Libertatea presei, în pericol!

0 25

Oricât de paradoxal ar părea în condiţiile actualei expansiuni a multiplelor genuri media, la nivel mondial, Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) a sesizat periclitarea libertăţii presei de noile forme ale cenzurii şi instaurarea controlului autorităţilor statale asupra informaţiilor în Europa, remarcând datoria morală a organismelor de rigoare ale Uniunii Europene (UE) privind apărarea dreptului menţionat şi tragerea la răspundere a statelor-membre culpabile.

            Având drept subiect esențial “noul aspect al cenzurii”, raportul anual complet al organizației non-guvernamentale americane referitor la starea mass-media din întreaga lume (intitulat “Atacuri asupra presei”) remarcă utilizarea de către autorităţi a unor tactici din ce în ce mai sofisticate pentru menţinerea controlului asupra informaţiei şi pentru limitarea criticilor la adresa reprezentanţilor puterii statale.

Potrivit documentului, ţări aidoma Rusiei, Chinei şi Mexicului influenţează dezbaterile online prin“armate de artişti de propaganda”, SUA monitorizează şi elimină conturi de pe reţelele de socializare în cadrul supravegherii antiteroriste, iar Ecuadorul suspendă conturile de Twitter conţinând comentarii critice la adresa puterii.

Îngrijorat de înmulţirea cazurilor de violare a libertăţii presei, Jean-Paul Marthoz (autorul raportului, ex-directorul revistei “Enjeux Internationaux” şi actualul cronicar al cotidianului “Le Soir”) şi-a declarat îngrijorarea vizavi de incapacitatea protecţiei drepturilor ziariştilor de către oficialii de la Bruxelles, iar David Mahoney (vicedirectorul executiv al CPJ) a identificat trei tendințe majore în cenzura modernă:

  1. a) cenzura guvernelor care presează instituţiile mediatice pentru a-i“înfeuda” şi a-i menţine în supuşenie pe jurnaliştii cu gândire critică;
  2. b) cenzura utilizată prin intermediul instalării filtrelor pe Internet;
  3. c) cenzura violentă, aplicată de către structurile criminale şi grupările teroriste care, pentru menţinerea controlului asupra informaţiei, recurg la intimidarea şi asasinarea jurnaliştilor.

Remarcând reducerea cazurilor de ameninţare fizică şi asasinare a jurnaliştilor ruşi, Nina Ognianova (coordonatorul programelor CPJ din Europa şi Asia Centrală) a accentuat atenția asistenţei asupra utilizării tot mai frecvente a unor metode de cenzură mai subtile, mai voalate, precum exercitarea presiunilor asupra redacţiilor sau auditarea motivată politic a publicaţiilor “incomode”, în special de satiră şi investigaţie.

Relevând deplasarea semnificativă a centrului de greutate al cenzurii în Internet, Igor Yakovenko (preşedintele Fondului “Expertiza publică” şi ex-secretarul general al Uniunii Jurnaliștilor din Rusia) a remarcat periculozitatea deosebită a condamnărilor cu sentinţe reale pentru simple postări sau “like-uri”. Astfel, considerată anterior drept act destinat persecutării şi suprimării jurnaliștilor, actualmente cenzura îşi găseşte expresia în viaţa privată a cetăţenilor, deşi conversaţia pe Internet şi activitatea mass-media sunt lucruri absolut diferite.

Cu alte cuvinte, putem constata, în unele state, evidenţierea tendinţelor de prevenire a diseminării informației către public din partea unor grupuri de control, sau, altfel spus, revenirea cenzurii în formele sale anterioare.

Declarându-se preocupate de problema libertaţii presei, autorităţile de la Bruxelles ar trebui să utilizeze toate mijloacele disponibile pentru eliminarea oricăror ameninţări în această privinţă şi prevenirea atacurilor împotriva reprezentanţilor mass-media, inclusiv din partea guvernelor şi a grupărilor extremiste. O altă prioritate a organismelor Comunităţii Europene ar trebui s-o constituie emiterea actelor legislative, elaborarea mecanismelor, procedurilor şi a cadrului normativ pentru sancţionarea statelor culpabile de ignorarea legislaţiei UE privind libertatea presei.

Leave A Reply

Your email address will not be published.