Budapesta retrage suportul internațional pentru Ucraina

0 167

Ungaria a sesizat organismele internaționale în privința “ucrainizării” totale a educației, după adoptarea de către Rada Supremă a Legii învățământului care interzice studierea în limbile materne ale minorităților naționale (5.09.2017), începând cu anul 2018 anulând predarea disciplinelor în limbile menționate din clasa a cincea, iar din anul 2020 eliminând învățământul în limbile minorităților naționale în clasele inferioare.

Menționând informarea în acest sens a Secretarului General al OSCE, a Comisarului pentru Minorități Naționale, a președintelui în exercițiu al OSCE, a Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și a comisarului Uniunii Europene pentru extindere și politica europeană de vecinătate, șeful diplomației ungare (Peter Siyyarto) a solicitat, în numele țării sale, întreprinderea măsurilor în vederea interzicerii intrării în vigoare a legii respective, iar secretarul de presă al Ministerului de Externe de la Budapesta (Tamás Menczer) a făcut publică intenția “diplomației maghiare” de a “împiedica Ucraina să realizeze importante probleme internaționale”.

Recent, a devenit clară intenția Budapestei de a renunța la sprijinirea inițiativei Kievului în cadrul organizațiilor internaționale, iar ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Peter Siyyarto, a invitat-o pe Ambasadoarea Ucrainei în Ungaria, Lyubov’ Nepop, pentru a discuta despre recent adoptata lege privind “ucrainizarea” procesului instructiv-educativ.

De fapt, decizia în vederea întreruperii susținerii inițiativelor ucrainene a luat-o însuși ministrul Siyyarto, care intenționează a-i comunica personal șefei Misiunii diplomatice ucrainene din Ungaria opinia despre această “lege compromițătoare”.

La 7 septembrie curent, Siyarto a menționat discrepanța dintre noua lege ucraineană a educației și valorile Uniunii Europene, calificând drept “rușinoasă” “încălcarea gravă a drepturilor minorității maghiare” de către o țară care aspiră la consolidarea relațiilor cu Bruxelles-ul.

În principiu, adoptarea legii specificate le creează probleme similare nu doar etnicilor maghiari, afectându-i și pe reprezentanții celorlalte minorități naționale din fosta republică sovietică: ruși, români, belaruși, tătari crimeeni, bulgari, polonezi, evrei, armeni și greci.

Cel mai probabil, invocând normele dreptului internațional, exemplul Ungariei îl vor urma și oficialitățile celorlalte state îngrijorate de soarta conaționalilor stabiliți în Ucraina: indignate de atentatul la democrație și ignorarea drepturilor omului de către autoritățile de la Kiev, acestea vor recurge la presiuni asupra reprezentanților conducerii politice ucrainene, determinându-i să conștientizeze efectele negative ale Legii învățământului și să intervină pentru remedierea situației.

Leave A Reply

Your email address will not be published.