11 aprilie 1963, s-au pus bazele coralei bucureştene „Madrigal”, cunoscută astăzi în toate ţările lumii

0 104

2000 – Guvernul României a solicitat Agenţiei Standard and Poor’s să precizeze care sunt sursele de documentare în baza cărora a fost elaborată evaluarea României.

1999 – India a testat o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acţiune de tip AGNHI.

1992: S-a înfiinţat Eximbank, bancă specializată în susţinerea comerţului exterior al României prin instrumente financiar-bancare şi de asigurări specifice, atât în nume şi cont propriu, cât şi în numele statului.

1990 – S-a înfiinţat Centrul European de Cultură din Bucureşti.

1963 – S-au pus bazele coralei bucureştene „Madrigal”, cunoscută astăzi în toate ţările lumii.

1932 – A avut premiera, în România, filmul Visul lui Tănase, o coproducţie româno-germană. Acest film-scheci de N. Kiriţescu a fost realizat la Berlin, iar rolul principal l-a avut Constantin Tănase.

1919 – A fost creată Organizaţia Internaţională a Muncii, cu sediul la Geneva, iar România a fost membru fondator.

1917 – Şi-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din gubernia Basarabia, care a acceptat institurea şcolii naţionale moldoveneşti, dar cu menţinerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu.

1916 – A avut loc Conferinţa socialistă internaţională de la Kienthal, Elveţia, cu participarea a 43 de delegaţi reprezentând 10 partide socialiste.

Delegaţia Partidului Social Democrat din România nu a putut fi reprezentată la Conferinţă, dar a aderat la hotărârile adoptate cu acest prilej.

1905 – Principele G.V. Bibescu a întreprins, împreună cu soţia sa Martha, Emanuel Bibescu, inginerul Dimitrie Leonida, soţii Ferekyde şi Claude Anet, o mare expediţie cu automobilul în Persia, traversând Rusia, Crimeea şi Caucazul.

1899 – Spania a cedat Puerto Rico Statelor Unite.

1895 – A murit chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp.

1880 – În România a luat fiinţă prima direcţie a Căilor ferate române (C.F.R.).

1880 – S-a înfiinţat Banca Naţională a României, iar primul director a fost Eugeniu Carada (ales la 21 februarie 1889).

1877 – Venind cu trenul dinspre Bender (Tighina), gubernia Basarabia, ţarul Alexandru al II-lea a sosit la Chişinău, unde a ieşit pentru câteva clipe pe peronul gării, apoi şi-a continuat calea spre Ungheni, de unde în seara aceleiaşi zile a revenit la Chişinău. Această deplasare a împăratului rus marca începutul războiului ruso-turc 1877-1878.

Tot la 11 aprilie 1877, trupele ruse au trecut frontiera României.

1871 – S-a născut, la Iaşi, pictorul român Theodor Pallady, fiul lui Ioan sau Iancu Pallady, căsătorit cu Maria Cantacuzino, sora mai mare a diplomatului Neculai B. Cantacuzino.

Muzeul Theodor Pallady, în care sunt expuse tablouri pictate pe pânză de Pallady, precum și peste 800 desene cu peisaje, nuduri, portrete sau interioare, reprezentative pentru perioada pariziană a lui Pallady, este găzduit de Casa Melik, aflată în București, pe strada Spătarului 22, sector 2, care a fost construită în 1750-1760, de către armeanul Hagi Kevork Nazaretoglu.

Clădirea este astăzi cea mai veche casă din București și este inclusă pe lista momumentelor istorice.

1858 – La Bucureşti, Valahia, s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române şi primar de Bucureşti.

Scriitorul şi-a semnat operele cu varianta definitivă Barbu Delavrancea (ortografiată la început de la Vrancea, după acel ținut de mare originalitate etno-culturală, de care scriitorul se simţea foarte legat sufleteşte).

În perioada 1880 – 1882, Barbu Ștefănescu a publicat în România liberă foiletoanele intitutale Zig-Zag, semnând cu pseudonimul Argus. De atunci, a datat și debutul propriu-zis al scriitorului ca nuvelist, cu Sultănică (România liberă, 9 – 15 martie, 1883), semnată Argus.

După un scurt popas la Paris (1882 – 1884), pentru a-şi desăvârşi studiile juridice, Delavrancea a publicat, în 1885, volumul de nuvele Sultănica.

Prozator şi dramaturg, gazetar, avocat și orator, cu vocația perceperii evenimentelor politice și culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, a ajuns, în 1899, primar al Bucureștilor.

Primii ani de viață și i-a petrecut în ulița Vergului, în tovărășia tatălui, ajuns la aproape 70 de ani: Mi-aduc și acum aminte (aș fi mulțumit dacă n-ar fi decât o amintire) cum mă agățam de scurteica lui lungă și îmblănită cu mârsă neagră și-l lingușeam și-l mângîiam pe obraji și pe pletele-i rotunjite ca să mă ia în căruță.

Părinții îl dădură în primire diaconului Ion Pestreanu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou, să-l învețe slovele noi și să citească. În clasa a II-a (1866), acesta a intrat elev la Școala de Băieți Nr. 4, unde l-a avut învățător pe Spirache Danilescu, om luminat, iar în anul următor, a trecut la Școala Domnească, pentru clasele a III-a și a IV-a.

A studiat cu învățătorii E. Becarian și Ion Vucitescu, în condițiile de rigoare ale internatului și ale școlii vechi în care se practicau pedepse aspre. În registrele matricole era trecut numele de Ștefănescu Barbu.

După cele patru clase primare, Barbu a fost înscris, după un an, ca bursier la Liceul Sf. Sava, unde a învăţat cu cei mai de seamă profesori ai Capitalei din acea vreme (D.A. Laurian, Anghel Demetriescu, Vasile Ștefănescu), fiind remarcat pentru talentul și capacitatea sa de asimilare.

Atmosfera din internatul de la Sf. Sava și imaginea adolescentului vibrând de pasiune au fost evocate în nuvela Bursierul.

Adevărata producție poetică a liceanului poate fi identificată mai târziu, în 1878. După ce a început să publice versuri în ziarul România liberă, în 1878, a publicat primul său volum, placheta de poezii Poiana lungă. Amintiri, semnată doar cu prenumele Barbu, în tradiția poeziei din primele decenii ale veacului, cu o bună primire din partea criticii, în revistele Viața literară, România liberă, Familia.

La 12 mai 1912, ca o apreciere a întregii sale activități de prozator și dramaturg, scriitorul a fost ales membru al Academiei Române. În ședința festivă în fața plenului întrunit la 22 mai 1913, Delavrancea a rostit discursul Din estetica poeziei populare, care a avut un ecou deosebit în lumea literară.

1834 – S-a reprezentat, la Iaşi, Cantata pastorală sau serbarea păstorilor moldoveni, primul spectacol muzical în limba română.

1805 – A fost semnat, la Sankt Petersburg, Tratatul de alianţă anglo-rus, care a constituit baza celei de a II-a coaliţii antifranceze: Anglia, Rusia, Austria, Suedia, Neapole.

1713: Au fost semnate Tratatele de pace de la Utrecht. Filip al V-lea de Bourbon (1700-1746) a fost recunoscut rege al Spaniei cu condiţia ca Franţa şi Spania să nu fie unite niciodată sub aceeaşi coroană.

1680 – A apărut, la Iaşi, Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de Psaltirea slavo-română).

Leave A Reply

Your email address will not be published.