1 iulie 1916, a început Bătălia de pe râul Somme din Franța, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale Primului Război Mondial

0 27

2008 – Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a preluat preşedinţia UE , într-o atmosferă de criză accentuată de refuzul Poloniei de a ratifica Tratatul de la Lisabona şi de criticile virulente formulate de Bruxelles la adresa sa.

2008 – De la 1 iulie 2008, în România s-a introdus obligativitatea pictogramelor pe pachetele de ţigări, România devenind a doua ţară din UE care aplică aceste reglementări (după Belgia).

2007 – Fumatul a fost interzis în toate spaţiile publice închise din Anglia.

2005 – A intrat în circulaţie leul nou, urmând ca până la 31 decembrie 2006, leii vechi să circule în paralel cu cei noi. Aceasta a reprezentat a doua etapă a denominării şi, începând cu această data, 10.000 lei vechi au fost preschimbaţi pentru un leu nou.

2004 – România a preluat preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU, fiind singurul membru al Consiliului care conduce două comitete, respectiv comitetul 1540, privind neproliferarea armelor de distrugere în masă, şi Comitetul 1518, privind Irakul.

2004 – Populaţia Canadei a ajuns la 31 946 316 persoane.

2004 – Postul de radio România Tineret a emis doar pe internet, devenind un post experimental.

2002 – Curtea Supremă din Chile a închis definitiv procedura juridică împotriva fostului dictator militar Augusto Pinochet, acuzat de comiterea mai multor asasinate şi răpiri.

2002 – Multimiliardarul american Steve Fossett a devenit primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală.

2002 – Şi-a început activitatea, la Haga, Curtea Penală Internaţională, primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea crimelor de război.

2001 – Nadia Comăneci a devenit cetăţean american.

1999 – Regina Elisabeta a II–a a Marii Britanii a inaugurat oficial, la Edinburgh, primul parlament scoţian ales în ultimii 300 de ani.

1999 – Parlamentul a aprobat tranzitarea teritoriului României de trupe cehe şi poloneze din KFOR.

1999 – Guvernul a aprobat Strategia naţională de privatizare pentru anul 1999. Documentul prevedea privatizarea a trei bănci – Bancorex, Banca Agricolă şi Banca Comercială Română, a marilor combinate siderurgice, a unor unităţi miniere, a unor producători de energie şi a unor reţele locale de termoficare.

1998 – Austria a preluat, de la Marea Britanie, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

1997 – Marea Britanie a transferat Republicii Populare Chineze suveranitatea asupra Hong Kong-ului.

1997 – România a devenit efectiv parte din CEFTA (Acordul Central European de Comerţ Liber), alături de Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Acordul de aderare a României la CEFTA a fost semnat la data de 12 aprilie 1997.

1996 – Prima doamnă a Statelor Unite, Hillary Clinton, a început un turneu în Europa de Est, prima ţara vizitată fiind fost România.

1996 – Pentru prima dată în lume, în Australia s-a votat o lege care autoriza eutanasierea.

1993 – În România a intrat în vigoare taxa pe valoare adăugată (TVA) şi au fost liberalizate complet preţurile, măsură aprobată prin Legea nr. 130/1992.

1991 – A avut loc ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia.

1990 – La Iaşi a avut loc ceremonia de instalare a Înalt Prea Sfinţiei Sale Daniel Ciobotea în funcţia de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

1979 – Sony a lansat primul Walkman.

1968 – A fost deschis spre semnare Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (NPT), intrat în vigoare la 5 martie 1970.

NPT numără, în prezent, 189 de state părţi.

RPD Coreeană a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat, iar Israel, India şi Pakistan nu sunt părţi la NPT.

România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS), la 4 februarie 1970.

1963 – În SUA a fost introdus codul poştal pe scrisori.

1944 – La Conferinţa de la Bretton Woods (SUA) s-a hotărât înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional – FMI (activitatea oficială a început la 1 martie 1947) şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a început să funcţioneze la data de 25 iunie 1946.

1937 – S-a înfiinţat, în Marea Britanie, prima linie telefonică de urgenţă, cu numărul 999.

1935 – A fost înfiinţată Academia de Medicină din România, al cărei fondator a fost doctorul Daniel Danielopolu.

1923 – Autorităţile din Canada au adoptat Legea de excludere a chinezilor din această ţară.

Populaţia de etnie chineză din Canada a crescut de la 17,043 persoane, în 1901, la 36.924 persoane, în 1921.

De-a lungul acestei perioade, locuitorii albi din British Columbia au cerut expulzarea lor în China.

Între 1880 şi 1885, în timpul construcţiei caii ferate canadiene care lega coasta Atlanticului de cea a Pacificului, autorităţile au admis creşterea emigraţiei chineze, pentru că guvernul federal avea nevoie de mână de lucru ieftină pentru muncile grele şi periculoase, refuzate în general de localnici. Această măsură a condus la agitaţii sociale şi rasism generate de teama canadienilor că orientalii le vor ocupa locurile de muncă.

1920 – S-a înfiinţat, la Sibiu, Şcoala militară de ofiţeri activi de infanterie, primul comandant al acesteia fiind colonelul Cristea Vasilescu, ofiţer de stat major, veteran din Primul Război Mondial; în prezent Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.

1916 – A început Bătălia de pe râul Somme din Franța, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale Primului Război Mondial, bătălie în care au murit peste un milion de oameni.

De asemenea, această bătălie a fost una dintre cele mai lungi bătălii din timpul primului război mondial, încheindu-se pe 19 noiembrie 1916, după 141 de zile de luptă, aici fiind utilizate pentru prima dată în istorie, tancurile. Bătălia de pe râul Somme a fost prima mare operațiune lansată de armata britanică pe Frontul de Vest, operațiune care a fost însă un dezastru pentru britanici, care au pierdut într-o singură zi peste 27.000 de soldați. Cel mai important moment al Bătăliei de pe Somme a fost data de 1 iulie 1916 când 12 divizii britanice ce aveau în componență aproximativ 120.000 de oameni, au atacat liniile germane pe un front ce se întindea pe o distanță de 40 de kilometri, lupta dintre cele două tabere încheindu-se cu înfrângerea armatelor germane din aceasta zonă, însă cu pierderi grele din partea britanicilor.

După acțiunea din 1 iulie, lupta continuând de-a lungul lunilor iulie și august, faza finală a bătăliei a avut loc la începutul lunii noiembrie, când s-au consemnat din nou pierderi umane uriașe. Presiunea constantă aplicată de Aliați asupra germanilor, i-a făcut pe aceștia să abandoneze pozițiile strategice din zonele de luptă, obligându-i să se retragă către poziții mai puțin avantajoase, ceea ce a dus în final la demoralizarea armatei germane. Astfel, din acel moment, înfrângerea Germaniei și a aliaților ei pe Frontul de Vest va deveni doar o chestiune de timp.

1908 – A avut loc adoptarea SOS ca semnal morse internaţional pentru cazurile de urgenţă.

1902 – A apărut, la Budapesta, apoi la Sibiu, revista literară românească „Luceafărul”, care a lansat doi dintre cei mai reputaţi scriitori de la începutul secolului: Octavian Goga şi Ion Agârbiceanu.

1899 – A avut loc cel de-al doilea proces în afacerea Dreyfus: Alfred Dreyfus, ofiţer francez de origine evreiască, a fost condamnat în anul 1894 pentru trădare de ţară la deportare pe viaţă, din pricina emiterii de documente false. Exilat în Insula Dracului, din America de Sud, în urma condamnării primite la 22 decembrie 1894, Alfred Dreyfus a fost readus în Franţa pentru o nouă judecată a Consiliului de Război din Rennes.

Dreyfus a fost din nou condamnat, la 10 ani de închisoare, însă, sub presiunea opiniei publice, i s-a acordat graţierea. A fost reabilitat la 13 iulie 1906.

1882 – Statul român a răscumpărat căile ferate Cernavodă – Constanţa şi portul Constanţa de la compania engleză căreia Turcia i le concesionase în 1857 (1-13 iulie).

1881 – A apărut, la Iaşi, bilunar, apoi lunar, revista politică, culturală, ştiinţifică şi literară de orientare general-democratică „Contemporanul”, publicaţie legată de ideologia socialistă din România.

1878 – S–a încheiat Congresul de pace de la Berlin. Prin Tratatul de pace s–au recunoscut independenţa României şi drepturile ei asupra Dobrogei.

Judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail, din sudul Basarabiei, aflate în componenţa României, au fost încorporate Imperiului Ţarist.

1878 – A fost emisă o notă circulară a Ministerului Afacerilor Străine către agenţiile diplomatice ale României de la Paris, Roma, Viena, Berlin, Sankt Petersburg şi Belgrad, prin care agenţii României erau chemaţi să ceară guvernelor respective transformarea agenţiilor diplomatice şi a consulatelor generale din Bucureşti în legaţii şi ridicarea la acelaşi grad a agenţiilor diplomatice româneşti în capitalele statelor menţionate.

1867 – A intrat în vigoare Legea Americii de Nord Britanice, prin care Provincia Canada, New Brunswick şi Nova Scoţia erau comasate formând dominionul federal al Canadei.

1859 – Prin Decretul lui Alexandru Ioan Cuza a fost înfiinţată Direcţia de Statistică a Moldovei, primul director fiind numit Ion Ionescu de la Brad.

1822 – A avut loc abolirea regimului fanariot şi restabilirea domniilor pământene în Principatele Moldova şi Muntenia.

Rolul activ jucat de domnitorii fanarioţi în revoltele grecilor de după 1820 şi haosul provocat de mişcarea Filikí Eteria în Moldova şi Muntenia, ca şi răscoala condusă de Tudor Vladimirescu, în 1821, au dus la încetarea numirii de domnitori din rândul membrilor familiilor fanariote în ambele principate româneşti.

În primăvara lui 1822, de la Bucureşti şi Iaşi au fost trimise delegaţii pentru a cere Înaltei Porţi domni pământeni (naţionali). Din aceste delegaţii au făcut parte printre alţii: Ioan Sandu Sturdza, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei, şi vornicul Iordache Riscanu, viitor membru în divanul domnesc al Moldovei.

Această acţiune a adus în Moldova, după lunga perioadă fanariotă, din nou un domn pământean în persoana lui Ioan Sandu Sturdza şi în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica (Grigore Dimitrie Ghica).

Deşi înfrântă prin intervenţia armatelor otomane, Revoluţia din 1821 a lui Tudor Vladimirescu a reuşit să determine sfârşitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Ţări Române.

Totodată, revoluţia a consolidat ceea ce Nicolae Bălcescu a denumit mai târziu că fiind „Partida Naţională”.

Domniile lui Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova şi a lui Grigore al IV-lea Ghica în Muntenia au fost primele domnii pământene după o lungă perioadă a domniilor fanariote în Muntenia şi Moldova.

Perioada domniilor pământene (naţionale) a constituit tranziţia spre organizarea modernă a societăţii, dar atât Grigore D. Ghica în Muntenia, cât şi Ioan Sandu Sturdza în Moldova nu au avut nici răgazul, nici mijloacele necesare pentru a profita de un climat de stabilitate politică, de ordine pentru a realiza reformele menite să reînnoiască structurile societăţii, să reformeze instituţiile statului, prin măsuri administrative ei reuşind doar să diminueze abuzurile.

Perioada domniilor pământene a fost însă în scurt timp întreruptă de ocupaţia militară rusă din timpul războiului ruso-turc (1828-1829) şi de perioada de dominaţie ţaristă care a urmat.

1751 – A apărut primul volum din „Enciclopedia franceză”, cu litera A, sub redacţia iluministilor Diderot şi D’Alambert.

1600 – Mihai Viteazul a intrat în Alba-Iulia ca Domn al Munteniei, Transilvaniei şi Moldovei, realizând prima unire politică a Ţărilor Române.

1569 – Regatul Poloniei şi Marele Ducat al Lituaniei au semnat actul Uniunii de la Lublin, prin care cele două state se uneau, formând Uniunea Polono-Lituaniană.

1530 – A început corespondenţa dintre umanistul român Nicolaus Olahus şi umanistul renascentist Erasmus din Rotterdam.

Leave A Reply

Your email address will not be published.