12 iunie 1942, a avut loc primul atac aerian american asupra României, având ca obiectiv zona Ploieşti

0 15

2005 – Pugilistul american Mike Tyson, fost campion mondial la categoria grea, a anunţat la finalul meciului pierdut în faţa irlandezului Kevin McBride, că se retrage din activitatea competiţională şi că aceasta a fost ultima sa luptă.

2002 – Papa Ioan Paul al II-lea a acceptat demisia episcopului american de Lexington (Kentucky), Monseniorul Kendrick Williams, acuzat de pedofilie.

2002 – Guvernul R. Moldova a interzis utilizarea formulei limba şi literatura română în documentele oficiale, motivând că în Constituţie, limba de stat este limba moldovenească.

1999 – Trupele KFOR sub mandatul ONU au intrat în Kosovo cu scopul de a stabiliza regiunea, după retragerea armatei iugoslave.

1997 – A fost finalizată reţeaua de telecomunicaţii prin cablu submarin cu fibre optice dintre România, Bulgaria şi Turcia.

1996 – Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a eliminat prin vot pedepsele agravante pentru ziarişti, privind insulta şi calomia, prevăzute în articolele 205, 206 din Codul Penal.

1996 – Banca Naţională a României a lansat prima emisiune de euro-obligaţiuni pe piaţa internaţională de capital, Eurobonds, prin intermediul băncii americane de investiţii Merrill Lynch.

1995 – Cele două Camere ale Parlamentului României au respins moţiunea simplă depusă de partidele de opoziţie din afara CDR, privind integrarea euroatlantică.

1993 – A avut loc, la Sinaia, Congresul de constituire a CNSLR-Frăţia, prin fuziunea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (preşedinte – Victor Ciorbea) cu Confederaţia Sindicală Independentă Frăţia (preşedinte – Miron Mitrea), la care s-au afiliat şi alte federaţii (Univers, Petrol şi Radiocomunicaţii).

1991 – Boris Elţîn a fost ales preşedinte al Federaţiei Ruse.

1969 – A decedat Józsi Jenő Tersánszky, scriitor maghiar.

În Primul Război Mondial, a participat ca voluntar și a fost trimis pe frontul italian, unde, în 1918, a căzut prinzonier. După eliberarea din prinzonierat în 1919, s-a întors la Budapesta, unde în scurt timp a publicat romanul Viszontlátásra, drága… (La revedere, dragă…), în care descrie propriile sale experiențe de pe front.

Romanul scris încă din 1916, adăugit și reviuzuit în anul editării, este considerat de critica de specialitate o creație remarcabilă a scrierilor antirăzboi din literatura maghiară, fiind totodată consacrarea autorului ca scriitor de prim rang.

Încă din 1918 i-au fost publicate operele alese, însă cu toate aceste succese literare, situația materială nu i s-a îmbunătățit, în mare parte și din cauza modului său de viață risipitor.

În perioada Republicii Sovietice Ungare, a manifestat o simpatie fățișă față de aceasta, iar după căderea ei a nutrit o admirație nedisimulată pentru ideologia comunistă, motive pentru care, în anii regimului Horthy, a fost ținta nenumăratelor atacuri din partea confraților cu convingeri de dreapta.

La începutul anilor ’20, privațiunile vieții cotidiene i-au cauzat o stare depresivă, în urma căruia a avut o tentativă de suicid: la 16 iunie 1921, s-a aruncat în Dunăre de pe podul Elisabeta, fiind însă salvat de trecători.

Cu timpul, a început să apară una după alta un număr însemnat de romane, printre care și Kakuk Marci ifjúsága (Tinerețea lui Mărtinaș Cucu), prima parte din opera sa fundamentală, ciclul de romane Kakuk Marci (Mărtinaș Cucu).

Personajul principal din ciclu este un vagabond cu o existență aventuroasă, aflat la periferia unei societăți intrate în faza formării burgheziei, în care el devine un „neică nimeni”.

Autorul, fără să-și idealizeze personajul, vede la el atât defectele, neajunsurile modului său de viață, cât și individualitatea, calitățile umane, dar mai ales aspirațiile sale pentru autorealizare, ce rămân firește doar simple dorințe neînplinite.

Scris într-o tonalitate dulce-amară, în roman se descoperă lumea pestriță de la sfârșitul secolului al 19-lea din orașul Baia Mare și împrejurimile sale, perioadă în care mica localitate minieră începea să treacă prin etapele traumatizante ale formării burgheziei și disoluției comunităților tradiționale.

1964Nelson Mandela, militant al luptei împotriva apartheid-ului din Africa de Sud, a fost condamnat la închisoare pe viaţă sub acuzaţia de sabotaj.

1963 – A avut loc, la Teatrul Rivoli din New York, premiera filmului Cleopatra, avându-i în rolurile principale pe Elizabeth Taylor, soţul acesteia, Richard Burton, şi pe actorul Rex Harrison.

1963 – S-a parafat, la Bucureşti, Acordul româno-iugoslav privind realizarea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I.

1942 – A avut loc primul atac aerian american asupra României, având ca obiectiv zona Ploieşti.

Atacul s-a soldat cu un eşec; americanii şi-au reluat însă atacurile aeriene asupra Ploieştiului, în anii 1943 şi 1944, ocazii cu care distrugerile au fost destul de importante.

1934 – La Londra au fost inaugurate trecerile de pietoni.

1924 – S-a născut George (Herbert Walker) Bush, om politic republican american, al 41-lea preşedinte al SUA (ianuarie 1989 – ianuarie 1993).

În timpul mandatului său, Statele Unite au obţinut o serie de succese pe plan internaţional, prin gestionarea crizelor ivite în urma prăbuşirii regimurilor comuniste din Europa, a dezmembrării Uniunii Sovietice sau a războiului din Golf.

1917 – Regele Constantin I al Greciei a abdicat în urma presiunilor Marii Britanii, Franţei, ale adversarilor interni şi a primului ministru Venizelos.

Constantin I a fost rege al Greciei în două rânduri: din 1913 până în 1917 și din 1920 până în 1922.

A fost comandantul armatei elene în timpul războiului greco-turc din 1897 și a condus forțele grecești în timpul războaielor balcanice din 1912-1913, în care Grecia a câștigat Salonicul și și-a dublat populația și suprafața.

A devenit rege al Greciei la 18 martie 1913, după asasinarea tatălui său.

1916 – A venit pe lume Alexandru Balaci, italienist român, critic și istoric literar, membru al Academiei Române, membru supleant al CC al PCR.

După absolvirea liceului la Craiova și a Facultății de Litere și Filosofie din București, și-a luat doctoratul în anul 1943, cu teza Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian.

A fost, rând pe rând, redactor-șef la ESPLA, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, director al Școlii Române din Roma (Accademia di Romania), între anii 1981-1990, profesor și șef de catedră la Facultatea de Litere din București, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și redactor-șef al revistei Viața românească.

S-a consacrat studiului culturii italiene, elaborând numeroase lucrări de referință și traducând din opera unor mari personalități ale ei.

A coordonat monumentală lucrare Istoria literaturii italiene și numeroase dicționare. A fost membru în numeroase academii, societăți europene și mondiale.

1912 – S-a născut Eva Crane, cercetătoare și autoare de cărți despre albine și creșterea albinelor; specialistă în fizică nucleară; a ajutat la revoluționarea domeniului nutriției, arătând o energie similară în urmărirea și studierea obiceiurilor alimentare ale focilor de pe banchizele de gheață.

Născută la Londra, Ethel Eva Widdowson a obținut tiltul de doctor în fizică nucleară în 1941. A devenit lector la facultatea de fizică a Universității Sheffield.

A început să fie interesată de albine după ce ea și soțul ei au primit ca dar de nuntă o familie de albine; cel care le-a făcut cadoul a sperat că îi va ajuta la suplimentarea rației de zahăr pe care o primeau în acea perioadă de război.

Crane a scris peste 180 de lucrări, articole și cărți, multe între vârsta de 70 și 80 de ani. A Book of Honey (1980) şi The Archaeology of Beekeeping (1983) au reflectat interesele ei în studiul nutriției și al apiculturii în antichitate.

Scrierile sale au culminat cu două mari volume enciclopedice, Bees and Beekeeping: science, practice and world resources (1990; de 614 pagini) și The World History of Beekeeping and Honey Hunting (1999; 682 pagini).

În aceste două cărți se păstrează experiența și cunoștințele unei vieți și sunt considerate cărți de căpătâi în lumea apicolă.

1890 – A văzut lumina zilei Egon Schiele, pictor austriac, considerat unul din cei mai importanți reprezentanți ai artei vieneze moderne.

În decursul scurtei sale cariere, Egon Schiele a fost un scrupulos și intransigent observator al ființei omenești, autor al unor portrete și nuduri în care se împletesc erotismul și eshatologia, bucuria vieții și neliniștea sfârșitului.

Remarcabil exponent al expresionismului, deși fusese caracterizat și ca un repezentant limitat al stilului Art Nouveau, artistul a avut sfera sa de creație la Viena, unde în timpul vieții sale s-au întâlnit drumurile artei și ale filosofiei contemporane.

Fascinat de propriul său aspect fizic, Egon Schiele a pictat peste o sută de autoportrete. Trăsătura comună a majorității acestor tablouri este felul extraordinar de expresiv în care tratează mâinile. În mare parte dintre acestea, mai ales în Autoportret cu ceramică neagră (1911), evidente sunt degetele răsfirate misterios în formă de V, atitudine probabil desprinsă din manualele ilustrate ale gesturilor patologice, care se bucurau de o foarte mare popularitate la acea vreme în Viena.

1864 – A decedat la Atena, Mihail Suţu (Soutzo) sau Mihail Suţu al II-lea, domnitor al Moldovei.

Mihail Suţu (Soutzo) s-a născut în 1784, la Constantinopol şi era nepotul de fiu al lui Mihai „Draco” Suţu din familia de greci Soutzos.

Din 1815 până în 1819, Mihail a fost Dragoman al Porţii, iar în 1819, a fost numit domnitor în Moldova, în locul lui Scarlat Callimachi.

În timpul domniei sale, a favorizat intrarea în Moldova a lui Alexandru Ipsilanti Eteristul, în februarie 1821. Apoi a fugit în Basarabia Ţaristă, de unde a plecat în Austria. În Austria a fost arestat de cancelarul Metternich.

A fost deţinut la Brunn (Brno) şi închis timp de 4 ani la Göritz. Dupa eliberare s-a întors în Grecia, care între timp devenise independentă. Rămas în Grecia, a fost reprezentantul acesteia la Sankt Petersburg, Stockholm, Copenhaga, Londra şi Paris.

În 1854 a fondat şi prezidat, la Atena, Comitetul de salvare pubică, care a pus la cale insurecţia din Epir şi Tesalia.

1848 – A apărut, la Bucureşti, de trei ori pe săptămână (până la 11 septembrie acelaşi an), ziarul politic şi literar Pruncul român, sub conducerea lui C. A. Rosetti şi Enrich Winterhalder.

Tribună a mişcării liberal-radicale, ziarul a reflectat cu precădere în paginile sale mersul evenimentelor mai importante din timpul Revoluţiei.

1667 – La această dată a fost realizată prima transfuzie de sânge (cu sânge de oaie, cu efect negativ însă asupra pacientului).

Transfuzia a fost realizată de Jean-Baptiste Denis (1640-1704), medicul personal al regelui francez Ludovic al XIV-lea.

816 – A decedat Papa Leon al III-lea, ales Papă pe 26 decembrie 795, în ziua înmormântării predecesorului său, Adrian I.

La 25 aprilie 799, în cursul unei procesiuni, Leon al III-lea a fost atacat şi bătut de adversari nemulţumiţi de numirea sa, însă a scăpat cu viaţă refugiindu-se sub protecţia lui Carol cel Mare la Paderborn.

De Crăciun, în anul 800, Léon l-a încoronat pe Carol cel Mare împărat în basilica Sfântul Petru.

După moartea sa, pe tronul pontifical s-a urcat Papa Ştefan al IV-lea.

Leave A Reply

Your email address will not be published.