7 noiembrie 1913, s-a născut Albert Camus, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1957

0 73

2011 – A început să emită Radio România Junior, singurul post public de radio on-line destinat copiilor; portalul on-line a fost lansat pe 12 septembrie 2011. Proiectul propune o platformă educaţională de comunicare (emisie radio cu streaming video, site, pagină de Facebook, Twitter), pe baza conceptului original integrat „Universul Junior”. În 2012 a primit distincţia „Cel mai bun radio online” la New York Festivals International Radio Programs and Promotions Awards.

2000 – Hillary Rodham Clinton a fost aleasă în Senatul Statelor Unite, devenind prima fostă Primă Doamnă din Statele Unite care a fost aleasă pentru funcţii publice în această ţară, deşi de fapt ea încă era Prima Doamnă.

2000 – Agenţia de luptă antidrog americană a descoperit unul dintre cele mai mari laboratoare clandestine de fabricare a LSD, în interiorul unui fost siloz de rachete în Wamego, Kansas.

1997 – Conducerea Bisericii Ortodoxe Române a respins acuzaţiile aduse unora dintre ierarhi, potrivit cărora unii membri ai Sfântului Sinod ar fi fost colaboratori ai Securităţii, admiţând, însă, că a făcut „unele concesii” regimului comunist, ca tribut pentru interesele vitale ale bisericii.

1996 – NASA a lansat sonda spaţială Mars Global Surveyor.

1962 – A murit Anna Eleanor Roosevelt, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, soția Președintelui Statelor Unite ale Americii, Franklin Delano Roosevelt, diplomată și activistă pentru drepturile omului, una dintre femeile cele mai influente ale secolului al XX-lea. De-a lungul perioadei posterioare Marii Crize din 1929, a călătorit prin toată America, promovând politica New Deal și a vizitat trupele armate pe fronturile din cel de-Al Doilea Război Mondial. A participat la formarea a numeroase instituții, cele mai notabile fiind Organizația Națiunilor Unite și Freedom House. A prezidat comitetul ce a aprobat Declarația universală pentru drepturile omului.

1956 – Adunarea Generală a ONU a somat Marea Britanie, Franţa şi Israelul să îşi retragă de urgenţă forţele militare de pe teritoriul Egiptului.

1956 – Generalul american Dwight Eisenhower a fost reales în funcţia de preşedinte al Statelor Unite cu un procent record. Politicianul a rămas în Casa Albă după ce a înregistrat cea mai importantă victorie a republicanilor de la Abraham Lincoln încoace, adică cu aproape 100 de ani în urmă. Eisenhower a obţinut 58% din votul americanilor, reuşind să obţină victoria în 41 de state. Contracandidatul său, guvernatorul de Illinois, Adlai Stevenson, a obţinut un rezultat mai mult decât modest, fiind votat în doar şapte state de pe teritoriul SUA.

1941 – A încetat din viaţă Maurice Leblanc, ziarist şi scriitor francez.; a scris romane poliţiste, creator al celebrului personaj „Arsene Lupin”.

Maurice Leblanc a lucrat mai întâi ca jurnalist, apoi romancier și povestitor (Des couples, Une femme, Voici des ailes). A trezit interesul lui Jules Renard și Alphonse Daudet, fără a beneficia însă de succes la public. În 1901, a publicat L’enthousiasme, roman autobiografic. Frecventa marile nume ale literaturii pariziene: Stéphane Mallarmé sau Alphonse Allais.În 1905, Pierre Lafitte, directorul revistei lunare Je sais tout, i-a comandat o povestire pe modelul lui Raffles de Ernest William Hornung: L’Arrestation d’Arsène Lupin. Radical-socialist și liber cugetător, Leblanc a devenit burghez în perioada Primului Război Mondial. Opera sa îl va inspira pe Gaston Leroux (creatorul lui Rouletabille), precum și pe Souvestre și Allain (creatorii lui Fantômas). A fost înființată o asociație a prietenilor lui Arsène Lupin; ea este condusă din 2004 de Lydie Dabirand. Isprăvile lui Arsène Lupin se derulează în capitala Franței și în Pays de Caux, pe care o cunoaște bine: colecționar de cărți poștale, el a identificat 400 de conace între Le Havre, Rouen și Dieppe. „Lupinofilii” merg pe jos în locurile din Normandia citate de Leblanc: Étretat și comoara regilor Franței, Tancarville, trecerea subterană din Jumièges îi conduce la comoara medievală a abațiilor. Traseul celor șapte abații din Pays de Caux este asemănător cu Carul Mare și permite regăsirea stelei Alcor.

1931 – În China a fost proclamată Republica Sovietică Chineză  în oraşul Ruijin, provincia Jiangxi, o „Conferință Națională a Delegaților Sovietici ai Poporului”, care a luat hotărârea proclamării unei republici sovietice chineze, cu orașul Ruijin drept capitală. Comunistul Mao Zedong a fost ales președinte al acestei formațiuni statale.

Republica Sovietică Chineză s-a extins treptat, ajungând la o suprafață de peste 30.000 km2 și o populație de peste 3 milioane locuitori.

A încetat să existe pe 15 octombrie 1934, când armata naţionalistă chineză ( Kuomintang), condusă de Chiang Kai-shek, a supus orașul Ruijin unei blocade. Comuniștii chinezi au părăsit provincia Jiangxi și s-au refugiat în provincia Shaanxi, printr-o acțiune care este cunoscută în istoriografia chineză sub numele de „Marșul cel Lung”.

1918 – S-a publicat Manifestul Marelui Sfat Naţional din Transilvania privind convocarea la 1 decembrie a Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia.

1917 – Revoluţia bolşevică din Rusia: revoluţionarii bolşevici au cucerit Palatul de Iarnă al ţarilor ruşi de la Sankt Petersburg, puterea fiind preluată de Partidul Bolşevic condus de Lenin.

1913 – S-a născut Albert Camus, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1957

Albert Camus a fost un romancier, dramaturg și filozof francez, reprezentant al existențialismului.

Motivația Juriului Nobel

“…pentru importanta lui creație literară care, cu o lucidă stăruință, aruncă o lumină asupra problemelor conștiinței umane din vremea noastră”

Se naște într-un ținut sărac al Algeriei, Dréan – părinții săi fiind stabiliți aici încă din 1871. Albert este al doilea fiu al soților Camus, născut după fratele său mai mare, Lucien. Prima mare experiență capitală a existenței pe care o trăiește Camus este cea a sărăciei. Tatăl său, Lucien Camus, un țăran francez, moare în primele lupte ale Primului Război Mondial. Mama sa, Catherine Camus, de origine spaniolă, analfabetă, împreună cu cei doi fii, se stabilește la Alger, unde a muncit întâi la o fabrică de cartușe, iar apoi a spălat cu ziua rufele pe la familiile avute. Albert își petrece copilăria lângă mama sa, aproape surdă și care vorbea foarte puțin, un unchi infirm, dogar de meserie și fratele său, Lucien. Mediul familial, aflat sub semnul lipsurilor elementare, îi marchează profund personalitatea.

„Ducând o viață săracă”, nota el în Caiete, „printre oamenii aceia umili sau vanitoși, eu am atins în modul cel mai sigur ceea ce mi se pare a fi adevăratul sens al vieții”.

Oricum ar fi arătat mediul copilăriei, el îl identifică cu paradisul pierdut.

Face studii de filozofie, luîndu-și licența cu teza Metafizica creștină și neoplatonismul, care are ca obiect raportul dintre elenism și creștinism la Plotin și Sfântul Augustin. Din aceeași perioadă datează și afirmația: “Mă simțeam un grec trăind într-o lume creștină”.

Romanele autorului francez propun un conținut problematic (Străinul), formule narative noi (structuri epice inserate într-un monolog – Căderea) și sensuri alegorice dezvoltate într-un permanent plan secund al scriiturii (simbolul răului – pesta).

1910 – S-a  stins din viaţă marele scriitor rus Lev Nicolaevici Tolstoi,  autorul romanelor „Război şi pace” şi „Anna Karenina”, dar şi al mai multor piese de teatru, povestiri, lucrări de memorialistică şi morală. Căsătorit în 1862 cu Sofia Andreevna Bers, cu care a avut treisprezece copii, contele scriitor n-a fost prea fericit în căsătorie, după cum notează A. N. Wilson. Capodopera sa, romanul „Război şi pace”, este considerat unul dintre cele mai complete şi complexe romane care s-au scris vreodată, în paginile sale întreţesându-se poveştile a 580 de personaje istorice şi fictive. După 1880, Tolstoi s-a dedicat unei vieţi trăite după concepte proprii, un fel de creştinism primar, „bogumilism”, şi a scris o seamă de broşuri în care şi-a expus ideile asupra religiei, bisericii, artei, şcolii, educaţiei, vieţii, muncii, progresului şi altor chestiuni sociale, scrieri care constituie ceea ce s-a numit „tolstoism”. Succesul literaturii sale a fost atât de răsunător în întreaga lume, încât în 1901 a fost propus pentru Nobel, dar el a refuzat premiul.

1899 – Guvernul român a contractat pe cinci ani un împrumut în valoare nominală de 175 de milioane lei cu o dobândă de 5% anual. Convenţia de împrumut interzicea guvernului român încheierea unui alt împrumut până la lichidarea acestuia şi anularea creditelor deja votate pentru suma de 83 de milioane de lei.

1874 – Partidul Republican din SUA a fost reprezentat de imaginea unui elefant, publicată iniţial în revista „Harper’s Weekly”.

1867 – A venit pe lume Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska, savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost prima femeie care a primit un premiu Nobel și singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). A introdus în fizică termenul de radioactivitate. Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină.

Opera Mariei Curiei nu înseamnă numai descoperirea radiului și inventarea termenului de radiație. Lucrările sale au avut un impact deosebit și în afara conceptualizării universului fizicii. Studiul mecanismului radioactivității, realizat de soții Curie, și, ulterior, cercetările lui Ernest Rutherford au sugerat existența unei activități la nivel atomic și subatomic și au deschis noi drumuri în știința modernă. Mai mult, s-a ajuns la ideea că atomul nu este indivizibil și au fost propuse mai multe modele pentru structura atomului, toate având ca esență ideea că acesta este format dintr-un nucleu și un înveliș de electroni, nucleul fiind cel care emite undele radioactive.

Marie Curie a militat și pentru utilizarea în medicină a substanțelor radioactive, un exemplu constituindu-l folosirea radiului în tratamentul cancerului.

Curiozitatea intelectuală arzătoare față de necunoscut a Mariei Curie a deschis drumul comunității științifice spre un nou univers de descoperiri și marchează un pas important în istoria cercetării științifice. Astfel, principalul motiv pentru care marele savant își desfășura munca de cercetare nu era unul pragmatic, ci curiozitatea științifică:

„Mă număr printre cei care cred că știința are o frumusețe aparte. Un om de știință în laboratorul său nu este numai un tehnician; el este asemeni unui copil aflat în fața unor fenomene naturale, care îl impresionează ca și cum s-ar afla într-un basm”.

1829 – Generalul Pavel Dmitrievici Kiseleff, comandant al trupelor ruseşti în principatele româneşti în timpul războiului ruso-turc, a fost numit preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Moldovei şi Valahiei până la 20 martie / 1 aprilie 1834.

1822 – Ţarul Alexandru I a aprobat decizia Consiliului de Miniştri privind scutirea coloniştilor nemţi şi bulgari, stabiliţi în Basarabia ţaristă, de plata taxei către stat pe lemnul adus din Herson pentru a-l utiliza la construcţia caselor personale şi a clădirilor publice.

1801 – Alessandro Volta a prezentat prima baterie electrică.

Această invenție constă dintr-o coloană verticală compusă dintr-o succesiune de 1 disc de cupru/1 disc de hârtie îmbibată în soluție salină/1 disc de zinc. La extremitățile coloanei era atașat câte un fir metalic între care se producea un curent electric continuu de joasă intensitate.

Volta descria invenția sa ca un „organ electric”, similar celui al peștelui-torpilă. La originea invenției se află teoria „electricității animale” și experiențele asupra broaștelor ale altui fizician italian, Luigi Galvani. Repetând experiențele acestuia, Volta a avansat ipoteza că originea curentului electric apărut când mușchiul este în contact cu două metale diferite nu este țesutul organic, ci contactul între metale, și a demonstrat această ipoteză înlocuind țesutul broaștei cu bucățele de hârtie înmuiate în soluție salină (conductoare), obținând astfel curent electric, infirmând teoria lui Galvani.

Pila voltaică marchează o epocă în teoria fizicii, ca și în aplicațiile știintei puse în slujba omenirii. Aceasta a permis realizarea electrolizei apei (descompunerea apei în oxigen și hidrogen pure cu ajutorul curentului electric continuu furnizat de pila voltaică) de către A. Carlisle și W. Nicholson în 1800, apoi a separării sodiului (Na) și potasiului (K) din sărurile lor, de către Sir Humphry Davy în 1807, și în a descoperirii efectului magnetic al curentului electric de către Oersted în 1820.

1784 – A avut loc asaltul nereuşit al Devei în timpul răscoalei ţăranilor iobagi din Transilvania. În cadrul acestei lupte, 44 de ţărani au fost luaţi prizonieri şi executaţi. O altă masă de ţărani a distrus curtea din Săvârşin, alta a înaintat pe valea Mureşului şi a intrat în comitatul Sibiului.

1665 – A apărut primul număr din revista London Gazette, cea mai veche publicație în limba engleză care încă mai funcționează.

1492 – Meteoritul Ensisheim, cel mai vechi meteorit cu o dată cunoscută de impact, a lovit pământul în jurul prânzului, într-un lan de grâu în afara satului Ensisheim, Alsacia, Franţa.

1480 – S-a menţionat prima documentare a sulgerului în Ţara Românească: denumire dată dregătorului din Ţara Românească şi Moldova în secolul al XV-lea, care avea ca sarcină aprovizionarea curţii domneşti cu carne, lumânări şi alte provizii.

680 – A început al treilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol, cunoscut si ca al șaselea Sinod Ecumenic. S-a ținut la Constantinopol între anii 680 – 681 d.Hr., fiind convocat de Sf. Constantin cel Nou, unde a condamnat erezia monotelită.

Monoteliții afirmau că Hristos avea o singură voință, întrucât El este o singură Persoană, deși are două naturi. Sinodul a declarat că, întrucât Hristos este Dumnezeu adevărat și Om adevărat, El trebuie să aibă două voințe: una divină și una umană. Monotelismul  a fost condamnat ca erezie, convenindu-se asupra naturii duale a lui Iisus, una divină și una umană.

Leave A Reply

Your email address will not be published.