Liderii țărilor din Europa de Sud au încercat să facă front comun în problema migrației

Liderii a şapte ţări din sudul Uniunii Europene (UE) au încercat miercuri seara, la Roma, să facă front comun în mai multe probleme ce vizează bătrânul continent, începând cu provocarea pe care o reprezintă migraţia, cu care mulţi dintre ei s-au confruntat, relatează joi AFP.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, abia sosit din vizita sa în China, a evocat în faţa presei o ‘comuniune de opinii foarte puternică’ între ţările din sudul Europei, fie că este vorba despre viitorul UE, fie despre criza migraţiei.

Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor participante – Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Grecia, Cipru şi Malta – au afirmat că ”sunt ferm ataşaţi unei politici europene comune privind migraţia”, într-o declaraţie comună publicată la finalul unei scurte reuniuni, urmate de un dineu de lucru.

Ţările din sud, printre care Italia sau Grecia, deplâng eforturile reduse depuse de unii dintre partenerii lor în Europa, cum sunt Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, în a primi migranţi ce ajung pe teritoriile lor.

”Trebuie să luptăm cu toţii pentru a pune în funcţiune o politică a migraţiei, dublată de solidaritate mai ales faţă de ţările care primesc aceste fluxuri importante de migranţi”, a subliniat în faţa presei premierul grec Alexis Tsipras.

În această privinţă, cele şapte ţări au cerut ”un efort hotărât” pentru a pune în funcţiune un regim de azil european comun, care să se bazeze pe ”solidaritate”, însă fără a evoca totuşi cotele pentru relocarea de migranţi pe care UE a încercat în zadar să le introducă, din cauza opoziţiei din partea unor ţări din Europa de Est.

Pentru Italia, anul 2017 a fost cel al schimbării: ţara a trecut de la un flux în continuare masiv în primul semestru la începuturile unui imigraţii selective, cu preţul unor acorduri controversate cu Libia, care au limitat sosirile de imigranţi la 119.000, cu 35% mai puţin decât în 2016.

În Spania, în schimb, algerienii şi marocanii au sporit numărul sosirilor pe coasta spaniolă, de la 6.000 în 2016 la aproape 23.000 de migranţi în 2017.

În Grecia, acordul dintre UE şi Turcia a limitat numărul de sosiri la 28.000 de persoane, de şase ori mai puţin decât în 2016.

În paralel, numărul de migranţi decedaţi şi dispăruţi în Marea Mediterană a scăzut de la aproape 5.000 în 2016 la 3.116 în 2017, majoritatea în largul Libiei, unde rata de mortalitate rămâne relativ constantă, în jur de 1 din 40.

Iar începutul acestui an este marcat de noi drame. Între 90 şi 100 de migranţi au fost daţi dispăruţi în Marea Mediterană după ce ambarcaţiunea în care se aflau a naufragiat în largul Libiei, a anunţat marţi seara marina libiană.

În acest context, sudul UE continuă să pledeze pentru o mai bună repartizare a poverii migraţiei în cadrul UE. Atena cere cu regularitate integrarea irakienilor şi afganilor în procedurile de relocare.

UE a obţinut deja ”rezultate încurajatoare în stăvilirea fluxurilor (de migranţi) şi în lupta împotriva traficului de fiinţe umane”, a declarat gazda acestei reuniuni, şeful guvernului italian Paolo Gentiloni. Acum, aceste rezultate ”trebuie consolidate”, a adăugat el.

La rândul său, Macron a cerut ”o gestionare mult mai bună a solidarităţii” în cadrul UE, printr-un ”răspuns foarte rapid la incoerenţele” regulamentelor Dublin, care lasă responsabilitatea privind primirea de migranţi pe seama primei ţări de sosire, spre marea nemulţumire a Italiei sau Greciei.

Printr-un record de cereri de azil şi în Franţa, subiectul va rămâne pe agenda întrevederilor bilaterale pe care Macron, care îşi va prelungi şederea la Roma, le va avea joi cu lideri italieni.

Cipru va găzdui, la o dată ce rămâne încă a fi fixată, cea de-a 5-a reuniune a celor şapte ţări din sudul Europei, un format numit Med7, iniţiat în septembrie 2016 de premierul grec Alexis Tsipras.