13 martie 1907, s-a născut Mircea Eliade, istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor român

0 143

2013 – Grecia negociază cu instituţiile financiare internaţionale pentru a obţine următoarea tranşă din finanţarea externă, însă principalul obstacol este identificarea posturilor redundante şi implementarea unui sistem care să asigure plecarea celor 150.000 de funcţionari publici, fiind cea mai importantă precondiţie impusă de instituţiile financiare internaţionale pentru următoarea tranşă, de 2,8 miliarde euro, care ar trebui transferată statului elen în luna aprilie.

În timp ce salariile bugetarilor au fost reduse cu 20% în ultimii 4 ani, fără a pune la socoteală eliminarea unor sporuri şi bonusuri, locurile de muncă ale funcţionarilor publici din Grecia sunt protejate prin constituţie.

Şomajul din Grecia a depăşit un sfert din forţa de muncă, iar rata şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani) este de 57,5%, cea mai ridicată din zona euro.

Guvernul elen nu se mai finanţează din piaţă din aprilie 2010, fiind dependent în totalitate de finanţarea externă de la UE şi FMI şi de veniturile colectate din economie, insuficiente pe fondul recesiunii şi aparatului birocratic ineficient.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit în luna decembrie să transfere Greciei, până în martie, 49,1 miliarde euro din programul de finanţare externă, aproximativ jumătate din sumă fiind destinată recapitalizării băncilor.

Grecia a primit 34,3 miliarde euro în decembrie, 9,2 miliarde euro în ianuarie, cu tranşe totalizând 5,6 miliarde euro programate pentru februarie şi martie. Contribuţia FMI pentru primul trimestru din acest an este de 3 miliarde euro.

2009 – A avut loc, la Bacău, primul zbor pe un avion supersonic, MIG – 21 Lancer, al unei femei pilot din România, cea care l-a pilotat fiind sublocotenent Simona Maierean.

2003 – Revista Nature a informat că s-au găsit, în Italia, urme ale oamenilor cu poziție vericală vechi de 350.000 de ani.

2000 – A avut loc prima vizită în Vietnam a unui şef al Pentagonului, William Cohen, de la încheierea războiului dintre SUA şi această ţară (1973).

1996 – S-a desfăşurat, în localitatea egipteană Sharm el-Sheikh, la iniţiativa SUA, prima reuniune internaţională la nivel înalt consacrată luptei împotriva terorismului şi continuării procesului de pace în Orientul Mijlociu.

1979 – A intrat în vigoare Sistemul Monetar European (SME), creat cu scopul de a controla fluctuaţiile cursurilor de schimb în ţările Comunităţii Europene, cu excepţia Marii Britanii.

1948 – Au fost inaugurate uzinele Honda, punându-se bazele Honda Motor Co.

1934 – S-a născut, în studiourile Walt Disney, celebrul personaj de desen animat Donald Duck, care a debutat în filmul „The little hen”, la 09.06.1934.

În anul 1943, Donald a devenit cu adevărat un star şi a primit Premiul Oscar pentru rolul din „The Fuerhrer’s Face”.

1933 – Un grup de militanţi de stânga s-a desprins din Partidul Social-Democrat şi s-a constituit în Partidul Socialist din România, conducerea noului partid revenindu-i lui Constantin Popovici.

1930 – Clyde W. Tombaugh a anunţat descoperirea planetei Pluto.

1925 – În Tennessee, predarea teoriei evoluţioniste în şcoliile publice a fost interzisă prin lege.

1921 – Mongolia şi-a declarat independenţa faţă de China.

1920 – A fost demis guvernul Alexandru Vaida-Voievod, în componenţa căruia au fost şi trei basarabeni: Ion Pelivan – ministru al justiţiei, Ion Inculeţ şi Pantelimon Halippa – miniştri secretari de stat.

A urmat un nou govern, în frunte cu generalul Alexandru Averescu, care a dizolvat Parlamentul României la 25 martie 1920.

1917 – În localul redacţiei ziarului Cuvânt moldovenesc din Chişinău a fost convocată şedinţa în cadrul căreia un grup de intelectuali, printre ei Pantelimon Halippa, P.Gore, V.Harea, O.Ghibu, R.Cioflec, a discutat despre crearea unei organizaţii politice în Gubernia Basarabia.

Pe 18 martie 1917, în cadrul aceleiaşi redacţii a ziarului, cu participarea a 21 persoane, s-a decis crearea Partidului Naţional Moldovenesc şi s-a adoptat programul acestuia.

1917 – A fost semnat Documentul de la Viena, de către cancelarul Bethmann-Hollweg şi ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin. El prevedea anexarea României la Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în Primul Război Mondial.

1910 – A apărut, la Bucureşti, revista săptămânală social-politică şi literară Facla, sub conducerea lui N.D. Cocea.

Ulterior,  revista a apărut sub redacţia lui Ion Vinea, cu întreruperi, până în 1940.

1907 – A venit pe lume Mircea Eliade, istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor român la Universitatea din Chicago, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor; autor a 30 de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate.

Mircea Eliade a avut o serioasă formație filozofică încă din România. După o pubertate dificilă de intens studiu solitar, începând din 1925, adolescentul a fost aproape unanim recunoscut ca șef al generației sale.

Romanul Maitreyi al lui Mircea Eliade a constituit generații de-a rândul o adevărată încântare. Demn de menționat este faptul că prototipul personajului principal al cărții a trăit cu adevărat, până în 1990, în țara Vedelor și a Upanișadelor. Era fiica lui Surendranath Dasgupta, un filosof indian, și se numea Maitreyi Devi. Tânărul Mircea Eliade avea, când a cunoscut-o, 23 de ani, iar ea 16. Adolescenta scria versuri, apreciate de Rabindranath Tagore, și avea să devină o cunoscută poetă indiană.

Începând din 1957, Mircea Eliade s-a stability, la Chicago, ca profesor de istorie comparată a religiilor la Universitatea Loyola, reputația sa crescând cu fiecare an și cu fiecare nouă lucrare apărută.

Ca istoric al religiilor, Mircea Eliade a pus accentul asupra conceptului de spațiu și timp sacru. Spațiul sacru este în concepția lui Eliade centrul universului, pe când timpul sacru este o repetiție a elementelor de la originea lumii, lumea considerată ca „orizontul” unui anume grup religios. În această concepție, ființele umane arhaice erau orientate în timp și spațiu, cele moderne ar fi dezorientate. Dar și în omul modern ar exista o dimensiune ascunsă, subconștientă, guvernată de prezența secretă a unor profunde simboluri religioase.

Catedra de Istoria Religiilor de la Universitatea din Chicago îi poartă numele, ca dovadă a vastei sale contribuții la literatura specializată din acest domeniu. (Foto: Emil Cioran – filosof nihilist, Eugène Ionesco – întemeietor al teatrului absurdului și Mircea Eliade – istoric al religiilor – Paris, 1986)

1901 – A decedat Benjamin Harrison, cel de-al douăzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii, în funcție pentru un singur mandat între 1889 și 1893.

Originar din statul Indiana, Harrison a fost înaintea mandatului prezidențial senator de Indiana.

A participat la Războiul civil în calitate de colonel de infanterie, pentru scurt timp, și general de brigadă. A câștigat mandatul prezidențial prin voturile electorilor, deși a pierdut alegerile populare

1900 – În Franţa, ziua de muncă pentru femei şi copii a fost limitată prin lege la 11 ore.

1893 – S-a desfăşurat, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR), primul partid politic al clasei muncitoare din România.

1892 – A avut loc Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care a definitivat textul Memorandumului, redactat de patriotul transilvănean Iuliu Coroianu.

1865 – S-a născut Dragomir M. Hurmuzescu, fizician, inventator, profesor la Universitatea din Iași, membru al Academiei Române, fondatorul învățământului electrotehnic din România; colaborator al soților Marie și Pierre Curie.

A avut contribuții în domeniile electricității și fizicii razelor X. A inventat dielectrina și a construit electroscopul care-i poartă numele (1894). A pus bazele primului laborator de electricitate din țară, transformat apoi în Școala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iași, prima școală de fizică experimentală.

A fost ctitor al radiofoniei românești. El a repetat și realizat, la Iași, în anul 1901, experimentele de comunicație prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov și ale altora din perioada 1895-1901.

În 1922, sub conducerea sa, a început să funcționeze Societatea Română de Radiodifuziune (Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România), care, la 1 noiembrie 1928, difuza în eter prima emisiune cu anunțul: Alo, alo, aici Radio București, urmat de discursul președintelui Societății, Dragomir Hurmuzescu. Acesta a fost momentul care a inaugurat, practic, postul național de radio din România.

1855 – A văzut lumina zilei Percival Lowell, astronom american, care a înființat observatorul astronomic omonim, Lowell Observatory, din Flagstaff, Arizona. Lucrările lui au fost importante pentru descoperirea planetei transuraniene, considerată astăzi o planetă pitică, Pluton.

Lowell este cunoscut mai ales pentru că a susținut, alături de colegul său, astronomul William Henry Pickering, presupusa existență a canalelor pe Marte, ipoteză lansată de astronomul italian Giovanni Schiaparelli, în 1877.

1781 – Astronomul englez Sir William Herschel a descoperit planeta Georgium Sidus, cunoscută ulterior sub denumirea de Uranus.

În noaptea de 13 martie, pe când căuta stele duble, nebuloase şi galaxii, William Herschel a găsit un nou astru. Privită la puteri mari, steaua apărea ca un disc, nu ca un punct. Herschel era convins că a descoperit o cometă, despre care ştia că uneori au aspect de disc planetar. După câteva seri, a privit din nou spre noul obiect ceresc şi a observat că s-a mişcat printre stelele fixe.

În vara lui 1781, s-a calculat orbita obiectului şi s-a ajuns la concluzia că ar putea fi o planetă ce se roteşte în jurul Soarelui la o distanţă de 3 miliarde de km.

Iniţial, astronomul englez a botezat astrul „Georgium Sidus”, numele regelui Angliei de atunci, George al III-lea. Denumirea i-a nemulţumit pe ceilalţi astronomi europeni, dar, chiar şi în aceste condiţii, planeta a fost numită în Anglia la fel până în 1850. Apoi, astronomul Johann Ebert Bode a venit cu ideea ca planeta să primească numele tatălui lui Saturn, fiind următoarea planetă ca depărtare dupa aceasta.

Astfel, planeta a primit numele sub care este cunoascută azi: Uranus, o planetă gazoasă de patru ori mai mare ca Terra, ce se află la o distanţă medie de 2,8 miliarde de km depărtare de Soare.

O rotaţie completă în jurul Soarelui se face în 84 de ani pământeni, dar se învârte în jurul axei proprii odată la 17,24 ore.

Un fapt interesant este că axa de rotaţie a planetei este înclinată cu 98 de grade. Practic, Uranus se rostogoleşte pe orbită din cauză că planeta s-a ciocnit cu un corp mare, care l-a răsturnat.

1733 – A venit pe lume Joseph Priestley, teolog, filozof natural, educator și teoretican politic englez, care a scris peste 150 de lucrări; cunoscut pentru descoperirea oxigenului, pe care l-a izolat sub formă gazoasă; a avut contribuții importante în domeniul electricității, scriind una dintre cele mai importante cărți despre istoria electricității din aceea vreme.

În timpul vieții sale, o mare parte din reputația științifică a lui Priestley a avut la bază contribuțiile foarte importante ale acestuia, printre care se numără inventarea apei carbogazoase, lucrările scrise despre electricitate și descoperirea unor noi gaze, cel mai faimos fiind cel numit de Priestley drept „aerul deflogisticat” (de fapt, acesta era oxigen). Totuși, fermitatea cu care a apărat teoria flogisticului și a respins primii pași ai revoluției chimice l-au izolat de comunitatea științifică.

Priestley era preocupat și de teologie, fiind consecvent în încercarea de a combina raționalismul iluminist cu teismul creștin. În textele sale metafizice, Priestley a încercat să combine teismul, materialismul și determinismul, un proiect ce a fost considerat îndrăzneț și original.

El a crezut că înțelegerea corectă a mediului natural ar promova progresul omenirii și ar duce, în cele din urmă, la milenarismul creștin. Priestley, care a crezut cu tărie în schimbul liber și deschis de idei, a susținut toleranța religioasă și egalitatea drepturilor disidenților religioși, care l-a ajutat la descoperirea unitarianismului în Anglia.

Natura controversată a publicațiilor lui Priestley și felul deschis în care a susținut Revoluția franceză au trezit suspiciuni publice și guvernamentale; acesta a fost nevoit să fugă, în 1791, la Londra, iar apoi în Statele Unite ale Americii, după ce o mulțime revoltată i-a ars casa și biserica.

Priestley și-a trăit ultimii zece ani din viață în Comitatul Northumberland, din Pennsylvania, unde a și murit în 1804.

Fiind savant și profesor pe parcursul vieții, Priestley a adus contribuții semnificative în pedagogie, printre care se numără o lucrare de referință despre gramatica limbii engleze și alte cărți de istorie, și a creat unele dintre cele mai influente cronologii ale istoriei antice. Aceste scrieri educative alcătuiesc categoria celor mai populare lucrări ale lui Priestley.

Leave A Reply

Your email address will not be published.