17 mai 1923, la București a avut loc inaugurarea Monumentului Ostașului Necunoscut în Parcul Carol

0 25

2004 – Liderul separatiştilor ceceni, Samil Basaev, a revendicat atentatul comis la Groznâi, la 9 mai, în timpul căruia a murit preşedintele Ceceniei, Ahmad Kadarov, şi a anunţat că pregăteşte noi atentate împotriva Rusiei.

1997 – Trupele rebele ale lui Laurent Kabila au intrat în Kinshasa, capitala Zairului, proclamând Republica Democrată Congo, numită până atunci Zair.

Fostul dictator, preşedintele Mobutu Sese Seko a fost nevoit să fugă din ţară.

1995 – Jacques Chirac a devenit preşedinte al Franţei, după ce vreme de 18 ani a fost primar al Parisului.

1995 – Pentru prima dată, un român, Constantin Lăcătuşu, a reuşit să ajungă pe cel mai înalt vârf al lumii, Everest.

Alpinistul a urcat pe „Acoperişul lumii”, la 8.848 metri, după alte două încercări.

Cu un an înainte, acesta a avut o tentativă de escaladare a Everestului pe un traseu în premieră mondială, dar nu a depăşit 8.100 de metri.

La „Jubileul de Aur Everest 2003”, Lăcătuşua a primit o medalie din partea Prinţului nepalez Paras Bikram Shah Dev, ca semn al recunoaşterii meritelor sale.

1994 – Preşedintele României, Ion Iliescu, a promulgat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

1957 – Filmul de desene animate „Scurtă istorie”, realizat de Ion Popescu-Gopo, a obţinut Marele premiu „Palme d’Or”, pentru scurt-metraj la Festivalul de la Cannes (Franţa).

1946 – A avut loc constituirea Blocului Partidelor Democratice (BPD), alianţă electorală alcătuită din PCR, PSD, PNL-Gh. Tătărescu, PNŢ-Anton Alexandrescu, Frontul Plugarilor, fiecare partid păstrându-şi ideologia şi programul propriu.

Platforma-program, dată publicităţii la 20 mai, prevedea: asigurarea regimului democratic în cadrul monarhiei constituţionale, respectarea libertăţii individuale, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, libertatea cuvântului şi a scrisului, a întrunirilor şi a dreptului de asociere, libertatea religioasă.

1936 – În România s-a promulgat Codul penal și Codul de procedură penală, intrate în vigoare la 1 ianuarie 1937.

1936 – A fost deschis publicului Muzeul Satului din Bucureşti, la iniţiativa profesorului Dimitrie Gusti.

Concomitent, a fost inaugurat şi Parcul Herăstrău.

1932 – În România a intrat în vigoare Legea pentru organizarea Institutului Superior de Educaţie Fizică, cu durata cursurilor de patru ani.

1924 – La Chișinău s-a editat revista literară, științifică, socială, bilunară Gândul neamului.

Revista a fost editată până în aprile 1928.

1923 – La București a avut loc inaugurarea Monumentului Ostașului Necunoscut în Parcul Carol.

Mormântul Ostașului Necunoscut este opera sculptorului Emil Wilhelm Becker, devenind loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de ostași care s-au jertfit în Primul Război Mondial, pentru întregirea României.

La data inaugurării, 17 mai 1923, au fost prezenţi familia regală, membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public.

În timpul construcţiei „Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism”, regimul comunist a dispus demontarea Mormântului Ostașului Necunoscut în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958 și strămutarea acestuia la Mausoleul de la Mărășești.

La 26 octombrie 1991, Mormântul Eroului Necunoscut a fost readus în Parcul Carol I, din Bucuresti.

1923 – Guvernul român şi cel cehoslovac au semnat un Protocol prin care se prelungea, pe o durată de trei ani, valabilitatea Convenţiei de alianţă defensivă dintre cele două ţări, semnată la Bucureşti, la data de 23 aprilie 1921.

1901 – A venit pe lume Pompiliu Constantinescu, critic literar român.

S-a născut la 17 mai 1901, „în locul unde a văzut lumina zilei, pe strada Sabinelor, nr. 109, fiu al lui Ion Constantinescu, funcționar vamal, și al Vasilichii Petrescu, nepot după tată al lui Constantin Constantinescu, originar din satul de podgorie Ceptura, statornicit în împrejurimile Bucureștilor, ca proprietar de vie și negustor”.

A urmat cursurile liceelor „Gh. Lazăr” și „Mihai Viteazul”, precum și Seminarul pedagogic din București. A urmat cursurile Facultății de Filosofie și Litere din București, publicând la Revista Fundațiilor Regale, Kalende, Mișcarea literară, Sburătorul, Viața literară și Vremea. Se stinge din viață la 9 mai 1946, în plină putere creatoare.

1901 – S-a născut Romulus Ladea, cunoscut și ca Romul Ladea, sculptor român, profesor universitar la Cluj.

Atelierele și muzeele pariziene au reprezentat mediul și etapa următoare a formării lui. În 1924 s-a înscris la Academia Julien și a lucrat un timp în atelierul lui Brâncuși.

Concomitent, și-a completat formația însușindu-și (prin intermediul marilor muzee, asiduu frecventate), lecția de artă a unui Donatello și Michelangelo, a unui Rodin și Bourdelle.

A făcut, totodată, rodnice popasuri de studii la Budapesta, Viena, München, Berlin, Dresda, fapt care i-a deschis noi orizonturi de cultură și de înțelegere artistică.

Reîntors în țară, a fost numit, în 1927, profesor la Școala de arte frumoase din Cluj, contribuind în mod activ la formarea altor sculptori.

În 1933, împreună cu Școala de arte frumoase, s-a mutat la Timișoara, unde, în 1940, a înființat și condus Școala de arte decorative.

La înființarea Institutului Andreescu, a fost numit profesor la catedra de sculptură, activitate întreruptă în perioada 1951-1962.

Opera lui Ladea a intrat de timpuriu în circuitul marilor valori naționale. Lucrările sale de artă împodobesc numeroase orașe ale țării. Opera sa este una profund realistă, care exprimă o atitudine de înfruntare a destinului, dar și dragostea, mila, bunătatea, blândețea și grația. Fiind de facto fondatorul școlii românești de sculptură modernă, Ladea a exercitat o influență importantă asupra artei românești.

Alături de participarea consecventă la expoziții de grup și colective, lucrările sale au prezentate publicului în retrospectivele organizate, în 1958, la București, și în 1965, la Muzeul de Artă din Cluj.

Înalta prețuire a muncii și a creației sale s-a concretizat în acordarea titlurilor de Artist emerit (1957) și Maestru emerit al artei (1964).

Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, sculptorului Romulus Ladea i s-a acordat titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română, „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”.

De la prima expoziție personală, Ladea a gândit și a sculptat, din punct de vedere artistic, românește. El s-a străduit să materializeze în lemn și în piatră semnele majore ale unei spiritualități specifice, sculptând chipuri de eroi, fapte și idei reprezentative pentru istoria noastră.

Sensul conștient, activ al apartenenței sale la un fond tradițional ce se cerea continuat și îmbogățit a fost afirmat nu o dată de artist: În realitate, a existat o singură cale pe care am pornit în vremea uceniciei mele artistice și pe care am urmat-o neabătut toată viața mea. Calea aceasta a fost studierea atentă, cu pasiune și cu venerație totodată, a artei noastre populare, dorința permanentă de a înțelege și de a pătrunde până în sensurile ei cele mai adânci atitudinea spirituală atât de caracteristică a omului nostru față de artă și viață.

Romul Ladea este adeseori considerat, de către mulți critici de artă, a fi fost format la „școlile” unor mari sculptori ai secolului XX, așa cum ar fi Constantin Brâncuși și Auguste Rodin, fiind unul dintre continuatorii sculpturii figurative moderne.

1848 – A avut loc Adunarea românilor din comitatul Caraş, cu participarea unor moldoveni şi munteni, la Lugoj, unde s-au revendicat drepturi naţionale şi autonomia bisericii ortodoxe române din Banat şi Crişana.

1848 – Dieta din Cluj a votat fără a ține cont de cererea Adunării de la Blaj, unirea Principatului Transilvaniei cu Ungaria, act politic pe care împăratul Ferdinand l-a sancționat la 29 mai 1848.

1814 – Norvegia a adoptat prima sa constituţie.

1792 – S-a înfiinţat Bursa de pe Wall Street, devenită cel mai important sediu mondial de bursă.

1749 – A văzut lumina zilei Edward Jenner, medic britanic, specialist care a descoperit vaccinul împotriva variolei şi a pus bazele imunologiei moderne.

Lui i se datorează o descoperire care avea să salveze o mulţime de vieti. Medicul a observat că pacienţii care dezvoltau un tip de variolă, a taurinelor, erau protejaţi împotriva bolii. El a efectuat un experiment care a constat în vaccinarea unui copil de 8 ani cu puroiul unei persoane bolnave de variolă, dovedind că acesta este protejat.

Jenner a dat numele de „vaccin” soluţiei descoperite, numele provenind din latinescul „vacca”, tradus „vacă”.

Importanţa descoperirii lui Jenner a fost recunoscută rapid şi în circa zece ani, procedeul a început să fie utilizat pe scară largă.

Ulterior, în omagiul medicului, Louis Pasteur a propus ca numele de vaccinare să fie utilizat pentru toate procedurile de protejare împotriva bolilor cu transmitere.

1727 – A murit Ecaterina I a Rusiei, născută Marta Helena Skowrońska, ţarină a Rusiei din 1725 până la moartea sa.

La vârsta de 17 ani s-a căsătorit cu un dragon suedez, cu care a stat măritată opt zile, moment în care trupele suedeze au fost retrase din Marienburg.

Când trupele ruse au cucerit Marienburgul, pastorul luteran Ernest Gluck, în casa cărui lucra Marta, a fost chemat la Moscova ca traducător în serviciul mareșalului Boris Sheremetev. Mai târziu, ea a devenit slujitoare în casa prințului Alexandru Menșikov, bun prieten al lui Petru cel Mare și primul guvernator al orașului Sankt Petersburg.

În 1703, Petru a întâlnit-o pe Marta în casa Menșikov, iar la scurtă vreme, i-a devenit amantă. În 1705, ea s-a convertit la ortodoxism și și-a luat numele de Ecaterina Alexeievna.

Ecaterina și Petru s-au căsătorit în secret în 1707 şi au avut nouă copii, dintre care doar două fete au ajuns la maturitate, Ana și Elisabeta.

Petru a murit fără să numească un succesor. Ecaterina a fost prima femeie care a condus Imperiul Rus, deschizând calea legală a celor șaptezeci de ani (aproape tot secolul al XVIII-lea) de domnie a femeilor în Rusia.

1590 – Regina Ana a Danemarcei a fost încoronată regină a Scoției la Edinburgh.

1388 – S-a încheiat zidirea bisericii mari a Mânăstirii Cozia (Vâlcea).

1215 – Londra a fost ocupată de către baronii englezi (în puciul contra regelui John).

Leave A Reply

Your email address will not be published.