PF Rastislav: Mulți oameni devin prizonieri ai mediului virtual

0 31

Preafericitul Părinte Rastislav, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehe şi din Slovacia, a acordat un interviu Agenției de știri Basilica, la scurt timp după prima sa vizită în România, la Sărbătoarea Sfântului Dimitrie 2017. Preafericirea Sa a vorbit despre Biserica pe care o conduce și a abordat provocările cu care se confruntă creștinul în societatea modernă.

Referitor la misiunea mediatică a Bisericii, PF Rastislav și-a manifestat dezacordul față de alterarea „acuității percepţiei şi a profunzimii vieții spirituale” în mediul online, dar a spus că „nu putem abandona complet internetul”, pentru că astfel „viața în Biserică va fi percepută ca un anacronism care nu este de interes pentru omul modern”. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehe şi din Slovacia a explicat că numai utilizând tehnologia se poate ajunge la oamenii „zăvorâţi ai mediului virtual”.

Totodată, Preafericirea Sa a transmis un îndemn poporului român: „Fiți credincioși patriei voastre, păstrați-vă tradițiile și cultura, familiile voastre, respectați poruncile Domnului și fiți fii credincioși ai Bisericii Ortodoxe Române”.

Alte teme abordate în interviu au fost: impresii de la vizita în țara noastră, cooperarea dintre Biserici, context în care a subliniat „comunicarea prin rugăciune” și tineretul ortodox, ce reprezintă „viitorul Bisericii”.

Interviul acordat de Preafericitul Părinte Rastislav, Arhiepiscop de Preşov şi Mitropolit al Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehe şi din Slovacia, Agenţiei de Ştiri Basilica a Patriarhiei Române:


Reporter: A trecut puţin timp de la manifestările dedicate hramului Catedralei Patriarhale de la Bucureşti, la care aţi participat. Ce aţi simţit şi remarcat în timpul pelerinajului organizat la sfintele moaşte cu acest prilej?

PF Rastislav: Cu mare bucurie am acceptat invitația Preafericitului Părinte Patriarh Daniel să vizitez Biserica Ortodoxă Română și să particip la festivitățile din București. O experiență spirituală deosebită a fost participarea mea la Sfânta Liturghie, unde am coliturghisit  cu ceilalţi invitaţi la festivități, Sanctitatea Sa Kirill, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Preafericitul Părinte Anastasie, Arhiepiscopul Albaniei, alături de alţi arhierei și clerici din Biserica Ortodoxă Română, precum și reprezentanții Bisericilor Ortodoxe Locale surori.

Impresionant a fost nu numai numărul mare de credincioși care au venit la Sfânta Liturghie şi să se închine la sfintele moaște, ci, mai presus de toate, cu câtă iubire și credință s-au rugat acești oameni timp de câteva ore în aer liber, în ciuda vremii reci.

Reporter: Cu ce impresii aţi rămas în urma scurtei şederi în România?

PF Rastislav: În pofida perioadei scurte a vizitei mele, experiența rugăciunii comune și a comunicării cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, deschiderea și bunăvoința poporului român, religiozitatea și devotamentul față de Biserica lor au lăsat în mine cele mai luminoase amintiri. Sper că într-o zi voi avea ocazia să vizitez vechile mănăstiri românești și să mă familiarizez cu tradiția monahală străveche de secole, cu care este renumit pământul vostru.

Reporter: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou este unul din sfinţii populari pentru noi. Am dori să ştim care este sfântul cel mai popular în Biserica pe care o păstoriţi şi de ce?

PF Rastislav: Biserica noastră îi cinsteşte în mod deosebit pe Sfinţii întocmai cu Apostolii Chiril și Metodie și pe Binecredinciosul Cneaz Rastislav, datorită cărora popoarele slave au fost încreştinate și de la care au primit scrierea. În Biserica noastră sunt cinstiți, de asemenea, şi Sfinţii Mucenici Ludmila și Viaceslav, fondatorii statalității cehe și, bineînțeles, un sfânt contemporan, Sfinţitul Mucenic Gorazd, Episcop de Cehia, Moravia și Silezia, care a arătat chipul unui adevărat păstor „care și-a pus sufletul pentru prietenii săi” (Ioan 15:13).

Reporter: Cum vedeţi cooperarea viitoare dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă a Ţinuturilor Cehe şi Slovaciei?

PF Rastislav: Baza tuturor relaţiilor dintre Bisericile Ortodoxe locale este comunicarea prin rugăciune. Este foarte important când oamenii se roagă unii pentru alții, când durerea sau bucuria unei alte persoane devine parte din tine. De aceea, intenționăm să dezvoltăm pelerinajul și schimbul de elevi ai școlilor teologice.

Între Bisericile Ortodoxe care trăiesc în Uniunea Europeană sunt necesare în special sprijinul reciproc și comunicarea. Împreună ne va fi mai ușor să evaluăm pericolul politicii europene moderne, care amenință existența valorilor spirituale, culturale și morale stabilite de strămoșii noștri în baza identității popoarelor noastre.

Reporter: Care sunt cele mai importante probleme cu care s-a confruntat Biserica Ortodoxă a Ţinuturilor Cehiei şi Slovaciei în timpul regimului comunist? Cum aţi reuşit să le depăşiţi?

PF Rastislav: Biserica noastră locală nu a experimentat astfel de persecuții la scară largă, cum a fost, de exemplu, în Biserica Ortodoxă Rusă din Rusia Sovietică. Desigur, a existat un control total asupra clerului, dar acest lucru nu poate fi numit ostilitate deschisă. În Slovacia, cu participarea guvernului comunist, la sfârșitul anilor ’50, parohiile uniate au fost atașate forțat Bisericii Ortodoxe care au fost ca un fel de mine cu efect întârziat pentru generațiile viitoare.

Ca rezultat al violenței, după așa-numita Primăvară de la Praga din anul 1968, a început o tranziție în masă înapoi la Uniatism, însoțită de violență și incitare la antagonism reciproc. Iar după așa-numita Revoluție de catifea din Cehoslovacia, din anul 1989, Statul a restituit uniaţilor lăcaşurile de cult, expropriind în acelaşi timp pe ortodocși. A început procesul de divizare a proprietăților, iar preoții ortodocși au fost izgoniți din biserici. Multe comunități au fost forțate să se roage în încăperi din case particulare, adesea total necorespunzătoare pentru desfăşurarea slujbelor. Alte comunități au amenajat altare sub cerul liber, unde oficiau slujbele religioase și sfintele taine. În schimbul lăcaşurilor de cult luate, Statul a alocat compensații băneşti, care, desigur, nu erau suficiente pentru construirea altor lăcașe de cult.

Deoarece nu exista posibilitatea angajării unor arhitecți și constructori profesioniști, credincioşii au strâns fonduri, au furnizat materialele de construcţii, și prin efortul lor personal, aşa cum au putut, au ridicat noi biserici.  Din acest motiv, multe clădiri sunt acum într-o stare deplorabilă și necesită reparații și investiții financiare mari. În plus, ne confruntăm cu problema lăcaşurilor de cult insuficiente în orașe. Populația satelor îmbătrânește, iar tinerii care s-au mutat în orașe rămân fără posibilitatea îndrumării spirituale. Abia acum am reuşit să construim și să sfinţim lăcaşuri de cult în Bratislava și în Košice, cele mai populate orașe ale țării. Fără îndoială, acesta este doar începutul și va necesita mult efort și investiții financiare pentru a permite oamenilor care trăiesc în orașele mari să-și găsească sau să-și înființeze propria comunitate bisericească  pentru o viață spirituală deplină.

Reporter: Tinerii reprezintă viitorul Bisericii. Cum răspunde Biserica Ortodoxă din Ţinuturile Cehe şi Slovacia la problemele tinerilor?

PF Rastislav: Tânăra generație reprezintă viitorul fiecărei națiuni și al fiecărui stat și, prin urmare, al Bisericii. Pentru noi este prioritară educația copiilor și a tineretului în familii tradiţionale, unde există un tată și o mamă, frați și surori, în care este menținut respectul pentru persoanele în vârstă, iar copiii sunt crescuți potrivit tradițiilor poporului lor, conform culturii, angajamentului și dragostei pentru patria lor.

Biserica noastră este separată de stat, dar preoții noștri au posibilitatea să predea orele de religie în școlile publice. Avem Frăţia tineretului ortodox, care cuprinde grupuri de tineri din diferite parohii. Frăţia organizează întâlniri comune, seminarii, tabere de vară, evenimente sportive, care dau tinerilor posibilitatea să comunice deplin, să studieze teologia și să participe la viaţa bisericească. Mulți tineri, datorită experiențelor personale dobândite în Frăţie, intră ulterior în școlile duhovniceşti, primesc educație teologică și devin preoți ai Bisericii Ortodoxe.

Reporter: Cum se implică Biserica pe care o conduceţi în societate?

PF Rastislav: Deși Biserica noastră locală este separată de stat din punct de vedere constituțional, ea beneficiază de sprijinul acestuia, iar viața Bisericii este o parte integrantă a societății. Ea nu se poate limita doar la acţiunile filantropice, la spitale, orfelinate sau case de bătrâni, la orele de religie în școli.

Misiunea Bisericii în lume nu este numai lucrarea socială și ajutorul celor nevoiași, ci și rugăciunea, vestirea Cuvântului lui Dumnezeu și păstrarea cu sfinţenie a Adevărului Evanghelic. După cum a spus Apostolul Pavel: „Lupta noastră nu este împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva stăpânilor întunericului acestei epoci, duhurile răutății din văzduhuri” (Efeseni 6:12).

Reporter: Biserica este şi tinde să devină prezentă din ce în ce mai mult pe reţelele social-media. Credeţi că spaţiul virtual este potrivit sau nu pentru promovarea mesajului evanghelic?

PF Rastislav: Spațiul virtual a devenit o parte integrată a vieţii omului modern. Mulți oameni, în virtutea profesiei lor sau a stilului de viață voluntar, devin zăvorâţi ai mediului virtual. Concepte precum realitatea corectată şi realitatea virtuală devin o normă de viață pentru tineri și, prin urmare, numai utilizând tehnologia se poate ajunge la acești oameni ca să-i ajuţi să-l găsească pe Hristos. În societatea de astăzi este întărită opinia că evenimentul, care nu apare pe Internet, își pierde relevanţa.

Cu părere de rău, acest duh pătrunde și în Biserică din cauza căruia se pierd acuitatea percepţiei şi profunzimea vieții spirituale. Dar nu putem abandona complet internetul, altfel viața în Biserică va fi percepută ca un anacronism care nu este de interes pentru omul modern iar adevăratele valori spirituale vor fi înlocuite de o realitate virtuală corectată.

Reporter: Dacă ar fi să faceţi o prognoză, unde vedeţi Ortodoxia peste zece ani?

PF Rastislav: Este destul de riscant să facem o prognoză pentru o perioadă atât de lungă, având în vedere lumea de astăzi în curs de dezvoltare cu viteza ei amețitoare, răspândirea internetului și dezvoltarea unor tehnologii în diferite domenii ale sferei de activitate umană. Judecând după ceea ce se întâmplă în țara noastră, Ortodoxia trezește un interes pentru oamenii care caută credința nealterată și tradițiile autentice care au dispărut definitiv, de exemplu, la alte confesiuni creștine.

Mulți oameni contemporani, obosiți de presiunea informațională, caută pacea sufletească în singurătatea mănăstirilor. Cred cu tărie că, în prezent, Biserica Ortodoxă are nevoie ca valorile Evanghelice inviolabile şi actuale să fie întărite prin exemplul propriei vieţi, iar în aceste condiții văd viitorul Bisericii ca fiind unul luminat nu numai pentru următorii zece ani, ci şi peste o mie de ani.

Reporter: La final, am dori să transmiteţi un mesaj poporului român.

PF Rastislav: În primul rând, aș dori să îmi exprim respectul față de poporul român și le doresc o statornicie în credința ortodoxă. Români, fiți credincioși patriei voastre, păstrați-vă tradițiile și cultura, familiile voastre, respectați poruncile Domnului și fiți fii credincioși ai Bisericii Ortodoxe Române. Binecuvântarea lui Dumnezeu să fie cu voi toți!

Preafericitul Părinte Rastislav, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehe şi din Slovacia, este cel mai tânăr dintre conducătorii de Biserici Ortodoxe Autocefale.

Mitropolitul Rastislav (Ondrej) Gont, s-a născut în 25 ianuarie 1978 în Snina, Slovacia. În misiunea sa de lider al Bisericii Ortodoxe a Cehiei şi Slovaciei face eforturi consistente în intensificarea activităţilor pastorale şi a vieţii liturgice a Bisericii. Este membru al Consiliului Științific al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din Prešov, asupra căruia are o supraveghere canonică conform Constituției.
Datorită contribuțiilor sale active la diverse evenimente publice și bisericești, el a câștigat un statut bun în societate și este membru în diferite grupuri. Vorbește fluent limbile rusă și greacă și are cunoștințe de germană, engleză, poloneză și sârbă.

Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehe şi din Slovacia în anul 1998.

Leave A Reply

Your email address will not be published.