22 decembrie 1989, Revoluţia Română a dus la schimbarea regimului comunist

0 826

1989 – Revoluţia Română a dus la schimbarea regimului comunist. După o noapte însângerată pe străzile Bucureştiului, muncitorii de pe marile platforme au ocupat încă de dimineaţă Piaţa Universităţii.

Cu puţin înainte de ora 10.00, Nicolae Ceauşescu a convocat, în sediul C.C. al PCR, ultima şedinţă a CPEx. El a anunţat că, din cauza situaţiei extrem de grave, a preluat conducerea armatei şi a hotărât să instituie starea de necesitate în întreaga ţară.

Despre generalul Vasile Milea, care a fost găsit împuşcat în sediul Comitetului Central, fostul dictator a afirmat că a fost un trădător de ţară. La ora 10.00, postul de radio a anunţat introducerea stării de necesitate în întreaga ţară, printr-un decret semnat de Ceauşescu.

Cetăţenii, conform decretului, nu aveau voie să se întrunească în grupuri mai mari de 5 persoane. În ciuda interdicţiilor, situaţia a început să se precipite în toată România, unde au izbucnit proteste anticomuniste.

În Capitală, manifestanţii strânşi în faţa sediului C.C. al PCR au forţat uşile şi au pătruns în clădire, determinându-l pe Ceauşescu să fugă cu un elicopeter de pe acoperiş. La orele amiezii, la radio şi televiziune s-a transmis vestea fugii dictatorului, ceea ce a provocat valuri de bucurie în întreaga ţară. Sute de români au ieşit pe străzile marilor oraşe pentru a saluta căderea regimului comunist. În aceeaşi zi, s-a constituit Frontul Salvării Naţionale (FSN), din Consiliul de conducere al acestuia făcând parte 39 de persoane.

Ion Iliescu a citit la posturile de radio şi televiziune „Comunicatul către ţară al Consiliului FSN”, care avea ca principale obiective: instaurarea unui sistem democratic şi pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie 1990; separarea puterilor legislativă, executivă şi judecatorească în stat. Armata a trecut de partea demonstranţilor, însă acest lucru nu a împiedicat vărsarea de sânge şi în zilele următoare ale revoluţiei.

1989 – Poarta Brandenburg din Berlin, care timp de 30 de ani a despărţit Germania de Est de cea de Vest, a fost redeschisă. Poarta a devenit un simbol al unităţii germane. La scurtă vreme după acest eveniment, autorităţile au dat ordin să fie deschise şi graniţele dintre cele două state.

1956 – A murit Nicolae Labiș, poet român, supranumit „buzduganul” generaţiei şaizeciste.

Deși el a îmbrățișat ideile regimului comunist de guvernământ, cântându-i laude într-un număr de poezii, în timpul celui de al doilea an de școală, el a devenit un lider de opinie și o stea în cadrul partidului, care, având în vedere spiritul său liber și o demnitate incoruptibilă, a fost făcut activist al Partidului Comunist Român.

În 1955-1956, Labiș a scris opere lirice. Multe dintre ele, deși publicate în reviste, nu au făcut parte din primul său volum, Primele iubiri, care a apărut cu întârziere în toamna anului 1956. (La scurt timp înainte de aceasta, el a publicat o lucrare pentru copii, Puiul de Cerb).

Unele dintre aceste poezii au rămas în manuscris, fiind, în cele din urmă, publicate postum după 1962. În martie 1956, el a ținut un discurs la conferința națională a scriitorilor tineri și ca pe tot parcursul anului, a fost uimitor de productiv, a continuat să scrie poezii și să publice în afară de cele din Primele iubiri.

1927 – S-a înfiinţat Societatea de Difuziune Radiofonică din România. Ulterior, societatea a fost redenumită în Societatea Română de Radiodifuziune.

1904 – A avut loc demisia Guvernului liberal din România, condus de Dimitrie A.Sturdza. Totodată, s-a format noul Guvern conservator (fără junimişti), prezidat de Gheorghe Grigore Cantacuzino.

1889 – A văzut lumina zilei Ion Nichifor Crainic, teolog român, scriitor, poet, ziarist, politician, editor, filosof (creator al curentului gândirist), legionar, colaborator al securității și unul dintre principalii ideologi antisemiți din România.

Pe plan politic, s-a plasat la extrema dreaptă a spectrului politic și a fost adeptul tendințelor tradiționaliste religioase, susținând că România trebuie să rămână credincioasă moștenirii spirituale creștin-ortodoxe, dar a trecut de partea stângă odată cu comunizarea României.

Crainic a rămas una din figurile controversate în politica și cultura română.

Crainic a debutat ca poet înaintea Primului Război Mondial, cu poezii la diverse publicații literare și naționalist tradiționaliste: „Ramuri”, „Luceafărul”, „Drum Drept”, „Flacăra”, „Dacia”, „Transilvania”, „Cuget Românesc”.

A condus revista „Flamura” și după strămutarea revistei „Gândirea”, una dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelică, de la Cluj la București, a preluat conducerea revistei de la Cezar Petrescu, devenind directorul și mentorul revistei și inițiatorul curentului gândirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism și naționalism și un ideolog al extremei drepte din România.

Crainic a scris mai multe articole etnocentriste în care a elogiat regimul dictatorial din Italia al lui Benito Mussolini. A elaborat apoi, în 1938, teoria „statului etnocratic” în lucrarea „Ortodoxie și etnocrație”. De asemenea, a colaborat la publicații legionare, ca revistele „Sfarmă-Piatră” și „Buna Vestire”.

Nichifor Crainic a fost cel dintâi teolog român din epoca modernă a istoriei noastre care scotea teologia din cercul strâmt și ocolit al specialiștilor, prezentând-o, într-o formă impunătoare, atențiunii generale a lumii intelec­tuale.

1885 – Fizicianul german Wilhelm Konrad Röntgen a efectuat prima radiografie, cea a mâinii soţiei sale. Savantul german a descoperit razele X pe 8 noiembrie a aceluiaşi an.

Începând din 1897, radiologia era inclusă în curicula de studii la majoritatea facultăţilor de medicină din ţările Europei. Totuşi la acea vreme, radiologii nu cunoşteau despre riscul iradierii cu raze X şi nu se protejau de acţiunea acestora.

1867 – A decedat Théodore Rousseau, pictor francez, fondator al Școlii de la Barbizon. Observator minuțios al naturii în toate anotimpurile anului, arta lui posedă în același timp un caracter realist, din dorința lui de a picta natura așa cum se prezintă ea, și un caracter romantic prin tendința de a-și identifica propria personalitate cu natura zugrăvită în tablourile sale.

Stejari la Apremont este unul dintre cele mai remarcabile tablouri ale lui Rousseau. Printr-o minimă adaptare la perspectivă, artistul a obținut un efect vast, spațial perfect, în ciuda lipsei detaliilor. Pictura este realizată în contre-jour, stejarii sunt priviți dinspre partea umbrită, iar norii de pe cerul albastru al verii sunt pictați în tonuri foarte luminoase. Atmosfera este inundată de soare, peisajul autentic respiră bucurie, nimic nu este pictat cu metodele tradiționale.

În 1854, Rousseau a devenit membru al Academiei de Arte Frumoase din Amsterdam. Spre sfârșitul vieții, ca artist cunoscut și apreciat, a fost președintele juriului la Expoziția Mondială din 1967.

1864 – În timpul Războiului Civil din Statele Unite, oraşul Savannah, important centru al rezistenţei sudiste, a fost ocupat de nordiştii comandaţi de generalul W.T.Sherman.

1790 – Cetatea turcească Izmail a fost luată cu asalt şi capturată de armatele ruseşti comandate de Suvorov.

1769 – Al doilea război chino-birman s-a încheiat cu un armistiţiu incomod pentru China.

China, sub împăratul Qianlong, a lansat patru invazii în Birmania (Myanmar), între 1765 şi 1769. Războiul, care a costat viaţa a peste 70.000 de soldaţi chinezi şi a patru comandanţi, a fost descris ca fiind războiul de frontieră cel mai dezastruos purtat de dinastia Qing şi cel care a asigurat independenţa Birmaniei.

Apărărarea încununată de succes a Birmaniei a stabilizat graniţa dintre cele două ţări până astăzi.

69 – Împăratul roman Vitellius a fost capturat şi ucis de forţele lui Vespasian.

Aulus Vitellius Germanicus a fost împărat roman din 17 aprilie 69 şi unul din împărații care au domnit în aşa numitul “An al celor patru împărați”.

După proclamarea ca împărat a lui Vespasian, la 1 iulie 69, de către legiunile din Orient, depășit de evenimente, Vitellius a rămas inactiv la Roma. Legiunile trimise de Vespasian au obținut la 24 octombrie o victorie categorică la Cremona.

A fost ucis în timpul luptelor de stradă pentru cucerirea Romei.

Leave A Reply

Your email address will not be published.