8 iunie 1922, a avut loc, la Belgrad, primul meci internaţional de fotbal al echipei naţionale a României

0 992

2008 – Înalt Preasfinţitul Mitropolit Teofan a fost întronizat Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, la Catedrala Mitropolitană din localitate.

Scaunul de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei a rămas vacant după ce, în 12 septembrie 2007, IPS Daniel a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

2004 – Pentru prima dată după 1882, s-a produs un fenomen astronomic deosebit: planeta Venus a trecut prin faţa Soarelui, între orele 05.20 şi 11.24 GMT, fenomen observat de peste trei sferturi din populaţia Terrei.

2001 – Guvernul a adoptat un proiect de modificare a Codului Penal, prin care a abrogat articolul 200, referitor la relaţiile homosexuale.

1995 – A fost lansată naveta „Discovery”, această misiune marcând al 100-lea zbor spaţial american cu personal uman la bord.

1990 – A apărut primul număr al revistei „România Mare”, sub conducerea lui Corneliu Vadim Tudor.

1987 – Au avut loc confruntări între miliţia est-germană şi cca. 4 000 de tineri strânşi lângă Zidul Berlinului, pentru a asculta formaţia de muzică pop Genesis, care concerta de cealaltă parte a zidului, în Berlinul Occidental.

1986 – Kurt Waldheim, fost secretar general al ONU, a fost ales preşedinte al Austriei. A fost acuzat de crime de genocid în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva evreilor din Salonic şi a partizanilor iugoslavi.

Cea mai mare parte a statelor europene şi Statele Unite l-au declarat personna non grata. Singură ţară pe care a putut-o vizita în timpul mandatului sau a fost Vaticanul.Cu toate acestea şi-a dus până la capăt mandatul de preşedinte al Austriei ( 1992 ).

1960 – România a fost aleasă membru titular în Consiliul de administraţie al Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

1967 – A murit Otilia Cazimir, pseudonimul literar al poetei Alexandra Gavrilescu, cunoscută ca autoare a unor versuri pentru copii.

Pseudonimul i-a fost ales de scriitorul Mihail Sadoveanu și de criticul literar Garabet Ibrăileanu, însă scriitoarei nu i-a plăcut noul nume: „Dați-mi voie să vă mărturisesc, după atâta amar de ani, că numele acesta, pe care totuși l-am purtat cu cinste, nu mi-a plăcut niciodată. N-am nimic în comun cu eroinele legendelor germane, iar cea dintâi „Otilie” pe care am întâlnit-o în viață, fetița cu care am stat în bancă în clasa primară, era proastă, grasă și buboasă…”.

A debutat în anul 1912, în revista Viața românească, în care și-a tipări majoritatea scrierilor. În anii 1937-1947, a fost inspector al teatrelor din Moldova.

Din proza sa autobiografică, A murit Luchi, reiese că numele Luchi dispare odată cu intrarea în școală, când fetița a crescut și a devenit elevă. Atunci când era strigată de învățătoare pe numele ei adevărat, fetița nu răspundea, pentru că pe ea toată lumea o striga Luchi.

În copilărie a simțit lipsa prietenilor de joacă: „Am fost o fetiță tare cuminte. Toți erau mai mari decât mine. Mă jucam singură. Mă sfiam de toți. Uneori cântam. Alteori priveam gâzele, păsările, când se topeau zăpezile”.

Otilia Cazimir iubea copiii și a început să realizeze creații literare pentru ei: „Gingășia copiilor m-a cucerit dintotdeauna. M-am apropiat de ei văzând, scriindu-le poezii vesele cu o nuanță ușoară de ironie”. „Am început prin a spune copiilor povești și, abia mai târziu, am început să scriu pentru ei. Totul se datorează pasiunii mele precoce pentru astronomie”.

La revista Viața românească l-a cunoscut pe George Topârceanu, cu care a legat o strânsă prietenie și o adevărată poveste de dragoste.

1930 – S-a încheiat prima domnie a regelui Mihai (începută la 20.07.1927, ca urmare a morţii regelui Ferdinand I, şi desfăşurată sub tutela Înaltei Regente).

În locul lui a fost proclamat rege Carol al II-lea, iar principelui moştenitor Mihai i s-a conferit titlul de „Mare Voievod de Alba Iulia”.

1922 – A avut loc, la Belgrad, primul meci internaţional de fotbal al echipei naţionale a României (Cupa prieteniei româno-iugoslave).

1922 – A avut loc, la Belgrad, nunta Principesei Maria-Mignon a României cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici).

Logodna a avut loc la 20 februarie 1922, la Bucureşti.

1897 – Cinematograful „Lumiere” a prezentat primele trei subiecte de actualităţi româneşti, filmate la 10 mai 1897, de către operatorul Paul Menu, din iniţiativa ziarului „L’Independence Roumaine”.

1884 – A avut loc modificarea a 25 de articole ale Constituţiei din 1866.

A fost modificată, printre altele, legea electorală: numărul senatorilor creştea de la 70 la 148, al deputaţilor de la 120 la 183, iar corpul electoral se diviza în trei colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat.

Votarea legii a marcat ruptura definitivă dintre cele două principale grupări ale Partidului Liberal: „bratieniştii” şi „rosettiştii”.

1876 – A decedat George Sand (Aurora Dupin), scriitoare franceză.

Pseudonimul care a consacrat-o, George Sand, a apărut pentru prima oară pe coperta romanului „Indiana”, în anul 1832, roman ce s-a bucurat de un mare succes; însuși Balzac i-a arătat prețuirea.

Un capitol important în existența ei l-a reprezentat relația (din 1836) cu celebrul compozitor și pianist polonez, Frederic Chopin, pe care l-a cunoscut în octombrie, datorită muzicianului Franz Liszt.

A fost colaboratoare a Guvernului Provizoriu în timpul revoluţiei de la 1848 şi a fondat săptămânalul „La căuşe du Peuple”.

Până la moartea sa în anul 1876, aproape în fiecare an a predat editorilor un roman, mai puțin cunoscute decât cele din anii de mari succese.

1867 – Împăratul Austriei, Franz Joseph , a fost încoronat la Buda, în Biserica Mátyás, rege apostolic al Ungariei (1867-1916) și, în această calitate, a aprobat legea privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, la 27 mai 1867, punând astfel capăt disensiunilor cu nobilimea maghiară prin crearea statului dualist Austro-Ungaria.

Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și cea a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului.

A murit la 21 noiembrie  1916, la vârsta de 86 de ani, la Palatul Schönbrunn din Viena, și a fost înmormântat în Cripta Imperială de la Mănăstirea Capucinilor din Viena, după 9 zile, la 30 noiembrie.

I-a succedat la tron împăratul Carol I al Austriei. Imperiul Austro-Ungar s-a destrămat în 1918, după înfrângerea suferită în Primul Război Mondial.

1862 – A fost asasinat primul-ministru al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei, Barbu Catargiu, de către o persoană rămasă neidentificată, sub clopotniţa Mitropoliei de la Bucureşti.

Barbu Catargiu, om politic, personalitate de seamă a grupării politice conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807. La 22 ianuarie 1862, a devenit întâiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei.

Mandatul său a încetat brusc pe 8 iunie 1862, când a fost asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti. Această „crimă politică perfectă”, după cum bine menţiona istoricul Stelian Neagoe, a stârnit un scandal imens în epoca prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici până în zilele noastre.

După încheierea unui discurs virulent susţinut în Cameră împotriva unei mari adunări convocate pe 11 iunie pe Câmpia Libertăţii din Dealul Filaretului, Catargiu a ieşit din palat pentru a se întoarce la sediul Consiliului de miniştri. În acel moment, a observat că trăsura îi lipseşte, astfel că prefectul poliţiei Capitalei, Nicolae Bibescu, l-a invitat la el în trăsură pentru a-l însoţi. În momentul când trăsura a ajuns sub clopotniţa de la Mitropolie, s-a auzit un foc de armă. Primul ministru fusese împuşcat în spate, la baza creierului.

Vestea asasinării a fost răspândită în întreg oraşul şi a indignat opinia publică, căci era primul asasinat al unui înalt demnitar al statului.

Există trei scenarii care au fost dezvoltate de istorici de-a lungul timpului. Primul se referea la o crimă comandată de adversarii politici, radicalii, motivul crimei putând fi intensa dispută privind legea rurală, dar şi interzicerea manifestaţiilor din 11 iunie.

Istoricii au renunţat la această variantă, argumentând că asasinatul ar fi stricat imaginea radicalilor, plus că aceştia aveau la îndemână alte metode politice pentru a împiedica acţiunile lui Catargiu.

Cea mai plauzibilă variantă a rămas cea a asasinatului politic, mai ales că, ulterior, istoricii au putut cerceta felul în care s-a desfăşurat ancheta.

În primă fază, cazul a fost înmânat procurorului Desliu, dar mai apoi i-a fost retras fără nicio explicaţie şi predat altui procuror, pe nume Şoimescu, care a oprit cercetările şi cazul a fost închis, iar dosarul crimei a dispărut fără urmă. Se pare că cineva dorea ca acest caz să nu fie rezolvat niciodată, iar când Desliu s-a apropiat de unele dovezi, instrumentele de investigaţie i-au fost luate.

Mai mult, cazul a fost închis cu puţin timp înainte ca liderii radicalilor, C. A. Rosetti şi I. C. Brătianu, să fie chemaţi la audieri.

Pornind de la acest fapt, istoricii au analizat şi au ajuns la concluzia că singurul suspect real, unul dintre autorii morali, ar fi fost prefectul capitalei Nicolae Bibescu. Acesta a fost cel care i-a luat cazul lui Desliu, iar declaraţiile sale cu privire la crimă erau cu totul contradictorii.

Conform autopsiei, focul a venit din spate, de jos în sus, aşadar asasinul ar fi trebuit să se urce din mers pe treapta trăsurii pentru a declanşa focul. Era de aşteptat ca Bibescu să poată descrie făptaşul, însă acesta a declarat că se uita în direcţia opusă în momentul producerii crimei.

Cel mai terifiant scenariu, susţinut numai de o parte a istoricilor, afirmă că însuşi Alexandru Ioan Cuza ar fi fost creierul din spatele întregii afaceri.

1838 – La Bucureşti, a fost deschisă prima bibliotecă publică, la Colegiul Sf. Sava.

Fondul acesteia se află, în prezent, în colecţia Bibliotecii Metropolitane „Mihail Sadoveanu”.

1794 – Revoluţionarul francez Robespierre a inaugurat o religie de stat, Cultul Fiinţei Supreme, cu mari festivaluri organizate peste tot în Franţa.

1768 – A fost asasinat istoricul german Johann Joachim Winckelmann, descoperitorul principalelor metode de investigare ale arheologiei clasice, considerat a fi părintele disciplinei Istoria artei.

Lucrările sale au avut o influenţă importantă asupra dezvoltării mişcării neoclasice de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

După convertirea sa la catolicism, s-a stabilit la Roma (1755), ocupând importante posturi în Vatican. Acolo a scris, în 1764, Istoria artei antice, o lucrare care a inaugurat studiile moderne asupra istoriei artei.

În 1768, Winckelmann a fost primit cu onoruri la Viena, de către împărăteasa Maria Theresa .

1743 – S-a născut aventurierul italian Alessandro Cagliostro, urmărit penal în afacerea colierului de diamante în care au fost implicaţi regina Franţei, Marie Antoinette, şi Prinţul Louis de Rohan.

A fost închis, la Bastilia, nouă luni, dar, în cele din urmă, a fost achitat, atunci când nicio dovadă nu a putut fi găsită privind implicarea sa în această afacere.

Cu toate acestea, el a fost obligat să părăsească Franţa şi a plecat în Anglia.

Cagliostro  a părăsit Anglia pentru a vizita Roma, iar la 27 decembrie 1789, a fost arestat şi încarcerat în Castel Sant’Angelo. Curând după aceea, el a fost condamnat la moarte, sub acuzaţia de a fi mason.

Papa i-a schimbat sentinţa, la închisoare pe viaţă , iar după ce a încercat să evadeze, a fost mutat la Cetatea San Leo, unde a şi murit.

Leave A Reply

Your email address will not be published.