Kremlinul, iritat de eliminarea vizelor europene pentru ucraineni

0 171

Moscova a reacționat cu iritare și furie la decizia Bruxelles-ului privind anularea vizelor în statele-membre ale UE pentru cetățenii ucraineni, oficialii ruși întreprinzând diverse tentative în vederea diminuării importanței evenimentului.

Comparând “așa-zisul regim fără vize” cu Ucraina cu un “morcov agățat de ață” (care doar un pic facilitează sistemul existent), Alexei Meshkov (viceministrul afacerilor externe al FR) a remarcat durata extrem de scurtă a șederii ucrainenilor în Europa și imposibilitatea angajării acestora în câmpul muncii.

O reacție mai emotivă la acceptul regimului de circulație fără vize a ucrainelilor în Europa a demonstrat-o președintele Comitetului pentru afaceri externe al Consiliului Federației. Luând atitudine față de afirmația lui Petro Poroshenko despre “încheierea definitivă a divorțului (Kievului – n.n.) de Imperiul Rus” și dorința locuitorilor din teritoriile aflate sub ocupația rusească de a intra în posesia pașapoartelor ucrainene pentru a circula liber în Europa, Konstantin Kosachev i-a imputat președintelui eliminarea definitivă a resturilor conștiinței și ale bunului simț în urma aprobării documentului.

În cei aproape 15 ani trecuți de la tentativa lui V. Putin privind obținerea unui regim fără vize cu Uniunea Europeană pentru cetățenii ruși, tratativele dintre Moscova și Bruxelles au trecut prin diverse stadii, însă, deocamdată, părțile n-au reușit să ajungă la o înțelegere, înghețându-le pe durată nedeterminată.

În opinia unor analiști politici, denigrarea deliberată de către Kremlin a importanței convenției dintre UE și Kiev o determină refuzul abaterii de la linia politico-propagandistică a oficialităților ruse. Însăși admiterea eventualității producerii unor schimbări pozitive în Ucraina de către ideologii de la Moscova ar distruge “mitul catastrofei absolute a Maidanului”, atât de frecvent vehiculat de către aceștia după 2014. De facto, elementul implicit al furiei Kremlinului îl reprezintă dorința obținerii dreptului de călătorie fără vize în Uniunea Europeană pentru cetățenii Federației Ruse, aidoma Georgiei, Moldovei sau Ucrainei.

Decizia Bruxelles-ului în vederea sistării dialogului cu Moscova a determinat anexarea Crimeii, deși premisele morale pentru înghețarea relațiilor le-au constituit represaliile împotriva activiștilor politici din 2012.

După multiplele ironizări ale eventualității inițierii unui dialog constructiv între Kiev și Bruxelles, oficialitățile ruse par iritate de eliminarea “vizelor europene” pentru cetățenii ucraineni, mai ales în contextul încordării relațiilor dintre Moscova și Uniunea Europeană. În timpul apropiat, acceptul călătoriei fără vize în spațiul UE pentru cetățenii Federației Ruse pare iluzoriu: sunt prea evidente discrepanțele dintre tendințele politicii Kremlinului și așteptările Bruxelles-ului privind convergența cu Moscova.

 De facto, circumspecția Occidentului față de eliminarea vizelor pentru cetățenii ruși a apărut după “discursul de la München” al lui Vladimir Putin (10.02.2007). Supunând unei critici extrem de dure politica “hegemonică” a Washington-ului în cadrul “Conferinței de Securitate” din capitala landului federal Bavaria, președintele rus a relatat despre o lume unipolară, cu un singur centru decizional, cu un singur stăpân. Reprezentând primul atac direct la adresa politicii SUA din partea președintelui Rusiei după destrămarea colosului sovietic, această alocuțiune (rostită pe un ton dur) a descurajat inclusiv autoritățile de la Bruxelles.

Nemulțumit de apropierea Ucrainei, Moldovei și a Georgiei de Uniunea Europeană, Kremlinul pare să pregătească o nouă stratagemă menită să contribuie la menținerea pozițiilor geostrategice în regiune. Declarându-și scepticismul vizavi de posibilitatea ameliorării situației din țara vecină, ideologii moscoviți deja “prevestesc” inevitabilitatea dezamăgirii poporului ucrainean, din cauza așteptărilor exagerate. În special, aceștia încearcă să-i înspăimânte pe ucraineni, “prezicându-le” suplimentarea condițiilor necesare plecării în spațiul comunitar după depășirea numărului maxim de migranți acceptați de către Bruxelles.

Deoarece suspendarea regimului fără vize o poate solicita orice stat-membru al Comunității, nu e deloc exclusă posibilitatea depunerii concomitente a mai multor cereri în acest sens, mai ales în contextul evenimentelor desfășurate în ultimele luni.

Considerând drept “istorică” decizia privind “revenirea în familia europeană”, P. Poroshenko se declarase mulțumit nu doar de posibilitatea circulării “nestingherite” în spațiul comunitar a conaționalilor, ci de redarea țării sale a locului istoric cuvenit în cadrul Uniunii Europene, iar Vladimir Groysman (șeful Guvernului de la Kiev) a comparat-o chiar cu căderea Zidului Berlinului.

În pofida celor spuse, teoreticienii Kremlinului se declară pesimiști în privința “perspectivelor europene” ale ucrainenilor, abia așteptând să-și frece mâinile de bucurie la apariția veștii despre spulberarea acestora.

Leave A Reply

Your email address will not be published.