(AUDIO) Mircea Baniciu: “Ramâi tânăr doar făcând ce-ți place”

0 255

Mircea Baniciu s-a născut la Timişoara, la 31 iulie 1949. A început să cânte la 7 ani, studiind pianul până la 14 ani, când a hotărât să se apropie de studiul chitarei. Prima apariţie a fost pe scena Teatrului German din Timişoara, unde cânta folk, melodii preluate de la Donovan, Bob Dylan, Simon & Garfunkel, dar şi încercări de compoziţii proprii. Pentru scurt timp a făcut parte din trupa Clasic XX. Ulterior a apărut din nou singur pe scena clubului PM6 din Timişoara, unde din când în când cânta trupa Phoenix, rămasă fără solist vocal după plecarea lui Moni Bordeianu. Aici a fost văzut de Bela Kamocsa (pe atunci basist la Phoenix), care i-a recomandat lui Covaci să-l asculte.

În primul an de facultate, când era student la Arhitectură, a fost cooptat în trupa Phoenix ca solist vocal, eveniment care i-a schimbat cursul vieţii. Intrarea sa în trupă a avut loc în 1971, iar în 1972 Nicu Covaci i-a cooptat pe Josef Kappl şi Costin Petrescu, creându-se astfel nucleul de bază al trupei care avea să lanseze celebrele melodii “Nunta”, “Negru Vodă”, “Mugur de fluier”, “Andrii Popa”. Au urmat şapte ani ani împreună cu grupul Phoenix, timp în care au fost imprimate patru albume: “Cei ce ne-au dat nume” (1972), “Meşterul Manole” (1973), “Mugur de fluier” (1974), “Cantafabule” (1975). În 1975, înainte de înregistrarea albumului “Cantafabule”, în locul lui Costin Petrescu, la tobe a venit Ovidiu Lipan Ţăndărică.

Eu mă pregăteam să fiu arhitect. Când Covaci a venit la mine și mi-a spus «Tu ești prea bun ca să faci meseria asta», s-a produs declicul. Deși ca să fiu sincer, multa vreme nu am crezut în spusele lui Nicu. Eram și am rămas încă un tip timid si suficient de modest ca să nu îmi permit să gândesc cu atâția pași înainte cu câți a gândit el. Ei, iată că mergând pe ideea lui, lucrul acesta s-a confirmat.

În 1977, la 31 mai, colegii săi din trupa Phoenix părăsesc ţara, trecând frontiera ilegal, ascunşi în boxele instalaţiei de sunet pe care Nicu Covaci dorea să o transporte în Germania. Mircea Baniciu, rămas în ţară, şi-a continuat cariera muzicală şi în 1979 a înregistrat primul EP, care conţinea piese precum “Hanul ulciorului nesecat”, “Călătorie”, “Dacă ai ghici” şi “Joc”.

Al doilea album a fost lansat în 1981, conţinând piese ca “Vara la ţară”, “Tristeţi provinciale”, “În tren”, “Rânduri pentru păsările călătoare”, “Amintire”. Baniciu a început să susţină concerte singur, cu multe spectacole în ţară. A urmat albumul “Ploaia”, apărut în 1984, cu melodiile “Scrisoare de bun rămas”, “Ploaia”, “Magazinul de vise”, “Alb”.

Albumul “Secunda 1”, lansat în 1988, avea muzica scrisă pe versurile lui Dan Verona. În 1990 apare albumul “Secunda 2”, la care colaborează pentru prima oară cu Vlady Cnejevici pentru orchestraţii. Acest album conţine piese precum “Întoarcerea la Orient”, “Dealul cu dor” sau “Pisica neagră”.

Mă mâna înainte «mancarimea» aia, i-as zice eu, care te ia din urmă. Vezi tu, sufletește, oamenii nu îmbătrânesc niciodată cu adevărat. Trecerea anilor se vede doar pe chip. Atunci când iubești ceva cu adevărat nu poți alege pur și simplu o zi în care să spui gata! Eu am încă starea pe care o aveam la început, atunci când abia așteptam sa urc pe scenă și să simt acel petic de scândură ca pe locul în care sunt eu însumi. Cred ca m-aș plictisi îngrozitor într-o ambianță plină de autosuficiență sau înconjurat de oameni care nu mai au nimic de făcut pentru că, spun ei, au făcut suficient.” Ce-i drept, nu aș vedea un Mircea Baniciu, pensionar amabil, jucând șah cu vecinii de bloc. Voi?

În 1992 a scos, împreună cu trupa Phoenix, albumul ”Phoenix 36”, în care au fost reluate piese de succes, cum ar fi ”Nunta”, ”Negru Vodă”, ”Anule Hanule”, ”Mugur de Fluier”, ”Andrii Popa”. Aproape acelaşi material a mai fost imprimat şi pe albumul ”SymPhoenix” (1994). Sfârşitul anului 1992 aduce formarea trupei Pasărea Colibri, din care făceau parte Mircea Baniciu, Florian Pittiş, Mircea Vintilă şi, ulterior, Vlady Cnejevici. În 1995 apare primul album cu grupul Pasărea Colibri, ”În căutarea cuibului pierdut”, în care apar câteva dintre cele mai mari succese ale lui Baniciu. Povestea continuă cu ”Ciripituri” (1997) şi ”Cântece de Bivuac” (1999), ”Încă 2000 de ani” (2002) şi ”10 ani” (vol. I şi II, 2003). În 2003, Pasărea Colibri s-a reunit pentru un ultim concert în formula completă: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Marius Baţu, Vlady Cnejevici şi Florian Pittiş, care este înregistrat şi în urma căruia a apărut un dublu album ”Pasărea Colibri – 10 ani”, şi, de asemenea, primul DVD al unei trupe româneşti, care poartă acelaşi nume.

În aprilie 2002, Mircea Baniciu a apărut în spectacolul ”Tandreţuri mici pentru doamne şi gagici” împreună cu Mircea Vintilă, Alexandru Andrieş şi Nicu Alifantis, idee continuată în 2003 cu ”Tandreţuri pentru femei cu cei patru corifei” şi în 2005, cu ”Tandreţuri…” unde au apărut şi trupele Holograf şi Timpuri Noi. În 2005, a scos împreună cu membrii trupei Phoenix albumul ”Baba Novak”. S-a despărţit de aceştia în 2007.

Adevărul este ca mie trupa «Phoenix» mi-a schimbat viața radical. Eu eram pe cale să termin facultatea și să ajung un arhitect bun, speram eu. Dar întâlnirea cu publicul, cu atmosfera, a fost un câștig enorm pentru ceea ce am încercat sa devin. Toate astea mi-au oferit infinit mai multe satisfacții decât meseria de arhitect, adică, pe atunci, de simplu copist al unor proiecte tip. Covaci era convins că puteam face mai multe lucruri bune pe scenă decât să ma îngrop într-un institut de cercetări, încărtiruit în cerințele stupide ale vremii, plătit prost, plafonat și să proiectez blocuri. Am avut de ales între a fi constructor de cutii de chibrituri sau constructor de vise. Deci, practic nu aveam de ales. Așa că am urcat definitiv pe scenă. A fost una dintre cele mai fericite întâmplări. De altfel i-am și atras atenția lui Nicu o dată că de câte ori am lipsit eu din trupa i-a mers prost. N-a avut replica la asta. Dar până la urmă și tăcerea e un răspuns! Afirmativ, negativ? El știe. Dar și eu!

Mircea Baniciu a efectuat turnee în ţară şi peste hotare, numele său fiind legat de istoria şi începuturile rock-ului românesc. A avut, de asemenea, numeroase apariţii la televiziune, la emisiuni de radio. Din creaţia sa mai putem enumera: “Cu tine-n gând”, “Eşarfă în dar”, “Marea”, “De soare”, “Adelina”, “Gândiţi-vă la toate” (piese proprii), “Săptămâna” etc. În 2008, artistul imprimă şi lansează primul volum al colecţiei “Best of Mircea Baniciu”, numit sugestiv ”Eşarfa”, prima apariţie discografică a artistului în formulă solo, după 17 ani. Volumul este o colecţie a celor mai bune balade compuse şi interpretate de Mircea Baniciu, printre care ”Eşarfă în dar”, ”Dacă ai ghici”, ”Scrisoare de bun rămas” ş.a. Tot în 2008 a colaborat la realizarea albumului ”Şapte” al trupei timişorene ABRA.

În noiembrie 2010, Mircea Baniciu a lansat cel de-al doilea volum ”Best Of”, pe care se regăsesc piese precum ”Andrii Popa”, ”Vara la ţară”, ”Pisica neagră”, ”Tristeţi provinciale”, ”Hanul ulciorului nesecat”, ”Dealul cu dor”. În ianuarie 2013, Mircea Baniciu a revenit cu o nouă piesă realizată în colaborare cu trupa timişoreană ABRA, ”În lume plec”.

Mircea Baniciu, împreună cu Josef Kappl şi Ovidiu Lipan Ţăndărică s-au reunit în 2014, alcătuind trupa Pasărea Rock. Muzicieni prestigioşi, ajunşi la vârsta maturităţii artistice, au ales să caute în experienţa comună a tinereţii puterea şi forţa de a duce mai departe o poveste care a făcut legendă în muzica românească. Baniciu, Kappl & Lipan au susţinut concertul de lansare a trupei Pasărea Rock în 25 martie 2014, la Sala Palatului. Unul dintre invitaţii lor speciali în concertele Păsării Rock este Mani Neumann.

Compozitorul şi interpretul Mircea Baniciu are o bogată activitate concertistică, apărând în diferite formule de instrumentişti ori singur.

Leave A Reply

Your email address will not be published.