Un atac cinic la drepturile ucrainenilor (Acțiunile lui Poroshenko, calificate drept “lovitură teribilă” asupra libertății de exprimare)

0 134

Organizația non-guvernamentală internațională “Human Rights Watch” (HRW), care desfășoară activități de cercetare și apărare a drepturilor omului, i-a cerut Președintelui Poroshenko abrogarea imediată a Decretului cu privire la interzicerea activării pe teritoriul Ucrainei a serverelor rusești de Internet (inclusiv a unor populare motoare de căutare și rețelele sociale), considerând că blocarea acestora îi va afecta mai mult pe utilizatorii rețelelor sociale în Ucraina, decât pe oamenii de afaceri din Rusia.

Pe lângă cele 468 de companii și organizaţii, sancțiunile Ucrainei au vizat peste 1.200 persoane fizice din Rusia, Crimeea şi din regiunile estice Doneţk şi Lugansk.

Utilizate de către executivul rus și grupurile devotate lui Vladimir Putin pentru promovarea poziției Kremlinului în relaţiile cu Occidentul și în privința crizei din Ucraina, rețelele sociale rusești au constituit un puternic procedeu propagandistic și un important factor de influență asupra populației rusolingve din întreaga lume.

Indignați de blocarea unora dintre cele mai mari platforme de Internet din Rusia, activiștii din HRW l-au acuzat pe Poroshenko de aplicarea unei “lovituri teribile” libertății de exprimare în țara sa și de violarea dreptului ucrainenilor la informație, cerându-i ridicarea imediată a interdicției.

Imputându-i liderului de la Kiev tentativa neîntemeiată de blocare a discursului public, cercetătoarea HRW, Tanya Kuper, a caracterizat-o drept “atac cinic, motivat politic, asupra dreptului oamenilor la accesul de informație”, atac care “afectează viața privată și activitatea profesională a milioanelor de ucraineni”.

Intrarea în vigoare a Decretului prezidențial cu privire la blocarea unui șir de resurse (17.05.2017) a cauzat manifestări de proteste: o parte a populației a condamnat sancțiunile introduse împotriva grupului “mail.ru” și a filialelor acestuia din Ucraina până la 15 mai 2020. Pentru perioada specificată furnizorii de Internet ucraineni trebuie să blocheze accesul utilizatorilor la toate serviciile și rețelele sociale deținute de către acesta. De facto, documentul reprezintă o continuare a listei cu denumirile persoanelor fizice și juridice rusești supuse unor sancțiuni în urma implicării Kremlinului în criza din Ucraina, a anexării peninsulei Crimeea (martie, 2014) și a implicării cetățenilor ruși în conflictul armat din estul Ucrainei (început la 7.04.2014).

Decretul conține recomandările Guvernului adresate furnizorilor serviciilor de Internet în vederea blocării accesului la site-urile enumerate, însă fără indicarea termenelor de realizare a obiectivelor practic fantasmagorice. Interdicția se va răsfrânge asupra programelor populare în cercurile de afaceri ucrainene, concepute pentru procesarea textelor și a soft-urilor de contabilitate, asupra activității sistemului bancar, a companiilor aeriene, a întreprinderilor industriei de apărare, dar și a unităților economice din Crimeea.

Astfel, blocarea serverelor de Internet îi va afecta mai mult nu pe businessmenii ruși, ci pe utilizatorii rețelelor sociale de pe teritoriul Ucrainei (în special, pe cei mai puțin inițiați în domeniul informaticii). Interdicția nu va prejudicia funcționarea serverelor din regiunile autoproclamate Donetsk și Lugansk (care deja utilizează serviciile furnizorilor ruși), chiar dacă întreprinderile din entitățile menționate se află pe “lista ucraineană de sancțiuni”.

Deocamdată, Guvernul de la Kiev n-a explicat necesitatea acestei interziceri a companiilor rusești, deși realizarea Decretului până la modificarea legislației pare a fi imposibilă: pe lângă insuficiența bazei tehnice necesare, în ziua de astăzi doar o instanță judecătoreasca poate obliga un furnizor de servicii Internet să blocheze accesul la anumite site-uri, iar însăși blocarea totală a site-urilor menționate ar dura cam doi ani și ar costa peste un miliard de dolari americani. În altă ordine de idei, blocarea informației de către furnizor reprezintă o măsură ineficientă și irealizabilă: în timp ce infractorii ocolesc cu ușurință măsurile impuse, situația se va complica doar pentru utilizatorii care respectă legea sau pentru cei mai puțin avizați din punct de vedere tehnic.

Leave A Reply

Your email address will not be published.