuns, la Moscova a fost reținut jurnalistul american Nicholas Daniloff. După un timp, reținuții au revenit la casele lor, însă autoritățile americane au expulzat circa 80 diplomați sovietici, incriminându-le activități ilegale.

Răspunsul Kremlinului a fost unul asimetric: Moscova le-a interzis cetățenilor sovietici să lucreze în Ambasada SUA. Pentru Statele Unite, a fost o pierdere palpabilă: în cadrul misiunii diplomatice activa un numeros personal tehnic, iar după retorsiune pentru diplomații americani au rămas să lucreze doar trei italieni.

facebook-profile-picture

Eduard Boboc

188 posts | 0 comments

Comentarii

Public News FM

Public News FM

Scroll Up