18 decembrie 1946, s-a născut Steven Spielberg, celebru regizor american de film

0 226

2005 – România a câştigat titlul de vicecampioană mondială la handbal feminin la Campionatul Mondial de Handbal din Rusia, fiind învinsă în actul final de ţara gazdă, scor 28-23.

1992 – Guvernul României a recunoscut republicile Cehă şi Slovacă în calitate de subiecte distincte de drept internaţional, cu efect juridic, începând de la 1 ianuarie 1993.

1991 – Federaţia Rusă a recunoscut independenţa Republicii Moldova, Boris Elţîn declarând că Rusia era gata să stabilească relaţii diplomatice cu această ţară.

1991 – La Strasbourg, România a semnat actul de aderare la Convenţia Culturală Europeană.

1989 – Ca urmare a protestelor izbucnite la Timişoara, România a închis frontierele cu Iugoslavia, Ungaria, URSS şi Bulgaria.

La Timişoara a fost instituită starea de necesitate, primarul Petre Mot anunţând acest lucru în cadrul unei şedinţe cu activul de partid.

În oraş a fost interzisă circulaţia grupurilor de peste 2 persoane, trecătorii fiind legitimaţi, iar cei suspecţi reţinuţi. Fără să ţină seama de interdicţii, un grup de aproximativ 30 de tineri s-a adunat în faţa Catedralei, unde a fluturat un steag tricolor fără stemă şi a aprins lumânări.

S-a cântat „Deşteaptă-te, române”. Forţele de ordine au deschis focul în plin, câţiva manifestanţi reuşind să fugă, dar cei mai mulţi au fost ucişi sau răniţi.

Din statisticile oficiale au rezultat că la Spitalul Judeţean din Timişoara se aflau, la 18 decembrie, 58 de cadrave şi 240 de răniţi.

1979 – Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia ce apară femeia împotriva discriminarii în domeniul politic, economic, social şi cultural. România a ratificat Convenţia la 7 ianuarie 1982.

1956 – Japonia s-a alăturat Organizaţiei Naţiunilor Unite.

1946 – A venit pe lume Steven Spielberg, regizor american de film.

A debutat în televiziune şi foarte repede a reuşit să se impună ca cel mai prolific regizor de film din cinematografia americană. La puţină vreme după debut, a câştigat trei Oscaruri cu producţia „Fălci”. Au urmat apoi „Întâlnire de gradul trei” („Close Encounters of the Third Kind”), pentru care a luat alte două Oscaruri, şi „ET”, cu 4 premii ale Academiei de Film.

Renumele şi l-a întărit cu „The Color Purple” („Culoare purpurie”) din 1985, film care a avut 11 nominalizări la Oscar şi 100 milioane de dolari încasări.

Majoritatea filmelor regizate ori produse de Spielberg au avut nu doar succes la critici, ci şi la public, dovadă fiind banii obţinuţi din vânzarea producţiilor.

În 2004, i-a fost acordat un premiu de excelenţă din partea Academiei Americane de Film, precum şi Legiunea de Onoare din partea autorităţilor franceze pentru activitatea sa artistică.

De asemenea, Steven Spielberg a fost inclus în Science Fiction Hall of Fame.

1944 – Al Doilea Război Mondial: Armata a IV–a română a intrat pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operaţiunile militare desfăşurate împotriva armatei germane.

1944 – A părut primul număr din cotidianul Le monde, sub direcţia lui Hubert Beuve–Mery.

1940 – În România s-a desfiinţat breslele de lucrători, funcţionari şi meseriaşi, înfiinţate în timpul dictaturii regale.

1926 – Turcia a adoptat calendarul gregorian.

1923 – Muzeul Militar Naţional, creat în aprilie 1914 ca secţie militară a Muzeului Naţional al României, a fost transformat în instituţie de sine stătătoare.

1918 – S-a creat, la Bucureşti, Partidul Ţărănesc sub conducerea învăţătorului Ion Mihalache (din Topoveni, jud.Argeş).

În următorii ani, Partidul Ţărănesc a fuzionat la 3/16 februarie 1919 cu Partidul Muncitor din Moldova; la 18 iulie 1921 cu Partidul Ţărănesc din Basarabia; la 22 septembrie 1922 cu Partidul Socialist-Ţărănesc, la 3 octombrie 1921 s-a constituit Partidul Ţărănesc din Transilvania, iar la 11 iunie 1922, Partidul Ţărănesc din Bucovina.

Partidul Ţărănesc a editat publicaţiile Ţara nouă (1919-1921), Aurora (1921-1926).

1917 – A murit (la Tokyo) Nicolae Dimitrie Xenopol, prozator, printre primii susţinători ai realismului la noi,  om politic liberal, şef de cabinet al lui I. C. Brătianu, între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia.

După absolvirea liceului în oraşul natal, ajutat de societatea „Junimea”, al cărei membru a devenit din 1877, a plecat în acelaşi an la Paris. Şi-a luat doctoratul în drept la Universitatea din Liege (1881).

După întoarcerea în ţară, a părăsit „Junimea”, s-a înscris în Partidul Liberal şi în 1882 a ajuns redactor la „Românul”. Din 1885, a fost prim-redactor al ziarului „Voinţa naţională”, unde, sub pseudonimul „Juvenal” a publicat proză, cronici satirice şi portrete ale oamenilor politici ai epocii, adunate ulterior în volumul Cronici glumeţe (1891). Deşi nu mai era membru al Junimii, Xenopolnu i-a contestat unele principii literare, pe care a căutat să le răspândească. Pe plan politic, a fost un adversar neîmpăcat al junimiştilor, împotriva cărora a scris numeroase pamflete, pline de trivialităţi.

Între 1885 şi 1888 a fost şef de cabinet al lui I.C. Brătianu, iar din 1895 deputat, senator şi, scurt timp, ministru (1912-1913). A condus în 1904-1916 revista „Le Mouvement economique”, iar în 1911-1912 „Ţara nouă”, ajutat de A.D. Xenopol, Mihail Dragomirescu etc.

A prezentat economia şi relaţiile economice ale României în Les Relations economiques entre La France et la Roumanie (1910) şi în La Richesse de la Roumanie (1916), o carte documentată, ale cărei capitole apăruseră anterior în presă. În 1917, a fost numit ministru plenipotenţiar – cel dintâi – al României în Japonia, unde a şi murit.

Xenopol a debutat cu versuri la „Convorbiri literare” în 1874, continuând să publice aici până în 1881. În lirica de dragoste, el versifica incolor, folosind imagini banale, de un pesimism factice. Tot în revista junimistă a semnat şi Păsurile unui american în România (1879-1880), încercare de roman social care istorisea păţaniile unui nord-american, J. Blackwurst, în Iaşi.

Păsurile unui american în România ar fi o primă încercare, ratată, şi un exerciţiu în vederea scrierii celui de-al doilea roman, Brazi şi putregai (1881). Subtitlul Moravuri provinciale române indica aceeaşi intenţie a autorului de a oferi un tablou de ansamblu.

1880 – A apărut, în Monitorul Oficial, ordinul de înfiinţare a Şcolii Normale Superioare din Bucureşti, care a început să funcţioneze din ianuarie 1881, sub direcţia lui Ion Zalomit. A luat fiinţă ca anexă a Universităţii din Bucureşti, existenţa ei fiind considerată, în epocă, absolut necesară pentru pregătirea pedagogică a viitorilor profesori.

1878 – S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin, revoluționar  și conducător politic sovietic, unul dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii, om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic.

Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937.

Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-Al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice.

Regimul său de ideologie marxist-leninistă este adeseori numit și stalinism.

1865 – Sclavia a fost abolită în SUA, prin votarea celui de-al 13-lea amendament din Constituţie, în care se preciza că pe teritoriul statului nu mai pot să existe sclavi.

Încă dinainte de Războiul Civil, mai mulţi lideri politici americani, în frunte cu Abraham Lincoln, au militat pentru eliberarea negrilor, idee care a provocat mânia sudiştilor.

Disputele între susţinătorii celor două tabere au fost extrem de aprinse de-a lungul anilor. Lincoln nu a cedat însă, astfel încât, prin reprezentanţii Partidului Republican, a pus în dezbaterea Congresului un amendament în care se prevedea abolirea sclaviei.

În aprilie 1964, Senatul şi-a dat votul favorabil, însă nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Camera Reprezentanţilor. Abia în ianuarie 1865, amendamentul a trecut în Congres, iar până la sfârşitul anului, mai multe state americane au ratificat actul.

Pe 2 decembrie, Alabama a fost cel de-al 27-lea stat care a recunoscut actul normative, făcând posibilă formarea majorităţii pentru adoptarea oficială a acestuia şi desfiinţarea sclaviei după mai bine de două secole.

1865 – S-a încheiat, la Bucureşti, Convenţia româno-sârbă privind reglementarea serviciului telegrafic.

1863 – S-a născut arhiducele austriac Franz Ferdinand.

În 1896, Franz a devenit primul succesor la tronul imperiului Austro-Ungar. A fost asasinat la Sarajevo, în Bosnia, în ziua de 28 iunie 1914, ora 11 a.m., de către Gavrilo Princip, un student sârb bosniac de 19 ani.

Atentatul de la Sarajevo a constituit motivul începerii Primului Război Mondial, în august 1914.

1846 – A murit mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet. Alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată în organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova.

Costache şi-a început învăţătura la Academia Domnească din Iaşi, dar atracţia pentru viaţa monahală l-a determinat să se călugărească într-o mănăstire din Huşi, devenind discipolul episcopului Iacov Stamati.

A urcat repede treptele ierarhiei clericale: în 1789 a fost egumen al mănăstirii Sf. Spiridon din Iaşi, între 1792 şi 1803, episcop de Huşi, apoi de Roman, iar în 1803 a fost uns mitropolit al Moldovei.

A început imediat o acţiune intensă de reorganizare a învăţământului, restructurând şi întărind şcolile existente, înfiinţând altele, printre care şi Seminarul de la Socola, cu un program didactic destul de cuprinzător, limba română fiind un obiect de studiu.

A refăcut tipografia Mitropoliei şi a început o susţinută activitate de tipărire a cărţilor necesare bisericilor şi şcolilor, el însuşi traducând neobosit. În 1828, a participat la întocmirea Regulamentului Organic.

Retras la mănăstirea Slatina în 1842, şi-a continuat aici opera începută. Singurele texte proprii ale lui Costache sunt numeroasele prefeţe la cărţile traduse sau tipărite prin grija sa.

Importantă pentru dezvoltarea limbii literare este prefaţa-pastorală la cartea Dumnezeieştile liturghii (1834), unde, după un scurt istoric al limbii române, a deplâns abuzul de cuvinte străine din vechile traduceri, care ameninţa însăşi existenţa limbii noastre. Pledând pentru înlocuirea lor cu echivalentele existente în cronici sau în limba vorbită, el şi-a pus în practică ideile dând o listă de cuvinte pe care le-a înlocuit în traducerile sale. De asemenea, a avut grijă să elimine arhaismele şi regionalismele, tinzând spre un stil literar, cu fraze curate şi armonioase.

1835 – Împăratul rus a aprobat decizia Senatului de a întemeia pe lângă cele 6 judeţe existente în Basarabia ţaristă (Hotin, Iaşi, Orhei, Bender, Leova şi Akkerman) încă două: Orhei şi Soroca (din părţi ale judeţelor Hotin, Iaşi şi Orhei, celui din urmă schimbându-i-se denumirea în Chişinău).

Administraţiei speciale a oraşului Ismail (Izmailskoe Gradonacealstvo) i-au fost subordonate câteva sate situate între lacurile Chitai şi Sasic. Târgurile Orhei şi Soroca, devenind centre judeţene, au fost declarate oraşe.

Administraţia judeţului Leova a fost trecută în târgul Frumoasa, căruia i s-a schimbat denumirea în Cahul, la fel şi judeţului modificându-i-se denumirea în Cahul.

1787 – New Jersey a devenit al treilea stat care a ratificat Constituţia SUA.

1777 – În Statele Unite a fost sărbătorită, pentru prima dată, Ziua Recunoştinţei, marcându-se victoria recentă a revoluţionarilor americani  contra trupelor britanice în Bătălia de la Saratoga, din luna octombrie.

1737 – A murit Antonio Stradivari, celebru meşter italian de viori.

Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1100 instrumente din care 600 rămase (cunoscute) astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, celli, ghitare, dar şi o harpă. Actualmente se află în proprietatea academiei de muzică din Neapole, Italia.

Intrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit şi rareori egalat, o investiţie financiară foarte bună, în ultimii 30 de ani preţul instrumentelor sale crescând de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi la 5-6 milioane de Euro, şi sunt în continuă creştere.

Viorile, dar şi celelalte instrumente stradivariene au fost botezate de-a lungul timpului: Soil, Doamna Tennant, Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming, fiecare având o istorie pe masură.

A avut elevi celebri ca Ruggeri, Bergonzi, sau Omobono Stradivari, fiul său. Alături de Giuseppe Guarneri „del Gesu”, este considerat etalon în domeniul său.

Numărul copiilor realizate după viorile sale este remarcabil (milioane în toată lumea). Multe mistere s-au născut de-a lungul timpului legate de sunetul instrumentelor sale, vorbindu-se mai ales de lac, lemn, rareori despre lucrătura sa perfectă.

Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munţilor Balcani, dar şi a arcului carpatic, adunându-se dovezi chiar că ar proveni de lângă Mănăstirea Putna.

Creaţia sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influenţat de maestrul său, Amati,  în care a construit viori după modelul acestuia. A doua sau „golden age” este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente şi ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, din cauza vârstei înaintate, decedând la 93 de ani.

După moartea maestrului, în atelierul său au fost găsite 92 de instrumente, printre care şi celebra vioara Messeas, niciodată cântată, expusă într-un muzeu şi evaluată la 20-30 milioane Euro.

Leave A Reply

Your email address will not be published.