Moscova e îngrijorată de amplasarea bazelor americane antirachetă în Europa

0 133

Deţinătoare a peste 2.000 focoase operaţionale şi tot atâtea de rezervă, SUA au capacitatea lansării unor inopinate atacuri rapide cu rachete nucleare asupra Moscovei, mai ales după amplasarea bazelor antirachetă pe continentul european, opinează reprezentanţii Statului Major General al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse.

Considerând desfăşurarea bazelor americane în Europa şi a navelor antirachetă în apropierea frontierelor ruse drept indiciu evident al pregătirii unui atac nuclear, oficialii de la Kremlin au învinuit autorităţile americane de stimularea cursei înarmărilor şi constrângerea altor state la adoptarea măsurilor de răspuns.

Potrivit estimărilor preliminare ale Ministerului Apărării de la Moscova, doar în ultimii 15 ani pentru realizarea scutului antirachetă (adică, pentru detectarea, urmărirea, interceptarea şi distrugerea rachetelor inamice ofensive) Washington-ul a cheltuit 130 mlrd. USD, pentru următorii 5 ani prevăzând, în aceleaşi scopuri, încă 55 mlrd. USD. Astfel, în 2022, cantitatea antirachetelor americane va depăşi numărul focoaselor desfăşurate pe rachetele balistice intercontinentale ruseşti.

Aceeaşi sursă afirmă constituierea sistemului american de apărare antirachetă din circa 30 antirachete GMD (“Ground-based Midcourse Defense” – complex conceput pentru interceptarea rachetelor balistice intercontinentale şi a focoaselor acestora în spaţiul cosmic din afara atmosferei terestre), 130 ansamble“RIM-161 Standard Missile 3 (SM-3)” (sisteme antirachetă navale utilizate pentru interceptarea rachetelor avioanelor, a navelor, a celor de croaziere şi intercontinentale), 150 sisteme“THAAD” (complexe antirachetă concepute pentru interceptarea rachetelor ce pot atinge teoretic o rază de acţiune de până la 3.000 km., în momentul aflării acestora în faza finală a traiectoriei, în atmosferă) capabile să determine originea şi traiectoria unei rachete balistice, desfăşurate pe teritoriul Statelor Unite, în cadrul segmentelor de apărare antirachetă din regiunile Europeană şi AsiaPacificşi, parţial, pe navele militare ale aliaţilor SUA.

În condiţiile modernizării permanente a armamentului specificat, autorităţile ruse consideră această cantitate enormă a mijloacelor de foc antirachetă drept ameninţare serioasă la adresa forţelor sale armate. Întrucât Iranul şi Coreea de Nord deţin până la zece rachete balistice cu rază medie de acţiune, arsenalul Pentagonului depăşeşte semnificativ nivelul unei ameninţări reale. Prin urmare, neacceptând posibilitatea interceptării rachetelor balistice și ale focoaselor sale, pentru a devansa sistemele antirachetă ale altor state, Rusia se vede obligată a-şi perfecţiona forţele strategice nucleare.

Deşi Washington-ul tăgăduieşte, nu Iranul şi nu Coreea de Nord constituie principalele ţinte ale scutului american antirachetă, ci Federaţia Rusă şi Republica Populară Chineză: anume asupra Moscovei şi a Pechinului sunt îndreptate actualele elementele ale sistemului antirachetă al NATO. Şi autorităţile ruse, în repetate rînduri şi la diferite niveluri, au atras atenţia Washington-ului asupra pericolului sistemului global de apărare antirachetă pentru echilibrul strategic al forțelor din lume.

Menţionând constituirea sistemului european de aparare aeriana din cele două baze americane, situate în România şi Polonia, conducerea Statului-Major General al trupelor ruse consideră drept sursa de pericol anume sistemul american de apărare antirachetă din Europa, elementele căruia sunt amplasate pe navele militare din apele situate în apropierea frontierelor Federaţiei Ruse.

Anume aspectele menţionate Moscova le declară drept indicii ascunse ale preconizatului atac inopinat cu rachete nucleare asupra Federației Ruse din partea SUA.

La scurt timp după lansarea declaraţiei ministrului britanic al apărării, Michael Fallon, cu privire la posibilitatea lansării unui atac nuclear preventiv din partea Londrei, vicepreşedintele Comitetului senatorial de Apărare şi Securitate de la Moscova, Frants Klintsevich, avertizase autorităţile Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord cu riscul ştergerii ţării lor “de pe faţa Pământului printr-un contraatac nuclear”.

Susţinând menţinerea controlului asupra situaţiei, F. Klintsevich a calificat avertizarea militarilor ruşi drept atenţionare a Washington-ului asupra imposibilităţii surprinderii Moscovei, iar Aleksey Pushkov (membrul Comitetului senatorial pentru apărare şi Securitate, preşedintele Comisiei provizorii pentru politică informaţională şi relaţii cu mijloacele de informare în masă din cadrul Camerei Superioare a Parlamentului rus) a constatat reîntoarcerea amenințării declanşării războiului nuclear ca urmare a politicii adoptate de către SUA.

Comentând relațiile Moscovei cu Occidentul, Sergei Naryshkin (directorul Serviciului de Informații Externe al FR) a catalogat drept inutile tentativele construirii unui dialog cu Kremlinul dintr-o poziţie de forţă.

Îngrijorat de posibilitatea atacării inopinate cu rachete nucleare a Federației Ruse (FR) în urma amplasării sistemelor americane de apărare antirachetă în Europa, Viktor Poznikhir (prim-adjunctul şefului Direcţiei operaţionale principale a Statului-major general al Forţelor Armate ale FR) a remarcat aflarea în dotarea acestora a mijloacelor de urmărire a lansării rachetelor balistice ruse, deşi SUA continuă să infirme îndreptarea sistemelor militare amplasate în statele europene împotriva Moscovei sau a Beijingului.

La momentul actual, mijloacele de informare şi cercetare ale sistemelor americane de apărare antirachetă deja asigură nu doar detectarea lansărilor rachetelor balistice rusești şi urmărirea acestora pe traectoriul zborului, dar şi emiterea indicaţiilor către sistemele pentru interceptarea focoaselor rachetelor balistice, a declarat V. Poznikhir, convins de atingerea de către sistemele americane de apărare antirachetă a unui nou nivel calitativ datorită transmiterii directe a datelor de pe nava cosmică către bordul rachetei interceptoare.

În cadrul celei de a VI-a Conferinţe internaţionale consacrate problemelor securităţii (Moscova, 26.04.2017), constatând deteriorarea îngrijorătoare a relaţiilor dintre Moscova și NATO, generalul de armată Valeriy Gerasimov (șeful Statului-major General al Forţelor Armate, prim-vice-ministrul apărării şi membrul Consiliului de Securitate al Federației Ruse) a menţionat transformarea Europei dintr-o “regiune stabilă şi calmă, din punct de vedere militar” într-o “zonă de tensiune sporită și de confruntare”. Remarcând amplasarea pe baza sistemului american de apărare antirachetă din România a dispozitivelor universale pentru lansarea antirachetelor şi a rachetelor balistice “Tomahawk”, precum şi intenţia desfăşurării unor sisteme similare în Polonia, generalul a menţionat întreprinderea de către Rusia a măsurilor de rigoare în vederea contracarării acestei ameninţări.

Contestând îndreptarea sistemului antirachetă amplasat în statele europene împotriva Kremlinului, reprezentanţii Pentagonului şi ai NATO au ignorant participarea la reuniune, determinându-l pe directorul Institutului francez de Relații Internaționale și Strategice (IRIS) să declare drept eronată politica Alianţei îndreptată spre demonizarea Rusiei, ţară cu un rol de importanţă incontestabilă pe arena mondială în epoca globalizării. Dezavuând categoric politica Rusiei în Siria, Pascal Boniface pledase pentru necesitatea iniţierii dialogului în pofida diferenţelor existente între Occident şi Kremlin, criticând atitudinea dualistă a unor reprezentanţi ai Alianţei Nord-Atlantice.

  1. Lavrov (şeful diplomaţiei ruse) a declarat atacul cu rachete americane asupra bazei aeriene Shayrat drept încălcare flagrantă a dreptului internațional, act de agresiune îndreptat împotriva unui stat suveran, manifestare care agravează problemele existente şi îndepărtează perspectiva constituirii unui larg front antiterorist, iar S. Shoygu (ministrul apărării al Federaţiei Ruse) s-a arătat decepţionat de eşuarea tentativelor privind stabilirea cooperării în “problema siriană” cu Washington-ul şi coaliţia internaţională condusă de către SUA, ambii reprezentanţi ai Executivului de la Moscova remarcând împiedicarea procesului de creare a unei coaliţii antiteroriste cu adevărat eficiente din cauza acţiunilor Statelor Unite.

Potrivit raportului recent al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace, cu sediul în capital Suediei (Stockholm International Peace Research Institute – Instituţie independentă care efectuează cercetări privind conflictele, controlul armamentelor și dezarmarea), anul trecut Rusia s-a situat pe locul al treilea în lista țărilor cu cele mai mari cheltuieli militare (69,2 mlrd. USD), fiind depăşită doar de către SUA (611 mlrd. USD) şi China (215 mlrd. USD).

Refuzând a contesta puterea armatei americane în cadrul conferinţei de presă anuale din decembrie 2016, V. Putin a remarcat capacitatea învingerii sistemului de apărare antirachetă al Pentagonului de către “triada nucleară” a forţelor armate ruseşti (constituită din bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale şi submarine cu propulsie nucleară, purtătoare de rachete).

Leave A Reply

Your email address will not be published.