10 martie 1876, Alexander Graham Bell a realizat prima convorbire telefonică

0 139

2003 – Departamentul american al Comerţului a acordat României statutul de ţară cu economie de piaţă, titlu care a intrat în vigoare la 11 martie, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al Statelor Unite.

1993 – Regizorului român Dan Piţa i-a fost decernată de către guvernul francez distincţia Officier de l’ordre des arts et des lettres, pentru merite în domeniul culturii.

1945 – Bombardierele americane au aruncat aproape 2. 000 de tone de bombe incendiare asupra orașului japonez Tokyo, distrugând mari părți din capitala Japoniei și ucigând 100 000 de civili.

1929 – S-a constituit, la Bucureşti, Partidul Liga Agrară, din iniţiativa marilor proprietari pe pământ şi a unei părţi a intelectualităţii, legate de cercurile agrare.

Preşedinte a fost ales Constantin Garoflid.

Partidul a editat ziarul Agricultorul (1929-1941) şi şi-a încetat activitatea la 30 martie 1938.

1927 – A fost înfiinţată Societatea de Chimie, care, până la acea dată, a funcţionat ca secţie a Societăţii Române de Stiinţă.

1920 – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca în Ziua Înalţării Domnului să se oficieze slujba parastasului şi pomenirea eroilor în toată ţara. Pomenirea eroilor a fost interzisă din 1948.

1876 – Alexander Graham Bell a realizat prima convorbire telefonică.

Când legătura telefonică a fost stabilită, Bell a rostit celebrele cuvinte care au rămas în istorie ca primele fraze comunicate într-o convorbire telefonică: Mister Watson, come here! I want you! (Domnule Watson, vino aici! Am nevoie de tine!).

Aparatul folosit era confecţionat din lemn şi câteva fire care aveau la capăt o pâlnie. Bell a reuşit să îşi testeze invenţia cu puţin timp înainte de concurentul său, Elisha Gray, care, de asemenea, dorea să patenteze invenţia.

Succesul a fost astfel asigurat, pentru că după trei săptămâni, a reuşit să perfecţioneze aparatul şi să îl înregistreze sub numele său.

Telefonul este derivat din cuvintele greceşti tele, care înseamnă departe, şi phon, care înseamnă voce.

1871 – Față de continuarea manifestărilor antigermane, Carol I a convocat guvernul și a luat hotărârea de a părăsi țara chiar a doua zi. A renunțat la ideea abdicării cu condiția constituirii unui guvern care să obțină votarea bugetului și să rezolve problema concesionării căilor ferate.

Guvernul liberal condus de Ion Ghica a demisionatși Lascăr Catargiu și-a asumat răspunderea noului guvern.

1857 – A apărut, la Paris, apoi la Bucureşti, săptămânalul Buciumul, sub direcţia lui Cezar Bolliac.

1856 – A venit pe lume Petre Dulfu, autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie roman; membru al Societății Scriitorilor Români din 1911.

După absolvirea claselor primare și a Gimnaziului din Baia Mare (Colegiul Gheorghe Șincai de astăzi), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a lui Vasile Alecsandri (titlul original: Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române.

După terminarea studiilor, a trecut Carpații și s-a stabilit în București, desfășurând o bogată activitate literară și didactică până la sfârșitul vieții. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici și apoi în casa cunoscutului pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari personalități culturale: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, Alexandru Odobescu, B. Șt. Delavrancea.

A fost dascăl la școala normală de învățători și la școala normală de fete Elena Doamna din București.

Primele poezii originale le-a citit în ședințele Societății de bibliotecă devenită Societatea de lectură a elevilor români din Gimnasiul din Baia Mare, al cărei membru și bibliotecar a devenit în 1871.

În anul 1894, aceasta a debutat editorial cu Isprăvile lui Păcală. Premiată de Academia Română, lucrarea a cunoscut zeci de ediții aducându-i o popularitate deosebită. Au urmat alte creații care, de asemenea, i-au adus recunoaștere unanimă: Snoave, Odinioară, Ion Săracul, Zâna florilor, Cei doi feți-logofeți cu părul de aur.

Activitatea didactică desfășurată de-a lungul a 40 de ani l-a impus drept pedagog desăvârșit și deschizător de drum prin caracterul modern și aplicativ al ideilor didactice susținute.

A redactat numeroase manuale școlare din cele mai diverse domenii: abecedare, cărți de cetire la limba română, aritmetică, geografie. Cele mai cunoscute și apreciate au fost Etica sau morală filosofică și Noțiuni de estetică.

A primit premii ale Academiei Române pentru Isprăvile lui Păcală și pentru traducerile din Euripide (Ifigenia în AulidaIfigenia în Taurida), considerate cele mai bune traduceri ale pieselor lui Euripide existente la vremea respectivă.

1835 – Teodor Diamant, socialist utopic, a pus bazele primului falanster de tip fourierist din ţara noastră, la Scăieni-Prahova, intitulat Societatea agronomică şi manufacturieră sau Colonia soţilor agronomi. Societatea a fost desfiinţată de autorităţi un an mai tîrziu.

În 1836, sub presiunea autotităţilor, şi-a încetat activitatea.

1833 – S-a născut Dimitrie Alexandru Sturdza Miclăuşanu, academician, om politic român, de 4 ori prim-ministru al României (între anii 1895-1909), preşedintele Academiei Române (1882-1884).

Dimitrie Alexandru Sturdza a jucat un rol important în afacerile interne ale României, începând din perioada de preunificare a principatelor Moldovei şi Valahiei până la Răscoala ţărănească din 1907.

Descendentul unei mari familii boiereşti din Moldova, Sturza a participat în anii 1857-1858 la în calitate de secretar la organizarea divanului ad-hoc în Moldova şi apoi al căimăcămiei în trei, pregătind fundalul pentru unificarea principatelor Moldovei şi Valahiei.  Deşi după Unire, domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a ales ca secretar personal al său, în scurt timp Sturdza i-a devenit adversar. În 1866, aceasta a făcut parte din monstruoasa coaliţie înlăturându-l de la putere pe Alexandru Ioan Cuza şi instalându-l ulterior pe Carol de Hohenzollern-Singmaringen, primul rege al României.

În cabinetele Ion Ghica şi Ion Brătianu, Sturdza a deţinut câteva ministere precum ministerul de externe în 1883, semnând tratatul secret între Austro-Ungaria şi Germania.

Din 1892 a fost preşedintele Partidului Liberal din România fiind prim-ministru în anii 1895-1896, 1897-1899, 1901-1904 şi 1907-1908. Ultimul său mandat de prim-ministru a fost marcat de Răscoala ţărănească din 1907, soldată cu o mare cruzime şi mii de vieţi omeneşti.

Mulţi ani consecutiv, Dimitrie Alexandru Sturdza a fost secretar general al Academiei Române şi a publicat numeroase studii de istorie.

1702 – A apărut (până în 1735), la Londra, primul cotidian englez, Daily Courant.

1291 – Românii din Transilvania au fostmenționați, pentru prima dată, ca participanți la Dieta specială convocată de regele Ungariei, Andrei al III-lea, la Alba Iulia.

483 – A murit Papa Simpliciu, Papă al Romei din 3 Martie 468 până la moartea sa.

În timpul pontificatului său, erezia monofizită a câștigat teren în est, lucru care a dus mai apoi la pierderea supremației sale asupra bisericilor răsăritene.

Tot în timpul ponticatului său, la 28 august 476, Romulus Augustulus, ultimul împărat roman apusean, a fost îndepărtat de la tron de Odoacru, căpetenia herulilor (neam germanic din uniunea de triburi a goților), care s-a proclamat apoi rege al Italiei.

Odată ce Imperiul Roman de Apus s-a dezintegrat în mai multe principate, Biserica a rămas singura moștenitoare a pestigiului imperial roman.

Leave A Reply

Your email address will not be published.