Trump neagă legătura cu Kremlinul

0 136

Donald Trump a respins sugestiile privind existenţa legăturilor dintre managerii campaniei sale electorale cu autorităţile ruse, criticând investigarea eventualităţii implicării Kremlinului în alegerile prezidenţiale din SUA de către Congres şi FBI.

Împărtășind nemulțumirea omologului său chinez Xi Jinping vizavi de tentativa organizării celui de-al șaselea test nuclear de către Coreea de Nord, președintele american n-a exclus posibilitatea întreprinderii măsurilor militare împotriva “regimului Kim Jong-un”.

După eșuarea testului de sâmbătă al Phenianului (care încearcă crearea unei rachete cu rază lungă de acțiune, capabilă să atingă ținte situate pe teritoriul Statelor Unite, la o distanță de 9.000 km), Trump, pe “Twitter”, l-a declarat “un semn de lipsă de respect pentru doleanțele Chinei și ale președintelui extrem de respectat al acesteia”, într-un interviu recunoscând şi primirea de către autorităţile coreene a unor “mijloace îmbunătăţite de livrare” a proiectilului.

Punând menţinerea ambițiilor militare ale Phenianului pe seama pasivităţii administrațiilor anterioare ale Casei Albe, preşedintele SUA a remarcat inadmisibilitatea acceptării creării armelor nucleare de către coreeni.

Testarea rachetei a avut loc la doar câteva ore după ce secretarul de stat american R. Tillerson avertizase Consiliului de Securitate al ONU despre “consecințele catastrofale” ale impasibilităţii comunităţii internaționale (şi, îndeosebi, a Chinei) vizavi de programul nord-coreean privind crearea armelor nucleare.

Duminică, Seulul şi Washingtonul au finalizat exercițiile militare anuale la scară largă (cu participarea a 20.000 ostaşi sud-coreeni și 10.000 – americani), autorităţile nord-coreene condamnând şi declarând drept provocare la adresa ţării sale continuarea manevrelor comune ale trupelor celor două state în Marea Japoniei.

Participarea la exerciţiile militare navale a portavionului american “Carl Vinson” (trimis în regiune de către D. Tramp, în calitate de avertisment la adresa Phenianului) a determinat autorităţile nord-coreene să ameninţe, inclusiv în mass-media de stat, cu atacarea navei de război.

Începând calcularea celei de-a doua perioade de 100 zile de preşedinţie, republicanul Tramp a criticat, duminică, opoziţia din Congres, susţinând “transformarea” democraţilor în obstrucționişti interesaţi exclusiv de propriile probleme, în detrimentul prosperităţii SUA. Considerând extrem de birocratic sistemul de lucru al Washingtonului oficial, Trump s-a declarat nemulţumit de necesitatea aprobării majorităţii actelor legislative de către 60 de senatori din cei 100, efectuând un următor atac la adresa periodicelor americane “fără onoare”.

La doar 48 de ore după câştigarea prezidenţialelor din SUA, în cadrul primei discuţii purtate în Biroul Oval în calitate de şef al statului, Donald Trump fusese avertizat de către predecesorul său despre riscul numirii în funcţia de consilier pentru securitate naţională la Casa Albă a generalului Michael T. Flynn, demis cu trei ani în urmă de la conducerea Agenţiei de Informaţii din Apărare din cauza proastei gestionări a subdiviziunii şi a problemelor temperamentale.

Acest avertisment a fost lansat înaintea apariţiei suspiciunii cu privire la legăturile dintre M. Flynn şi Sergei Kislyak (Ambasadorul Federaţiei Ruse în SUA): în scrisoarea de demisie generalul recunoscuse franc livrarea informaţiei incomplete despre contactele şi convorbirile sale telefonice cu şeful reprezentanţei diplomatice a Kremlinului de la Washington, invocând drept scuze “neatenţia” şi “dezvoltarea extrem de rapidă a evenimentelor”.

Deoarece în cadrul convorbirilor telefonice menţionate s-ar fi putut discuta sancţiunile introduse de către SUA împotriva Federaţiei Ruse, Flynn a fost declarat suspect de încălcarea “Actului Logan”, o lege federală a Statelor Unite (adoptată la 30.01.1799 şi modificată pentru ultima dată în 1994), care actualmente prevede pedeapsa cu amendă sau închisoare pentru negocierea cu guvernele străine aflate în dispută cu SUA. De facto, însă, avertizat despre monitorizarea negocierilor sale cu diplomatul rus de către serviciile secrete americane şi despre riscul menţinerii legăturii cu S. Kislyak, generalul a fost demis cu scopul evitării transmiterii în judecată a procesului intentat pentru încălcarea uneia dintre “cele mai democratice legi” din lume.

După demisia lui Flynn, mass-media americană comunicase despre înregistrarea anterioară a generalului în calitate de “agent străin” şi reprezentarea de către acesta a intereselor Turciei.

Potrivit unor surse, membrii Consiliului Național de Securitate din echipa de tranziţie a republicanului Trump i-au solicitat administraţiei ex-preşedintelui Obama dosarul detaliat al ambasadorului rus, întocmit de către CIA (Agenția Centrală de Informații), însă nu se ştie daca Flynn reuşise a examina documentul. În același timp, membrii administrației Obama le-au oferit persoanelor din anturajul lui Trump informații despre Kislyak, intenţionând a se convinge de perceperea amplorii amenințării ruse de către noua echipă.

Deşi anterior infirmase deţinerea informaţiilor doveditoare a înţelegerilor secrete dintre reprezentanţii campaniei lui Trump şi oficialii ruşi, generalul James Clapper (ex-directorul “US National Intelligence”) a declarat un fapt împlinit implicarea Kremlinului în campania electorală din SUA, determinându-l pe preşedintele american să califice afirmaţia drept “minciună absolută pe banii contribuabililor”.

Potrivit oficialilor ruşi, drept bază pentru susţinerea implicării Kremlinului în campania electorală din SUA în 2016 ar fi servit două documente elaborate în cadrul Institutului rus pentru Cercetări Strategice: privind lansarea unei campanii de dezinformare şi implicarea în atacurile cibernetice asupra serverelor Partidului Democrat. Primul, redactat în iunie 2016, conţinea recomandări generale privind iniţierea, de către agenţiile informaţionale de stat din Federaţia Rusă a unei campanii propagandistice menite a determina electoratul să aleagă un preşedinte cu opoziţie mai concesivă faţă de Rusia decât administrația lui Barack Obama. Sursele menţionate calificaseră documentul specificat drept continuare a strategiei Kremlinului privind difuzarea comunicatelor pozitive despre Donald Trump, pe atunci unul dintre candidaţii la funcţia supremă în SUA din partea Partidului Republican. Elaborat în octombrie (menit să submineze legitimitatea sistemului electoral american în ansamblu şi să discrediteze candidatura democratei Hillary Clinton), celălalt susţinea probabilitatea câştigării alegerilor de către aceasta, conţinând recomandarea privind încheierea campaniei propagandistice de popularizare a candidatului loial Moscovei şi concentrarea eforturilor asupra informării opiniei publice despre încălcările înregistrate la alegerile din SUA.

Deşi democraţii îi incriminaseră Moscovei responsabilitatea pentru atacurile cibernetice menţionate, Kremlinul respinsese în mod repetat învinuirile.

În decembrie 2016, canalul TV “NBC News Channel” informase auditoriul despre “implicarea personală” a preşedintelui Putin în campania de imixtiune în alegerile prezidențiale din SUA, iar luna viitoare serviciile secrete americane deja elaboraseră raportul privind implicarea Rusiei în alegerile din Statele Unite.

Partea secretă a documentului le-a fost prezentată preşedinţilor Barack Obama și Donald Trump, iar cea “publică“ (postată pe site-ul National Intelligence din SUA) conţinea tentativele Kremlinului în vederea subminării credinţei poporului în democraţia americană, a defăimării lui Hilary Clinton, a prejudicierii campaniei sale prezidenţiale şi a dăunării potenţialei sale victorii la alegeri.

Potrivit autorilor raportului, preferinţa preşedintelui Putin pentru alegerea lui Tramp în funcţia supremă din stat era absolut evidentă: sesizând posibilitatea victoriei lui H. Clinton, liderul de la Kremlin şi-a concentrat campania pe subminarea preconizatei guvernări a soţiei celui de-al patruzeci şi doilea preşedinte al SUA.

Leave A Reply

Your email address will not be published.