Tradiții și obiceiuri românești în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

0 127

Sfântul Arhanghel Mihail (în ebraică, numele lui înseamnă „Cine este ca Dumnezeu”) este îngerul dreptăţii şi al adevărului, simbolizând legea, fiind cel care a pus capăt căderii îngerilor răi, cel care i s-a arătat lui Iacov când fugea de mânia fratelui său Isav şi a vrăjitorului Valaam, care voia să blesteme poporul Israel, şi unul din cei care i-au vestit lui Lot pierirea Sodomei şi Gomorei. De asemenea el este cel care a venit şi l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului.

Sfântul Arhanghel Gavriil, numit şi înger al harului, este cel care reflectă în firea şi în lucrarea sa bucuria şi blândeţea lui Dumnezeu, este binevestitorul Naşterii Domnului şi al celui mai important proroc – Sfântul Ioan Botezătorul, el i-a tâlcuit proorocului Daniel viziunile, a vestit naşterea Fecioarei Maria şi a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. Conform mărturiilor cronicarilor, Sfântul Arhanghel Gavriil este cel care a prăvălit piatra de la uşa mormântului Mântuitorului şi a şezut deasupra ei.

Sfântul Arhanghel Gavriil este ocrotitorul familiilor, mamelor, fecioarelor, copiilor, părinţilor care dau naştere copiilor, îi cresc în credinţă şi îi pregătesc pentru mântuire şi pentru viaţă veşnică. El este şi ocrotitor al monahilor şi monahiilor, al celor care vieţuiesc în mănăstiri şi în sihăstrie sau în pustie.

Trebuie spus că, de-a lungul anului bisericesc se întâlnesc şi alte sărbători ale Sfinţilor Arhangheli:

– La 6 septembrie este prăznuită o minune a Sfântului Arhanghel Mihail, săvârşită la Chones, în Colose, din Frigia, care a devenit o sărbătoare a întregii Ortodoxii începând cu secolul al XI-lea, odată cu domnia lui Manuil I Comnenul

– Pe 26 martie este marcat un sobor al Sfântului Arhanghel Gavriil, generat de prezenţa sa în sărbătoarea de Buna Vestire, fiind atestat încă din secolul al V-lea şi menţionat în Tipicul Ierusalimului şi al Mănăstirii „Sf. Sava“ (Liturgica Generală)

– Pe 13 iulie este un alt Sobor al Sfântului Arhanghel Gavriil despre ale cărui origini nu se cunosc foarte multe detalii

– La 11 iunie se comemorează apariţia Sfântului Arhanghel Gavriil la o chilie din Sf. Munte (Adin), fiind o simplă menţiune, fără slujbă separată. Cu această ocazie, Sfântul Arhanghel ar fi dezvăluit unui călugăr prima parte a Axionului Sfintei Fecioare. Sărbătoarea se limitează însă doar la mănăstirile athonite.

În iconografia ortodoxă, Arhanghelul Mihail este reprezentat purtând în mână o sabie de foc, pentru că el pedepseşte păcatul, nedreptatea şi îi apără pe cei drepţi. El pedepseşte popoare rele şi apără popoare bune care împlinesc voia lui Dumnezeu. Arhanghelul Gavriil este reprezentat în iconografia noastră purtând în mână o floare de crin alb, ca simbol al purităţii, al bucuriei şi binecuvântării, pentru că el aduce neamului omenesc vestea cea bună a întrupării Fiului lui Dumnezeu, care aduce mântuirea.

În biserica ortodoxă, chipurile celor doi Arhangheli sunt zugrăvite pe uşile altarelor bisericeşti, cel al Sfântului Mihail pe uşa dinspre nord, iar cel al Sfântului Gavriil (Gabriel) pe cea dinspre sud, cei doi fiind consideraţi sfinţi protectori ai bisericii.

Sfinţii Îngeri sunt pomeniţi săptămânal, în fiecare zi de luni, dar şi la fiecare Sfântă Liturghie, fiindcă ei se roagă împreună cu Biserica întreagă înaintea Tronului Preasfintei Treimi. Ei îi păzesc şi călăuzesc pe oameni pe calea mântuirii, fiindcă fiecare om primeşte la Botez un înger păzitor, care îl îndeamnă tainic în conştiinţă să săvârşească binele, să facă voia lui Dumnezeu. Tocmai de aceea există rugăciuni către îngerul păzitor, rostite dimineaţa şi seara, precum şi Canonul către îngerul păzitor din Ceaslov.

Obiceiuri şi tradiţii românești

Praznicul din această zi este şi sărbătoarea Jandarmeriei, care îi are ca ocrotitori pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, motiv pentru care în toate unităţile de jandarmi se se oficiază slujbe religioase.

Deviza Jandarmeriei Române – „Lex et ordo“ (lege şi ordine), menţionată pe stema sa, are evidente asemănări cu ceea ce simbolizează Sfinţii Arhangheli – Sfântul Arhanghel Mihail simbolizează „legea“, fiind apărător al dreptăţii şi al adevărului, fiind cum aminteam înger al legii, iar Sfântul Arhanghel Gavriil simbolizează „ordinea“, pacea şi armonia, siguranţa şi binele comun, rezumate în numirea de înger al harului.

Ca instituţie cu responsabilitate în menţinerea şi restabilirea ordinii publice şi a siguranţei naţionale, Jandarmeria Română contribuie şi la promovarea iubirii faţă de patrie şi popor şi la păstrarea valorilor noastre spirituale şi materiale.

Pe de altă parte, în viziunea populară, Arhanghelii asistă la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiintele.

În unele sate româneşti, sărbătoarea durează trei zile, de pe 8 până pe 10 noiembrie, prima zi fiind „Capul Arhanghelului”, a doua – „Mijlocul” şi a treia – „Coada Arhanghelului”.

Arhanghelul Mihail este, în folclorul religios românesc, un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, conform unor tradiţii, cheile raiului, fiind un aprig luptător împotriva diavolului, dar şi cel care vegheaza la căpătâiul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

De asemenea, Arhanghelul Mihail este alăturat, conform tradiţiei, Sfântului Ilie, atunci cand acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte grindina şi este cel care ţine şi ciuma în frâu, asemenea Sfântului Haralambie.

Pe vremuri Arhanghelii erau sărbătoriţi în Bucovina fiind consideraţi păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, acestora fiindu-le închinate rugi către Dumnezeu pentru sănătatea lor.

În unele zone de munte, în care Arhanghelii sunt celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii animalelor fac o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (denumire pentru berbecii despărţiţi de oi), ce este considerată a fi purtătoare de fecunditate. Există obiceiul ca turta să fie aruncată în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, iar dacă turta cade cu faţa în sus este semn încurajator considerându-se că primăvara toate oile vor avea miei, iar dacă turta cade cu faţa în jos este motiv de mare supărare printre ciobani.

Tot în Bucovina, există tradiţia pomenirilor şi praznicelor pentru cei morţi, iar în biserici fiecare creştin aprinde câte o lumânare pentru a avea asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă, dar şi o alta, pentru cei dispăruţi fără lumânare.

Tot tradiţia arată că această zi mai este denumită şi “vara arhanghelilor”, vremea fiind întotdeauna mai caldă decât în mod normal, iar pe lângă această zi caldă, între sfinţii Mihail şi Gavriil şi ziua de Crăciun trebuie să aibă loc şi “vara iernii”, adică 3-4 zile cu vreme însorită.

De asemenea, munca în această zi este considerată a fi un semn de sfidare a puterii divine şi se pune că cel care încalcă această tradiţie se va chinui mult în ceasul morţii sale.

Alte obicieuri arată că în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinţilor Arhangheli se fac praznice pentru sufletul morţilor, iar ofrandele date de pomană pentru morţi, în Ajun sau în Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moşii de Arhangheli”.

Tot în această zi există un obicei mai larg răspândit, anume finii duc daruri naşilor, tradiţie legată de cele două lumânări ţinute de naşi la cununie care sunt simbolurile Arhanghelilor Mihail şi Gavriil, îngerii protectori ai celor cununaţi religios.

Leave A Reply

Your email address will not be published.