12 mai 1874, s-a născut Clemens Peter von Pirquet, om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei

0 123

2008 — Un cutremur cu magnitudinea de  8 pe scara Richter a lovit provincia Sichuan din China, soldându-se cu moartea a 69.000 de oameni. Epicentrul a fost localizat la 90 km (55 de mile) vest-nord-vest de Chengdu.

1967 – A murit Liviu Deleanu, poet român, cunoscut ca un poet prin excelenţă, liric, stilist, remarcabil şi mânuitor iscusit al cuvântului.

Liviu nu-şi iubea copilăria, zicea că a fost foarte grea, fără bucurii şi jocuri copilareşti (unica mea jucărie a fost o papuşă de cârpe…). Îi placea foarte mult să citească. Citea tot ce-i nimerea. Mama îi dădea câte un leu să-şi cumpere un covrig şi el strângea leul, ca să-şi poată cumpăra unica revistă pentru copii.

Primii paşi în literatură au fost ghidaţi de o intuiţie sigură a poeziei, fapt care i-a ajutat să colaboreze, un timp, la celebrele Bilete de papagal, redactate de Tudor Arghezi, care i-a publicat poeziile Există un Dumnezeu, Renaştere, Timp, Omul cu ochii mici.

Creaţia lui a stat sub semnele neîndoielnice ale modernismului: atmosfera macabră, pustiul, urâtul, tăcerea, simţindu-se influenţa unor scriitori mari, ca Charles Baudelaire, George Bacovia, Ion Pillat.

A debutat în anul 1927 cu placheta de versuri Oglinzi fermecate, după care au urmat Ceasul de veghe, carte pomenită de George Călinescu în monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent. În 1940, scriitorul s-a refugiat la Chişinău, în anii războiului plăsmuind o serie de cântece inspirate (Cântec scris pe patul armei, Cântec scris pe lat de palos etc.), după război activând mai ales în domeniul literaturii pentru cei mici: poezii pentru copii: Mi-i drag să meşteresc, Bucurii pentru copii, Licurici.

La poezia pentru adulţi s-a întors în 1952, când i-a apărut cartea Vremuri noi, tributară ideologiei comuniste. A plătit vama regimului sovietic şi prin poemul Krasnodon (ulterior intitulat Tinereţe fără moarte) şi prin basmul dramatic Buzduganul fermecat.

Talentul liric al lui Liviu Deleanu s-a manifestat din plin în cărţile Dragostea noastră cea de toate zilele şi Cartea dorului.

Faptul că s-a format şi a activat, un timp, în cadrul literaturii române, servindu-se de o limbă română curată şi expresivă, i-a permis lui Liviu Deleanu să se distingă şi după 1940 printr-o scriitură nu numai corectă, dar şi plastică, de cele mai multe ori sugestivă. Vocabularul poeziilor sale nu conţine rusisme, frazele sale nu sunt calchiate mecanic şi greşit după fraze ruseşti. În felul acesta Liviu Deleanu dădea tuturor colegilor de breaslă un exemplu concret de atitudine creatoare faţă de măria sa.

Talentul liric al scriitorului s-a manifestat în chip strălucit în poeziile de dragoste, întemeiate pe sentimente sincere, exprimate cu o maiestrie aleasă. Măiestria literară a lui Deleanu constă nu numai în abordarea ingenioasă, amplă şi profundă a unor subiecte, teme, probleme de mare interes şi importanţă, ci şi în evocarea subtilă a unor sentimente gingaşe, în recrearea unei atmosfere favorabile dezvăluirii acestor sentimente. Un domeniu specific de manifestare a măiestriei lui Liviu Deleanu îl constituie sonetul.

Anul 1940 a însemnat pentru Deleanu, în afară de faptul că i-a apărut al treilea volum de versuri, un eveniment care i-a marcat destinul literar din continuare. Ca urmare a unor circumstanţe de ordin politic, neelucidate pe deplin nici astăzi, poetul s-a refugiat în Basarabia. Transferul într-un alt regim l-a determinat să renunţe la formula modernă pe care a cultivat-o până la 1940.

1943 – A fost terminată construirea clădirii Pentagonului.

1942 – S-a produs prima gazare în masă, în urma căreia au fost uciși 1.500 de evrei polonezi, în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau.

1937 – A fost încoronat, la Westminster Abbey, Londra, regele George al VI-lea al Angliei.

George al VI-lea (Albert Frederick Arthur George) a fost rege al Regatului Unit şi al dominioanelor Commonwealthului britanic, din 11 decembrie 1936 până la moartea sa.

El a fost ultimul împărat al Indiei (titlul a fost abandonat la 22 iunie 1948), ultimul rege al Irlandei (până la 18 aprilie 1949) şi primul şef al Commonwealthului britanic.

Regele George al VI-lea a avut două fiice: Elizabeth (care i-a succedat pe tron sub numele de Regina Elisabeta a II-a) şi Margaret.

1935 – A decedat Józef Piłsudski, om politic polonez, luptător pentru cauza independenţei Poloniei, primul șef de stat (1918-1922) și ulterior dictator (1926-1935) al Poloniei renăscute și fondatorul forțelor armate poloneze.

La începutul Primului Război Mondial, Generalul de Brigadă, Piłsudski, a comandat Legiunea Poloneză de partea armatelor Puterilor Centrale împotriva Rusiei.

Ajuns ministru de război în Guvernul Regenței Poloneze, s-a opus pretențiilor nemțești ca unitățile poloneze să jure credință Germaniei și Austriei. Ca urmare, în iulie 1917, Piłsudski a fost arestat și închis la Magdeburg, în Germania.

Pe 8 noiembrie 1918, a fost eliberat, la 11 noiembrie, a fost numit Comandant Suprem, iar la 14 noiembrie, numit Șeful statului Polonez renăscut (Naczelnik Państwa).

În aprilie 1920, Mareșalul Piłsudski (fusese ridicat în grad în luna martie) a semnat o alianță cu comandantul ucrainian Symon Petliura, pentru ducerea luptei comune în războiul împoriva Rusiei Sovietice. Armatele poloneze și ucrainiene, sub comanda lui Piłsudski, au lansat o ofensivă încununată de succes împotriva forțelor rusești din Ucraina. Pe 7 mai au cucerit Kievul.

Sovieticii au lansat propria lor ofensiva din Belarus și au contraatacat în Ucraina, avansând în Polonia, încercând o străpungere către Germania, dorind să ajute la consolidarea revoluției comuniste de aici. Strategia riscantă, neconvențională a lui Piłsudski, în Bătălia Varșoviei (august, 1920), a asigurat oprirea avansării sovieticilor.

Războiul ruso-polonez s-a încheiat în urma Tratatului de la Riga (1921), care a consfinţit şi independenţa Poloniei faţă de Rusia.

La moartea sa, romancierul englez de origine poloneză, Joseph Conrad, a spus: A fost singurul mare om care s-a remarcat pe scena Primului Război Mondial.

1929 – A fost lansată Doina Basarabiei, revista lunară a Societății literar-artistice și pedagogice a Corpului didactic din Chișinău.

1921 – La București au avut loc Lucrările Congresului General al Partidului Socialist din România, care a votat transformarea partidului și afilierea acestuia la Internaționala a III-a Comunistă (Comintern), cu sediul la Mosova, URSS.

Autoritățile române au arestat majoritatea delegaților care votaseră afilierea.

1874 – S-a născut Clemens Peter von Pirquet, om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei; a inventat și a introdus în medicină termenul de alergie.

În 1906, pe baza observației că pacienții cărora li se administraseră anterior injecții cu ser anti-difteric de cal sau vaccin anti-variolic prezentau reacții mai rapide și mai severe la o a doua injecție, care nu aveau legătură cu boala pentru care erau administrate, Pirquet a introdus în medicină termenul de alergie (provenit din limba greacă, din cuvintele allos (diferit/ă) și ergon (reacție sau reactivitate), pentru a descrie această reacție de hipersensibilitate.

Curând după aceea, pe baza observațiilor sale asupra variolei, Pirquet a ajuns la concluzia că tuberculina poate determina un tip de reacție similar. Studiind simptomele provocate de vaccinul antivariolic bovin, Pirquet a dezvoltat o nouă teorie asupra perioadei de incubație a bolilor infecțioase și formării de anticorpi.

În 1910, acesta a publicat primul său tratat, Alergia, în care accentuează ideea că răspunsul la stimulii antigenici se împarte în două categorii: imunitatea (mecanismul clasic de protecție împotriva bolilor infecțioase) și alergia sau reactivitatea modificată, în care răspunsul imun în sine determină boală clinică. În categoria alergiilor, Pirquet nu includea numai boala serului, ci și anafilaxia, reacția Arthus, febra de fân, astmul bronșic și, mai târziu, bolile autoimune.

Ulterior, a devenit interesat de antropometrie, publicând numeroase formule și tabele estimative ale parametrilor de dezvoltare și greutății organelor. În 1924, a inventat un sistem de numerotare a dinților (numit de el Telekabaka), recunoscut internațional și revizuit de Federația Dentară Internațională (FDI), în 1970.

A dezvoltat și domeniul nutriției infantile, unde a introdus o serie de regimuri dietetice, reunite generic sub termenul Sistemul de nutriție Pirquet. De asemenea, a introdus o nouă unitate de măsură în nutriția infantilă, numită Nem (1 Nem este echivalentul nutrițional a 1g lapte uman), destinată a înlocui caloria (1 Nem=0,67 calorii).

La 22 ianuarie 2007, în semn de recunoaștere a realizărilor majore ale medicului care a îmbinat pentru prima oară pediatria cu studiul și cercetarea alergiei, Asociația Europeană de Alergologie și Imunologie Clinică (EAACI) a dat numele lui Pirquet fundației sale nou înființate, EAACI – Fundația Clemens von Pirquet pentru promovarea cercetării și educației în alergologia pediatrică și imunologie.

1848 – Revoluționarii moldoveni, refugiați în Transilvania, au elaborat, la Brașov, programul-legământ „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”, document care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatârnat românesc”.

1828 – A văzut lumina zilei Dante Gabriel Rossetti, pictor și poet englez, fondator și repezentant de seamă al mișcării artistice cunoscute sub numele de confreria prerafaeliților.

Împreună cu John Everett Millais și William Holman Hunt, a participat la înfințarea cercului prerafaelit, refuzând reproducerea mecanică a operelor manieriștilor care i-au succedat lui Rafael și Michelangelo.

În 1850, când tabloul Ecce Ancilla Domini (Buna Vestire) al lui Rossetti a fost prezentat publicului londonez, opera a declanșat atacuri vehemente ale criticii împotriva întregii mișcări prerafaelite. În acest tablou sunt vizibile semne ale influenței maeștrilor renașterii italiene timpurii (Giotto, Botticelli), ca și a pictorilor flamanzi din secolul al XV-lea, în special a lui Van Eyck.

Rossetti a prezentat o interpretare proprie a Bunei Vestiri, Fecioara Maria apare înspăimântată, în timp ce arhanghelul Gavril este redat cu acurateță realistă. Crinul și draperia albastră pe fondul alb al tabloului concură la reprezentarea simbolică a temei abordate.

Pânza Monna Vanna (1866) reprezintă o insumare a idealului frumuseții venețiene, lucrarea fiind una dintre cele mai ilustrative exemple ale acestei schimbări de stil.

Între 1871 și 1877, Rossetti a lucrat la opt tablouri diferite cu aceeași temă: mitica Proserpina, fiica zeiței Ceres, răpită de Pluton ca să fie regina infernului, dar a primit permisiunea ca o jumătate de an să trăiască pe Pământ.

Prin acest mit, Rossetti făcea aluzie la propria aventură de dragoste cu Jane Burden. Asemenea Proserpinei, și Jane a fost, într-o anumită măsură, prizoniera căsniciei sale, putând evada doar pentru scurt timp pentru a se întâlni cu iubitul ei, care îi oferea posibilitatea să iasă la lumină.

Începând cu anul 1850, au apărut poemele The Portrait (Portretul) și The Blessed Damozel (Tânăra aleasă), o combinație de misticism cu elemente senzuale și erotice.

Colecția de sonete The House of Life (1970-1881) conține motive asemănătoare. O parte din aceste sonete reapare în volumul Ballads and Sonnets (Balade și Sonete), publicat în 1881.

1803 – A venit pe lume Justus von Liebig, chimist și inventator german, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul chimiei organice și aplicațiilor acesteia în agricultură.

Nu a fost un elev strălucit, dar i-a plăcut să facă experiențe de chimie în magazinul tatălui său. A fost obligat să întrerupă școala când, în timpul unei ore de curs, servieta sa a luat foc pe neașteptate.

În perioada 1817-1818, acesta a ucenicit pe lângă farmacistul Werle, din Heppenheim, dar a fost dat afară și de aici, când, în urma unor experiențe, a reușit să facă o gaură în acoperișul casei farmacistului.

În 1845, datorită meritelor sale științifice, a primit rangul de baron (Freiherr) de la marele duce Ludwig II. Din acel moment, numele său oficial a devenit Justus Freiherr von Liebig.

Din 1852 s-a mutat la München, devenind consilier științific al regelui Maximilian al II-lea al Bavariei. Ulterior, a ajuns președintele Academiei de Științe a Bavariei.

Liebig este considerat întemeietorul chimiei pentru agricultură. Cea mai cunoscută invenție a sa a fost extrasul din carne, care îi poartă numele.

Tot el a descoperit cloroformul, primul gaz folosit de medici ca anestezic în cursul operațiilor.

În 1851, Justus von Liebig a descoperit un procedeu practic de precipitare a argintului metalic pe o suprafață de sticlă, ceea ce a permis o fabricare mai ușoară a oglinzilor.

În prezent, în onoarea sa, Universitatea din Gießen se numește Justus-Liebig-Universität.

1364 – A fost fondată, în urma cartei regale emisă de regele Cazimir al III-lea al Poloniei, Universitatea din Cracovia, una din primele universități din Europa Centrală.

113 – A fost inaugurat, la Roma, în forumul nou construit, „Columna lui Traian”, monument care ilustrează episoade ale războiului purtat de romani împotriva dacilor şi victoria împăratului Traian în acest război.

Opera i-a fost atribuită arhitectului Apollodor din Damasc, cel care a construit şi podul de la Porţile de Fier.

Leave A Reply

Your email address will not be published.