11 martie 1291, a avut loc prima menţiune documentară a oraşului Făgăraş, din Transilvania

0 153

2011 – Un cutremur cu magnitudine 9 grade pe scara Richter și cu epicentrul în Oceanul Pacific a lovit coasta de est a Japoniei.

Cutremurul a fost urmat de tsunami. Evenimentul a declanșat al doilea cel mai mare accident nuclear din istorie și unul din singurele două evenimente care să fie clasificate ca Nivel 7 pe scară internațională a evenimentelor nucleare.

2006 – A murit Slobodan Miloşevici, ex-preşedinte al Serbiei şi Muntenegrului. Ales preşedinte al fostei Republici Iugoslavia, în 1992, a dizolvat această republică, creaţie a lui I. B. Tito, şi a înfiinţat Republica Federativă Iugoslavia, alcătuită din Muntenegru şi Serbia. Lui i se atribuie responsabilitatea pentru izbucnirea conflictului din Kosovo şi pentru bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei.

În anul 2000, preşedinţia republicii a fost preluată de Voislav Kostunita, Occidentul condiţionând acordarea oricărui sprijin financiar noii administraţii de la Belgrad de arestarea lui Miloşevici şi predarea lui către Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie.

La 12.02.2002, a început, la Haga, procesul fostului preşedinte iugoslav.

2004 – La Madrid, a avut loc un atentat terorist extrem de sângeros, soldat cu 200 de morţi, printre care şi 16 români. Alte 1500 de persoane au fost rănite.

Mai multe explozii simultane, la oră de vârf, s-au înregistrat în patru trenuri madrilene, atentatul fiind revendicat de gruparea extremistă al-Qaida.

Exploziile au avut loc aproape simultan între 7.39 şi 7.42 a.m., în staţiile Atocha (3 bombe), El Pozo del Tío Raimundo (2 bombe), Santa Eugenia (1 bomba) şi o a patra în calea Téllez spre Atocha.

Atacurile au fost îndreptate împotriva trenurilor care asigurau legătura cu suburbiile şi care erau pline cu navetişti ce se îndreptau spre locurile de muncă din Madrid.

În aceeaşi zi, un grup, care a susţinut că acţionează în numele al-Qaida, a revendicat atentatele comise la Madrid, printr-un mesaj e-mail primit de cotidianul de limbă arabă, Al Quds al-Arabi, care apare la Londra. În mesaj, grupul autointitulat Brigada Abu Hafs al-Masri şi-a asumat responsabilitatea pentru comiterea celui mai sângeros atac terorist, într-un oraş european, de la Al Doilea Război Mondial.

Autorii au fost identificaţi şi un număr de 28 de persoane a fost acuzat pentru cumplitul atentat terorist de la Madrid. Judecătorul Javier Gomez Bermudez a pronunţat verdictul în ceea ce i-a privit pe cei 28 de acuzaţi, după aproape trei luni de deliberări. Toţi acuzaţii, majoritatea fiind marocani, au negat că ar fi fost implicaţi în aceste atacuri, care au zguduit Spania, cu trei zile înainte de alegerile legislative.

2003 – A fost fondat Tribunalul Penal Internaţional la Haga.

2001 – Întregul sistem de educaţie din România a intrat în grevă generală, dupa ce reprezentanţii Alianţei Sindicatelor din Învăţământ au apreciat drept nemulţumitoare ofertele guvernamentale pentru rezolvarea situaţiei personalului din învăţământ.

1990 – A fost adoptată Proclamaţia de la Timişoara. Punctul 8 cerea interzicerea prin Legea electorală, pentru primele trei legislaturi consecutive, a dreptului la candidatură al foştilor lideri comunişti sau a ofiţerilor de Securitate.

1990 – Lituania şi-a proclamat independenţa, fiind primul stat care a părăsit Uniunea Sovietică.

1985 – Mihail S. Gorbaciov a devenit Secretar General al CC al PCUS. Politica sa de reforme („perestroika” şi „glasnost”) a reprezentat începutul deschiderii spre dialog a URSS.

1975 – A murit fizicianul român Eugen Bădărău. A iniţiat în cadrul Institutului de Fizică, Universitatea din Cernăuţi, primele cercetări din ţara noastră cu privire la descărcările de gaze, devenind un pionier în domeniul fizicii plasmei; a fost fondatorul primei şcoli de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România şi membru al Academiei Române.

1954 – În România comunistă, guvernul a emis HCM nr.337, prin care au fost desfiinţate coloniile de muncă.

O parte dintre deţinuţi, cu excepţia celor care „au slujit interesele burgheziei”, a fost eliberată.

1952 – A venit pe lume Douglas Noël Adams, scriitor și dramaturg englez, cunoscut mai ales pentru seria sa Ghidul autostopistului galactic, care a început sub forma unei comedii radiofonice la BBC, în 1978, înainte de a deveni o „trilogie” care s-a vândut în peste 15 milioane de exemplare în timpul vieții lui, un serial de televiziune, spectacol de teatru, BD, joc pe calculator și film în 2005. Contribuția lui Adams în domeniul radiofonic britanic este omagiată în cadrul Radio Academy’s Hall of Fame.

A mai scris Dirk Gently’s Holistic Detective Agency (1987) și The Long Dark Tea-Time of the Soul (1988). De asemenea, a scris în colaborare The Meaning of Liff (1983), Last Chance to See (1990) și trei povestiri pentru serialul de televiziune Doctor Who. O colecție postumă a scrierilor sale, incluzând un roman neterminat, a fost publicată în 2002 sub titlul The Salmon of Doubt.

Adams este cunoscut ca avocat al animalelor și al mediului, iubitor de mașini rapide, al aparatelor de filmat și al lui Apple Mac. A fost un ateu notoriu, care se trezea dimineața filozofând: „Mă găsesc într-o lume interesantă – mă găsesc într-o gaură interesantă – care mi se potrivește perfect, nu? De fapt, mi se potrivește atât de bine, încât neapărat a fost făcută ca să fiu în ea!”.

1935 – Hermann Goering a creat Luftwaffe, trupele aeriene ale celui de al III-lea Reich.

1918 – Moscova a devenit capitala Rusiei

1878 – A avut loc semnarea, la Roma, a Convenţiei de comerţ şi navigaţie româno-italiene, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 1878.

1876 – În România, a avut loc guvernarea cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu (marea guvernare conservatoare), care a pus bazele constituirii Partidul Conservator din România.

1861 – A fost adoptată Constituţia Confederaţiei Statelor Americane, cele zece state sudice care s-au separat de nordul aboliţionist.

Războiul de secesiune a durat între anii 1861 şi 1865.

1642 – Sinodul de la Iaşi a adoptat Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă.

Anterior, în 1640, aceeaşi carte a fost oficial adoptată şi la sinodul de la Kiev. După acceptarea Mărturisirii Ortodoxe în sinodul Moldovei, lucrarea a fost publicată la Iaşi, consituind cea dintâi tipăritură din Ţara Moldovei.

Mărturisirea ortodoxă (Pravoslavnica Mărturisire) a fost tradusă în limbile latină (sub titlul Expositio fidei Ecclesiaae Rusiae minoris), greacă, rusă şi română (1691).

Lucrarea cuprinde 261 de întrebări şi răspunsuri, conform celor trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea.

Petru Movilă (Petru Moghilă) este un reprezentant notoriu al culturii româneşti din prima jumătate a secolului al XVII-lea; unul din ultimii reprezentanţi ai literaturii de limbă slavonă din ţările române, mare cărturar şi teolog ortodox.

Cărturarul poseda mai multe limbi precum slavona, greaca, latina, polona şi ucraineana. A fost arhimandrit al celebrei mănăstiri Lavra Pecerska din Kiev (din 1627), apoi şi mitropolit al Kievului şi Haliciului (din 1633).

Petru Movilă a întemeiat prima şcoală superioară de la Kiev – Colegiul Kievlean sau Academia Kievo-Movileană. A întemeiat tipografiile de la Kiev, Câmpulung (1635) şi Iaşi (1642).

Prin înţelegerea cu mitropolitul Varlaam al Moldovei şi domnului Moldovei Vasile Lupu, mitropolitul Petru Movilă  a trimis la Iaşi un grup de dascăli cu multă carte latinească în frunte cu  Sofronie Pociaţki, care, în 1640, a pus bazele învăţământului superior în Moldova, având ca model colegiul de la Kiev. Este vorba de Colegiul vasilian din Iaşi în care teologia, retorica, filozofia şi alte discipline erau predate ca şi la Kiev în limbile latină, slavonă şi greacă.

1291 – A avut loc prima menţiune documentară a oraşului Făgăraş, din Transilvania.

La 11 martie 1291 într-un act de donație a regelui Andrei al III-lea al Ungariei, se face prima menţiune documentară a oraşului Făgăraş, deși există documente anterioare acestei mențiuni, care menționează Țara Făgărașului ca fiind “Terra Valachorum”, adică Țara Românilor, iar Gobelinus, un episcop catolic german din secolul al XIV-lea, numea Făgăraşul ca fiind „marele oraş românesc”. De asemenea în Letopiseţul Cantacuzinesc scris de Stoica Ludescu în secolul XVII se preciza că „începând cu anul 1296, în timpul domniei lui Radu Negru, s-a pornit la construirea marii cetăţi a Făgăraşului”, însă informaţii referitoare la această cetate coboară până spre secolul al X-lea, când se pare că exista aici, în inima țării Făgăraşului, o cetate din lemn, întărită cu pământ ce ar fi fost distrusă cel mai probabil de invazia tătară din 1241. De-a lungul existenţei sale, cetatea a trecut prin mai multe stăpâniri, iar dacă inițial a îndeplinit rolul de cetate regală de graniță, începând cu anul 1366, cetatea va aparține domnilor Ţării Românești în calitate de feud vasalic. Astfel, cetatea va aparține domnitorilor munteni Vladislav I si Mircea cel Bătrân, iar regele Sigismund al Ungariei a fost cel care îl va numi în 1431 pe Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, ca duce al Făgărașului şi Amlașului si apărător militar al sudului Transilvaniei. În secolul al XV-lea a început consolidarea cetăţii cu fortificaţiile aferente, iar o atestare documentară consemnează că în 1455 Iancu de Hunedoara a numit aici doi castelani pentru administrarea cetății. Tot documentele istorice consemnează că voievodul Ştefan Mailat a transformat cetatea în castel, în 1528, iar pretendentul la conducerea Transilvaniei, Gaspar Bekes, va realiza şanţul de apărare al cetăţii și va întări și mai mult zidurile exterioare în anul 1564. Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti între 1593-1601 şi primul unificator al celor trei ţări româneşti, a purtat conform unei vechi tradiţii voievodale, titlul de “herţeg al Făgăraşului”, iar în anul 1599, în urma campaniei din Transilvania, Mihai Viteazu va intra în posesia efectivă a Cetăţii Făgăraşului, căreia îi acordă o atenţie deosebită datorită poziţiei sale strategice. Schimbări esenţiale în arhitectura cetății va face principele Gabriel Bethlen care dispune construirea turnurilor şi bastioanelor în stil italian şi renovarea interiorului cetății, la începutul secolului  XVII când  Cetatea Făgăraşului va deveni reşedinţa principilor Transilvaniei şi centru politico-administrativ al Principatului. De la 1700, Făgăraşul devine proprietate a Coroanei Habsburgice, iar cetatea este transformată de habsburgi în garnizoană militară şi îşi pierde eleganţa şi măreţia de odinioară. Din anul 1948, cetatea va deveni închisoare comunistă, urmând ca abia din 1965 aici să se iniţieze ample lucrări de renovare, iar cetatea să devină un important obiectiv turistic şi una dintre  cele mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est.

1291 – Românii din Transilvania au fost menţionaţi pentru prima oară ca participanţi, alături de toţi nobilii, de saşi şi de secui, la dieta socială convocată de regele Andrei al III-lea (1290-1301).

222 – A decedat Elagabal sau Eliogabal, născut Varius Avitus Bassus și cunoscut ca Varius Avitus Bassianus Marcus Aurelius Antoninus, împărat roman al dinastiei Severilor, care a domnit din 218 până în 222.

Fiu al lui Sextus Varius Marcellus, cavaler roman din Apaeea și al Iuliei Soaemias, nepot al împăratului Caracalla, preot din Emesa al zeului soare (Elah-Gabal), numit de posteritate Elagabal (Heliogabalus), a fost proclamat împărat în primăvara anului 218 de legiunile din Siria, nemulțumite de politica austeră a lui Macrinus.

Elagabalus a dobândit tronul imperial, restabilind dinastia Severilor.

S-a căsătorit împotriva tradițiilor cu o vestală și se comporta într-un mod bizar (se farda, îmbrăca costume femeiești), ceea ce a mărit nemulțumirile opiniei publice.

A murit ucis, împreună cu mama sa, de garda pretoriană în martie 222.

Leave A Reply

Your email address will not be published.